Purtarea măştilor sanitare va fi obligatorie atât în interior, cât şi în exterior în perioada sărbătorilor de sfârşit de an, în Grecia. Măsura a fost luată cu scopul de a limita răspândirea variantei Omicron a coronavirusului.
„Sunt multe deplasări în perioada sărbătorilor de sfârşit de an, iar mulţimile mari se adună în aer liber”, a declarat ministrul Sănătăţii, Thanos Plevris, reporterilor.
El a precizat că purtarea măştilor sanitare atât în interior, cât şi în exterior va fi obligatorie „începând de vineri, de la ora 04:00 GMT” până cel puţin pe 2 ianuarie, relatează digi24.ro.
„Toate festivităţile publice de Crăciun şi Anul Nou sunt anulate, iar călătorii care sosesc în ţară sunt sfătuiţi să se testeze în a doua şi în a patra zi de la sosire”, a adăugat ministrul.
El a precizat că în zilele următoare vor fi anunţate restricţii suplimentare privind activităţile de divertisment, sportive şi telemunca pentru perioada de după 3 ianuarie.
Coronavirusul a făcut peste 20.000 de morţi în Grecia, iar peste 600 de persoane infectate se află în prezent la terapie intensivă. Guvernul nu a dat curs apelurilor experţilor în domeniul sănătăţii de a lua măsuri de protecţie suplimentare şi de a impune restricţii de circulaţie, chiar şi în rândul persoanelor vaccinate.
„Perioada Crăciunului este foarte importantă din motive religioase, sociale şi economice”, a declarat, în data de 23 decembrie, purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Economou.
„Nu doar coronavirusul este periculos în viaţă. Falimentul este, de asemenea, periculos, la fel şi şomajul”, a declarat săptămâna aceasta ministrul Dezvoltării, Adonis Georgiadis, la Mega TV. Deşi au fost administrate peste 16,5 milioane de vaccinuri în această ţară de 10,7 milioane de locuitori, inclusiv aproape trei milioane de doze de rapel, autorităţile au avut dificultăţi în a convinge populaţia de peste 60 de ani să se vaccineze.
O amendă lunară de 100 de euro a fost impusă pentru a-i convinge pe vârstnici să se vaccineze cel puţin o dată până la jumătatea lunii ianuarie.
***
În Republica Moldova, în data de 22 decembrie, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a anunțat că din 27 decembrie curent se vor aplica noi măsuri de prevenire şi control a infecției COVID-19, la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova. Astfel, persoanele care vin în țara noastră şi s-au aflat în ultimele 14 zile în una sau mai multe ţări din zona roșie (inclusiv prin tranzit), vor fi obligate să prezinte rezultatul negativ al testului PCR COVID-19.
Testul trebuie efectuat cu cel mult 72 ore înaintea îmbarcării, în cazul persoanelor care călătoresc cu mijloace de transport în comun, sau înaintea intrării pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul celor care călătoresc cu mijloace de transport propriu. Testul va trebui efectuat atât de persoanele nevaccinate, cât și de cele vaccinate. Lista statelor din zona roșie va fi întocmită de Ministerul Sănătății începând cu 24 decembrie și actualizată o dată la șapte zile.
Potrivit noii Hotărârii CNESP, cetățenii care nu au vizitat țările din zona roșie, vor putea intra în continuare în Republica Moldova fără restricții cu prezentarea unuia din următoarele documente: certificatul de vaccinare, testul PCR sau rapid negativ sau concluzia medicală confirmativă în cazul persoanelor care au suportat COVID-19. Cei care nu dețin actele respective vor fi obligați să respecte regimul de izolare pentru o durată de 14 zile.
CNESP a mai decis ca, începând cu 23 decembrie, curent, accesul în incinta Aeroportului Internațional Chișinău să fie permis și însoțitorilor, care vor prezenta certificatul COVID-19.
Hotărârea adoptată de CNESP mai prevede că accesul la evenimentele private, organizate în perioada 23 decembrie 2021 – 15 ianuarie 2022, pentru un număr de 25 sau mai multe persoane, va fi permis doar în baza prezentării certificatului COVID-19.
De asemenea, pentru a reduce riscul de infectare cu COVID-19, CNESP a adoptat reguli pentru vizitatorii și comercianții care participă la târgurile de Crăciun organizate în toată țara. Astfel, pentru siguranța vizitatorilor va fi obligatorie purtarea măștii de protecție pe toată perioada de aflare în spațiul târgului (cu excepția copiilor până la 12 ani), iar personalul și comercianții care vor participa la aceste evenimente vor trebui să dețină certificat COVID-19.
Totodată, băuturile și alimentele vor trebui consumate doar în locurile special amenajate. Rămâne în vigoare obligativitatea respectării distanței fizice, de cel puțin 1 metru, dintre persoane.
Chișinăul a redus constant, în ultimii ani, numărul secțiilor de votare pentru cetățenii moldoveni de pe malul stâng al Nistrului. La următoarele alegeri parlamentare, acestea ar putea fi diminuate de trei ori — până la doar 10. Tiraspolul și-a exprimat nemulțumirea și a cerut Chișinăului să majoreze de câteva ori acest număr. NewsMaker a analizat de ce autoritățile de la Chișinău reduc secțiile pentru locuitorii din stânga Nistrului, cum stabilește CEC numărul lor și de ce autoritățile nerecunoscute din regiunea transnistreană — care își revendică independența — s-au arătat, brusc, preocupate de acest subiect.
Cum s-au contrazis Chișinăul și Tiraspolul în privința secțiilor de votare
Pe 15 august, Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească. În Sovietul Suprem al Transnistriei (așa-numitul parlament local), cererea a fost justificată astfel: „La adresa deputaților sosesc numeroase apeluri din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind posibila reducere a numărului de secții de votare pentru cetățenii Republicii Moldova din Transnistria. Drept argument este invocată, chipurile, prezența redusă la scrutinele precedente. Acest argument nu corespunde realității”.
Biroul pentru Reintegrare a confirmat, pentru NM, că reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de negocieri, Vitalii Ignatiev, a expediat o astfel de adresare Chișinăului, despre care Biroul a informat CEC.
„În concluzia Biroului, transmisă CEC-ului, am subliniat necesitatea adoptării unor măsuri pentru organizarea și desfășurarea procesului electoral în condiții optime, legale și sigure. Pentru ca toți alegătorii care locuiesc pe malul stâng al Nistrului și în municipiul Bender, având drept de vot, să-și poată exercita acest drept, dacă decid să participe la alegeri”, au declarat pentru NM reprezentanții Biroului pentru Reintegrare.
Totuși, Chișinăul nu intenționează să deschidă atâtea secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții, un număr considerabil mai mic decât la scrutinele precedente. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postică, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.
ipn.md
Vicepreședintele CEC s-a arătat, de asemenea, surprins de „interesul Tiraspolului” față de alegerile de pe malul drept al Nistrului. „De unde atâta dragoste pentru politica moldovenească? Este greu de explicat, mai ales având în vedere că niciun concurent electoral, de fapt, nu poate desfășura campanii de informare și agitație electorală pe malul stâng al Nistrului. Pentru că, înainte de a vorbi despre exercitarea dreptului de vot, trebuie să vorbim și despre dreptul concurenților de a merge acolo, de a face campanie electorală și de a comunica cu cetățenii Republicii Moldova. Înțeleg că cineva va compara asta cu diaspora, dar chiar și în diasporă se organizează întâlniri cu candidații”, a declarat Postică.
El consideră că originile acestei „iubiri” se află la Chișinău și că urmează să fie clarificat de ce Tiraspolul lansează asemenea apeluri.
Cum stabilește CEC câte secții să deschidă
Potrivit lui Postică, numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii de pe malul stâng depinde de participarea cetățenilor din stânga Nistrului la scrutinele precedente. Conform Codului electoral, la formarea secțiilor, CEC ține cont de dinamica votării din ultimele trei cicluri electorale. De asemenea, instituția trebuie să ia în considerare informațiile și propunerile autorităților responsabile de politici de reintegrare și securitate.
În procesul de elaborare a propunerilor se mai iau în calcul „organizarea administrativ-teritorială, specificul căilor de acces și al comunicațiilor, precum și asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale competente”.
Cum a fost redus numărul secțiilor
Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47.
Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019.
După 2019, numărul secțiilor a început să scadă. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30.
În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.
Cum votează locuitorii din stânga Nistrului
Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.
De aceea este clar că socialiștii întotdeauna au susținut participarea activă a locuitorilor regiunii transnistrene la alegeri. Dodon chiar a propus la alegerile din 2021 să se deschidă secții pe teritoriul malului stâng necontrolat de autoritățile constituționale ale Moldovei.
Votarea locuitorilor de pe malul stâng nu rareori a fost însoțită de scandaluri. În 2019, Asociația „Promo-Lex” a comunicat despre incidente legate de o posibilă corupere a alegătorilor din regiunea transnistreană.
Misiunea Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), în același an 2019, indica faptul că pentru votanții din stânga Nistrului era organizat transport la secțiile de votare. În raportul misiunii se menționau de asemenea numeroase plângeri privind coruperea alegătorilor din Transnistria.
La alegerile prezidențiale din 2020, Promo-Lex a raportat 22 de cazuri privind o posibilă corupere a alegătorilor din regiunea transnistreană și 37 de cazuri de transportare organizată a votanților.
La alegerile parlamentare din 2021, partidul de guvernare PAS i-a acuzat pe socialiști de corupere și transportare organizată a alegătorilor de pe malul stâng. Atunci actualul președinte al Parlamentului, Igor Grosu, cu automobilul său a blocat drumul spre secția de votare pentru transnistrenii din Varnița, afirmând că locuitorilor de pe malul stâng li se plătește pentru vot.
După alegerile prezidențiale din 2024, autoritățile au comunicat despre coruperea masivă a alegătorilor, inclusiv de pe malul stâng, organizată de rețeaua politicianului fugar Ilan Șor. În turul al doilea al alegerilor, podul peste Nistru, care leagă Rîbnița și Rezina, a fost blocat. Pentru a vota, alegătorii din regiune au fost nevoiți să îl traverseze pe jos.
Ce spun experții
Fostul deputat al Sovietului Suprem nerecunoscut de la Tiraspol, Anatoli Dirun, leagă reducerea bruscă a numărului secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului la actualele alegeri de politica partidului aflat la guvernare, PAS. „Ei nu sunt interesați de voturile de pe malul stâng, deoarece acestea nu vor fi pentru ei. Tactica lor este clară și logică”, a spus Dirun pentru NM. Totodată, potrivit lui, este clară și logica Tiraspolului, care vrea ca locuitorii săi să fie maxim implicați în procesele electorale din Moldova, Ucraina și Rusia.
Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea consideră însă că în problema deschiderii secțiilor de votare nu trebuie „ascultat Tiraspolul”, însă este necesar să se deschidă un număr suficient de secții de votare pentru locuitorii de pe malul stâng cu cetățenie a Moldovei, deoarece „ei sunt aceiași cetățeni, cu aceleași drepturi, ca și locuitorii malului drept”. „Deschiderea unui număr insuficient de secții de votare pentru locuitorii malului stâng doar va juca în favoarea propagandei ruse, care ulterior va declara că nu toți alegătorii au avut posibilitatea să voteze, indiferent dacă vor fi cozi la secții sau nu”, a conchis Flenchea.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
