Petițiile lansate în România privind retragerea cetățeniilor românilor basarabeni, în contextul votului lor la alegerile prezidențiale, au provocat reacții în rândul politicienilor din Republica Moldova. În timp ce unii au spus că aceste petiții nu vor avea urmări juridice, alții au făcut apel la unitate între toți cetățenii români, indiferent de opțiunile politice ale fiecăruia. NM vă prezintă o selecție a reacțiilor.
Liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, a declarat că majoritatea românilor basarabeni și-au redobândit cetățenia din sentimente patriotice, iar votul lor la alegerile pentru Președinția României nu a fost influențat de nimeni.
„Rezultatul modest pe care l-a obținut Simion în Moldova se datorează exclusiv declarațiilor sale despre lipsirea noastră de suportul României și a poziției acestuia față de războiul din Ucraina. (…) Moldovenii au știut mereu să pedepsească politicieni iresponsabili și s-au mobilizat de fiecare dată, fără a fi influențați de cineva, mai ales cei cu cetățenie română. Majoritatea lor, cei activ politic, sunt oameni care și-au redobândit cetățenia, exclusiv din sentiment patriotic, pentru că se consideră români, pentru că sângele apă nu se face, nu pentru a avea careva beneficii.
Politicienii români trebuie să înțeleagă că din acest proces de redobândire a cetățeniei a câștigat doar România, or noi v-am dat cei mai capabili oameni pe care i-am avut: medici, profesori, oameni care lucrează în IT, oameni care fac afaceri de succes, etc. (…) Noi nu suntem români de sortul II, iar în contextul ultimelor alegeri și mobilizării noastre atât în Republica Moldova, în România, cât și în diaspora, noi jucăm un rol considerabil în politica din România și sper ca politicienii români să dea dovadă de maturitatea și să se abțină de la mesaje jignitoare în adresa românilor basarabeni”, a declarat politicianul.
Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a menționat că aceste petiții nu vor aduce rezultatul scontat.
„Faptul că basarabenii nu l-au votat pe Crin, candidatul coaliției PNL/PSD, ci pe alții nu înseamnă deloc că basarabenii nu ar fi recunoscători guvernelor de la București pentru ce s-a făcut până azi, dar este cert că alegătorii basarabeni nu s-au lăsat manipulați de iluzia că „parteneriatul strategic” s-ar fi datorat calităților candidatului preferat de sistem. Matematica a arătat complet altfel. Faptul că l-au preferat pe Dan Nicușor în al 2 tur nu-i face pe basarabeni „sorosiști”, „globaliști” sau alte specii rate, ci pur și simplu au avut mai multă încredere în „profilul” de candidat prezidențiabil de om cult, cântărit, pe care l-au preferat oponentului său, care a înjurat ca la ușa cortului, care nu a făcut carte serioasă și care a mințit și înjurat cum i-a trecut prin cap. (…)
Petițiile voastre apărute puzderie în ultimele zile nu au cum influența juridic calitatea cetățeniei redobândite de către basarabeni. Cu atât mai mult, nu ajută la depășirea handicapului politic în care nimeresc politicienii orbiți de ignoranță, ură și proprii iluzii. Cauza nădufului este inadecvarea la realități, nu alegătorul”, a spus el.
În același timp, președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a făcut apel la unitate între toți românii, indiferent de opțiunile politicie pe care le are fiecare.
„Dragi români, nu putem lăsa politica să ne dezbine până la ură, căci inamicii noștri comuni asta și așteaptă, să ne dușmănim frate cu frate și să aruncăm cu pietre unii în ceilalți. România e a noastră a tuturor, în egală măsură. Faptul că noi ne-am născut sub ocupație sovietică, nu ne facem mai puțin români. Mai ales că a trebuit să luptăm pentru identitatea noastră românească și pentru limba română, lucru care-l facem până astăzi. Desigur că putem avea opțiuni politice diferite, pentru că da, orice monedă are două părți și trebuie să acceptăm acest lucru, însă avem de trăit împreună, aici, în marea noastră Românie, cu toate bucățile ei împrăștiate prin străine țări, așa că hai să ne împăcăm! Unirea face puterea!”, a punctat liderul PNM.
Amintim că, recent, în România au fost lansate două petiții online cu privire la retragerea cetățeniei românilor din Republica Moldova, care au adunat, în total, aproape 30 000 de semnături. Motivul principal al petițiilor este votul dat de românii din Republica Moldova în alegerile pentru funcția de președinte al României, majoritatea covârșitoare a cărora l-a susținut pe candidatul Nicușor Dan în detrimentul lui George Simion, principalul său contracandidat, considerat a fi favorit în cursa electorală pentru Palatul Cotroceni.
Potrivit legislației din România, cetățenia română poate fi retrasă unei persoane doar în următoare cazuri:
aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României;
aflată în străinătate, se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;
a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase;
este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţională.
România are o populație de circa 19 milioane de oameni.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine.NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.
Activitatea lui Balan în SIS
Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.
Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.
„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.
„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.
În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.
„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.
„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.
Plecarea în Belarus
Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.
„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.
În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.
Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.
„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.
Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.
Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”
Riscuri după eliberare
Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.
„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.
Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.
„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.
„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.
Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.
„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.
***
Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.
În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.
Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.
Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.
Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.
Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.
Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.
***
Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
