Oleg Serebean

Relațiile dintre Chișinău și Tiraspol s-au încălzit. Biroul de reintegrare: „Comunicarea este mult mai constructivă”

Nicolai Țveatcov, director-adjunct al Biroului Politici de Reintegrare, sugerează că pozițiile Chișinăului și Tiraspolului s-au apropiat, pe fundalul pericolelor emanate de războiul dus de Rusia în Ucraina.

Astăzi, pot să vă spun că, într-adevăr, comunicarea între Chișinău și Tiraspol este mult mai constructivă. Nu pot să spun că ar fi chiar pozitivă și că se creează un viitor luminos, dar pot să vă asigur că, astăzi, comunicarea între Chișinău și Tiraspol evită multiplicarea riscurilor în interiorul țării”, a declarat oficialul în cadrul unei dezbateri IPN.

Nicolai Țveatcov a amintit de prezicerea făcută în primăvara anului 2014 de fostul așa-zis ministru de externe al regiunii transnistrene, Valeri Lițkai, care îi atenționa pe cei care anticipau cu optimism o grabnică recunoaștere a Transnistriei de către Rusia, în 2014, când Rusia a anexat Cremeea. „Dacă izbucnește un război pe teritoriul Ucrainei, acest fapt poate avea efecte neașteptate pentru elitele de pe ambele maluri ale Nistrului. Pozițiile Chișinăului și Tiraspolului vor fi mai apropiate în fața riscurilor decât s-ar părea la prima vedere”, Țveatcov l-a citat din memorie pe Lițkai.

Potrivit lui Nicolai Țveatcov, Tiraspolul nu are capacitățile să gestioneze riscurile care ar rezulta dintr-o eventuală implicare într-un conflict armat.

Vorbind despre situația din regiune și posibilitățile structurilor de (la Tiraspol) de a controla sau menține situația, chiar dacă această republică ar fi fost recunoscută, există circumstanțe obiective care nu pot fi depășite (…) Când vorbim despre capacitatea lor de a închide toată regiunea și de a o controla totalmente, nu e un lucru simplu de realizat după cum s-ar părea la prima vedere. Faptul că au renunțat să organizeze parada de 9 mai dovedește acest lucru”, a opinat Nicolai Țveatcov.

În susținerea argumentului, funcționarul a amintit de modul în care autoritățile de la Tiraspol au gestionat criza pandemică. „Primele încercări ale regiunii să se autoizoleze, în primul rând de Republica Moldova, au dus la niște consecințe serioase, din punct de vedere social, economic, dar și medical (…) Este o dovadă în plus privind capacitățile obiective ale regiunii și ale structurilor de acolo”.

Totodată, spune Nicolai Țveatcov, trebuie reținut faptul că Transnistria nu are un coridor terestru cu Federația Rusă. „Astfel, foarte multă contrabandă care trece prin această regiune trece prin căi ce nu sunt controlate de regiune. Aici trebuie să fim foarte atenți la actorii care pot fi interesați de destabilizarea regiunii”.

Nicoai Țveatcov a fost de acord cu Igor Boțan, expertul permanent al dezbaterilor IPN, în privința faptului că liderii de la Tiraspol nu au certitudinea privind victoria Rusiei în invazia din Ucraina. „Am văzut asta din primele zile. Și vreau să subliniez aici că nici din prima zi Tiraspolul nu s-a arătat entuziasmat de începerea  „operațiunii speciale” (…) Aici putem atesta o reacție foarte și foarte prudentă a liderilor de la Tiraspol. De ce se întâmplă acest lucru? Că ei ar fi mai puțin pro-ruși? Sau pentru că acolo sunt diferite grupuri de interese? Eu nu aș subaprecia interesele unor actori din Ucraina în regiune și posibilitățile lor de a influența lucrurile acolo”.

Amintim că, acum două zile, la Varnița, s-a desfășurat o întrevedere dintre delegația Chișinăului și cea a Tiraspolului. Discuțiile au avut loc pe fundalul escaladării fără precedent în ultimii 30 de ani a tensiunilor din regiunea transnistreană.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: