Oleg Serebean

Relațiile dintre Chișinău și Tiraspol s-au încălzit. Biroul de reintegrare: „Comunicarea este mult mai constructivă”

Nicolai Țveatcov, director-adjunct al Biroului Politici de Reintegrare, sugerează că pozițiile Chișinăului și Tiraspolului s-au apropiat, pe fundalul pericolelor emanate de războiul dus de Rusia în Ucraina.

Astăzi, pot să vă spun că, într-adevăr, comunicarea între Chișinău și Tiraspol este mult mai constructivă. Nu pot să spun că ar fi chiar pozitivă și că se creează un viitor luminos, dar pot să vă asigur că, astăzi, comunicarea între Chișinău și Tiraspol evită multiplicarea riscurilor în interiorul țării”, a declarat oficialul în cadrul unei dezbateri IPN.

Nicolai Țveatcov a amintit de prezicerea făcută în primăvara anului 2014 de fostul așa-zis ministru de externe al regiunii transnistrene, Valeri Lițkai, care îi atenționa pe cei care anticipau cu optimism o grabnică recunoaștere a Transnistriei de către Rusia, în 2014, când Rusia a anexat Cremeea. „Dacă izbucnește un război pe teritoriul Ucrainei, acest fapt poate avea efecte neașteptate pentru elitele de pe ambele maluri ale Nistrului. Pozițiile Chișinăului și Tiraspolului vor fi mai apropiate în fața riscurilor decât s-ar părea la prima vedere”, Țveatcov l-a citat din memorie pe Lițkai.

Potrivit lui Nicolai Țveatcov, Tiraspolul nu are capacitățile să gestioneze riscurile care ar rezulta dintr-o eventuală implicare într-un conflict armat.

Vorbind despre situația din regiune și posibilitățile structurilor de (la Tiraspol) de a controla sau menține situația, chiar dacă această republică ar fi fost recunoscută, există circumstanțe obiective care nu pot fi depășite (…) Când vorbim despre capacitatea lor de a închide toată regiunea și de a o controla totalmente, nu e un lucru simplu de realizat după cum s-ar părea la prima vedere. Faptul că au renunțat să organizeze parada de 9 mai dovedește acest lucru”, a opinat Nicolai Țveatcov.

În susținerea argumentului, funcționarul a amintit de modul în care autoritățile de la Tiraspol au gestionat criza pandemică. „Primele încercări ale regiunii să se autoizoleze, în primul rând de Republica Moldova, au dus la niște consecințe serioase, din punct de vedere social, economic, dar și medical (…) Este o dovadă în plus privind capacitățile obiective ale regiunii și ale structurilor de acolo”.

Totodată, spune Nicolai Țveatcov, trebuie reținut faptul că Transnistria nu are un coridor terestru cu Federația Rusă. „Astfel, foarte multă contrabandă care trece prin această regiune trece prin căi ce nu sunt controlate de regiune. Aici trebuie să fim foarte atenți la actorii care pot fi interesați de destabilizarea regiunii”.

Nicoai Țveatcov a fost de acord cu Igor Boțan, expertul permanent al dezbaterilor IPN, în privința faptului că liderii de la Tiraspol nu au certitudinea privind victoria Rusiei în invazia din Ucraina. „Am văzut asta din primele zile. Și vreau să subliniez aici că nici din prima zi Tiraspolul nu s-a arătat entuziasmat de începerea  „operațiunii speciale” (…) Aici putem atesta o reacție foarte și foarte prudentă a liderilor de la Tiraspol. De ce se întâmplă acest lucru? Că ei ar fi mai puțin pro-ruși? Sau pentru că acolo sunt diferite grupuri de interese? Eu nu aș subaprecia interesele unor actori din Ucraina în regiune și posibilitățile lor de a influența lucrurile acolo”.

Amintim că, acum două zile, la Varnița, s-a desfășurat o întrevedere dintre delegația Chișinăului și cea a Tiraspolului. Discuțiile au avut loc pe fundalul escaladării fără precedent în ultimii 30 de ani a tensiunilor din regiunea transnistreană.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Sandu, despre majorările promise profesorilor: Sper că Guvernul va veni cu soluții pentru cei care au nevoie acum, nu peste jumătate de an

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că profesorii sunt îndreptățiți să aștepte majorările salariale promise. Pe de altă parte, a spus că statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește prețurile la resursele energetice și nu va reuși să promoveze „o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”. Totodată, și-a exprimat speranța că Guvernul va veni în următoarele zile cu soluții „bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”. Declarațiile au fost făcute în ediția din 17 august a emisiunii „La 360 de grade”, difuzată la Teleradio Moldova.

În timpul emisiunii, Maia Sandu a fost întrebată despre promisiunile autorităților făcute profesorilor despre salarii mai mari de la 1 septembrie și, în context, despre motivul pentru care statul face promisiuni înainte să găsească resursele necesare.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale, pentru că trebuie să aduni bani la buget ca să poți să-i împarți după asta și, dacă nu reușești să-i aduni sau dacă aduni mai puțini, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului. Este foarte multă incertitudine în această perioadă, în acești ani, și de asta e mai greu să știi exact cum vor arăta cifrele pe venituri. Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai. E mai greu să știi ce venituri vei avea”, a comunicat Maia Sandu.

În continuare, șefa statului s-a arătat sigură că „Guvernul va veni cu clarificări în următoarele zile și o să vedem cu toții care sunt soluțiile pe care le propun”. „Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”.

***

Amintim că, pe 10 august, Federația Sindicală a Educației și Științei i-a cerut premierului Vasile Tofan „respectarea promisiunilor guvernării – majorări salariale promise către 1 septembrie 2026”. Totodată, Federația a anunțat că, pe 19 august, va organiza „o acțiune sindicală de pichetare, pentru a pune presiune asupra Guvernului”, iar pe 1 septembrie, „dacă angajamentele nu vor fi respectate, vor fi declanșate proteste naționale pe parcursul întregii luni”. 

Pe 12 august, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat că „în cel mult două săptămâni” va fi găsită și anunțată o soluție, adăugând că „se încearcă a găsi cele mai bune soluții” și că, în perioada promisă, se va ști sub ce formă vor fi acestea. Ministra Finanțelor a declarat că, după definitivarea viziunii pe politica fiscală pentru 2027, va fi făcut și anunțul privind reforma salarizării, adăugând că autoritățile „se țin de targetul de a identifica mai multe venituri și să putem veni către profesori și alte categorii cu venituri suplimentare începând din acest an”. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: