socialistii.md

Referendum cu privire la soarta Stadionului Republican? CMC va examina, joi, cererea de înregistrare a grupului de inițiativă

Consilierii municipiului Chișinău vor examina în ședința din 12 mai proiectul de decizie cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă privind inițierea referendumului local în Chișinău. Subiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Municipal Chișinău (CMC).

Pentru acest proiect au votat 25 de consilieri municipali din fracțiunile PSRM, PCRM și Șor. Aleșii locali din partea PAS au fost împotrivă, iar restul au părăsit ședința.

Subiectul a stârnit discuții aprinse, după ce consiliera PAS Zinaida Popa, care prezidează ședința CMC, a refuzat să supună votului acest proiect. Vicepreședintele fracțiunii PSRM, Dinari Cojocaru, a amintit că fostul lider PAS, Maia Sandu, înainte a fi aleasă în funcția de președinte, declara că cetățeanul are dreptul să decidă soarta Stadionului Republican. Cojocaru a prezentat și o înregistrare audio, în care Maia Sandu spunea că locuitorii capitalei au dreptul să se pronunțe cu privire la acest subiect.

„Referendumul este unica procedură democratică în lume unde cetățenii benevol se expun despre cum va fi terenul utilizat, terenul unde este amplasat Stadionul Republican. Poate aveți niște obligațiuni față… dar eu unul nu am. Nu vreau ca în centrul Chișinăului să fie sârmă ghimpată”, a declarat Dinari Cojocaru.

Președintele Fracțiunii Platformei DA în CMC, Andrei Năstase, a avut un discurs emotiv, după ce președintele fracțiunii PAS, Roman Cojuhari, a acuzat Platforma DA că ar face jocul PSRM-ului. În replică, Năstase a acuzat PAS că din cauza membrilor acestora, a ajuns să fie urât de cetățeni.

„Moldoveni, ei vă prostesc. Sunt trei, patru oameni care fac numai putoare. (…) Cum să mă pui într-o oală cu socialiștii când Platforma DA a contestat la Curtea Constituțională. Imbecilitatea, ridicolul nu o mai poți opri în Republica Moldova. Platforma DA a contestat la Curtea Constituțională un proiect de lege trecut în Parlament și votat pe ascuns. Am ajuns ca din cauza acestor nimeni să fiu detestat azi în Republica Moldova. Mai mult decât cei pe care ei i-au slobozit, de care nu se ocupă: Plahotniuc, Șor, Dodon. Pentru că lor asta le convine. Ei au nevoie de partide nocive pentru a demonstra că ei sunt buni”, a spus Năstase.

Președinta ședinței a anunțat pauză, iar ulterior, introducerea subiectului pe ordinea de zi a ședinței a fost aprobată.

***

Acordul privind cedarea terenului a fost semnat la 12 iulie 2019. Pe 3 decembrie 2020, fracțiunea Partidului ȘOR și cea a  PSRM au adoptat o lege prin care terenul fostului Stadion Republican a fost restituit în proprietatea statului. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat inițiativa. Deputatul Ilan Șor, care nu a mai fost văzut în Moldova din 2019, spunea atunci că votul din parlament a fost o victorie și că acesta este primul pas către construcția MoldovaLand pe locul stadionului.

Pe 5 mai 2022, majoritatea parlamentară a aprobat în cea de-a doua lectură proiectul de ratificare a Acordului, întocmit prin schimb de note, dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind terenul pentru construcția Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

www.t-online.de

Musk: Armata SUA și Trump decid asupra restricțiilor impuse sistemului Starshield, folosit de dronele ucrainene

Omul de afaceri Elon Musk a declarat că restricțiile privind utilizarea sistemului de comunicații prin satelit Starshield, inclusiv limitările de viteză impuse terminalelor, sunt stabilite de armata SUA și, în ultimă instanță, de președintele Donald Trump. Musk a făcut precizările într-o postare pe platforma X, ca răspuns la un mesaj al fostului ministru al Apărării al Ucrainei, Mihail Fedorov, care i-a mulțumit pentru restabilirea comunicațiilor prin satelit pe dronele ucrainene.

„Sistemele Starshield aparțin guvernului SUA și se află sub controlul acestuia. Orice restricții privind viteza sau utilizarea sunt stabilite de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele SUA”, a scris Elon Musk, transmite The Insider.

Totodată, antreprenorul a precizat că serviciul comercial Starlink aparține companiei SpaceX și este controlat de aceasta. Potrivit lui Musk, serviciul poate fi utilizat în scopuri civile și defensive, însă folosirea lui în operațiuni militare ofensive nu este acceptabilă pentru o companie comercială.

Anterior, Mihail Fedorov a anunțat că a fost restabilită funcționarea terminalelor Starlink la viteze de până la 160 km/h. El i-a mulțumit lui Musk pentru sprijin, dar a subliniat că, pentru apărarea Ucrainei, este esențială eliminarea tuturor restricțiilor de viteză impuse sistemului Starshield.

În noaptea de 14 octombrie, au apărut informații potrivit cărora terminalele Starshield instalate pe dronele ucrainene au fost supuse unei limite de viteză de 160 km/h. Specialistul în comunicații radio Serghei Beskrestnov a declarat că militarii ucraineni nu au fost informați în prealabil despre modificări, ceea ce a dus la compromiterea mai multor operațiuni. Ulterior, voluntarul ucrainean Serghei Sternenko a anunțat că restricțiile au fost înăsprite, iar conexiunea prin satelit a început să se întrerupă la viteze de numai 60–70 km/h.

Anterior, analistul specializat în lansări de rachete Gheorghe Trișkin a declarat pentru publicația The Insider că serviciul comercial Starlink nu mai funcționează pe dronele ucrainene care depășesc viteza de 160 km/h încă de anul trecut. În schimb, sistemul militar Starshield a continuat să funcționeze până la 14 octombrie. Potrivit expertului, restricțiile au fost impuse la solicitarea beneficiarului american al serviciului, Pentagonul, și nu de către SpaceX.

Restricțiile au fost introduse în contextul tensiunilor tot mai mari dintre administrația Trump și Kiev, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

Pe 10 octombrie, Donald Trump a declarat că Ucraina ar trebui să-și aleagă un nou președinte, capabil să negocieze încheierea războiului. De asemenea, el l-a acuzat pe Vladimir Zelenski că atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești contribuie la creșterea prețurilor la motorină în Statele Unite ale Americii.

Cu puțin timp înainte, Trump anunțase că a convenit cu Vladimir Putin asupra livrării de motorină rusească pe piețele americană și internațională. Potrivit președintelui american, Rusia ar urma să livreze imediat peste 300 000 de tone de motorină, iar în noiembrie — alte 500 000 de tone.

Zelenski a criticat acordul dintre SUA și Rusia privind livrările de combustibil, pe care l-a calificat drept un cadou pentru Putin. Președintele ucrainean a subliniat că permiterea vânzării produselor petroliere rusești contribuie la finanțarea războiului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: