Stiri Diaspora

Retragerea cetățeniei române: politicienii din R. Moldova reacționează – „Nu suntem români de sortul II”

Petițiile lansate în România privind retragerea cetățeniilor românilor basarabeni, în contextul votului lor la alegerile prezidențiale, au provocat reacții în rândul politicienilor din Republica Moldova. În timp ce unii au spus că aceste petiții nu vor avea urmări juridice, alții au făcut apel la unitate între toți cetățenii români, indiferent de opțiunile politice ale fiecăruia. NM vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, a declarat că majoritatea românilor basarabeni și-au redobândit cetățenia din sentimente patriotice, iar votul lor la alegerile pentru Președinția României nu a fost influențat de nimeni.

Rezultatul modest pe care l-a obținut Simion în Moldova se datorează exclusiv declarațiilor sale despre lipsirea noastră de suportul României și a poziției acestuia față de războiul din Ucraina. (…) Moldovenii au știut mereu să pedepsească politicieni iresponsabili și s-au mobilizat de fiecare dată, fără a fi influențați de cineva, mai ales cei cu cetățenie română. Majoritatea lor, cei activ politic, sunt oameni care și-au redobândit cetățenia, exclusiv din sentiment patriotic, pentru că se consideră români, pentru că sângele apă nu se face, nu pentru a avea careva beneficii.

Politicienii români trebuie să înțeleagă că din acest proces de redobândire a cetățeniei a câștigat doar România, or noi v-am dat cei mai capabili oameni pe care i-am avut: medici, profesori, oameni care lucrează în IT, oameni care fac afaceri de succes, etc. (…) Noi nu suntem români de sortul II, iar în contextul ultimelor alegeri și mobilizării noastre atât în Republica Moldova, în România, cât și în diaspora, noi jucăm un rol considerabil în politica din România și sper ca politicienii români să dea dovadă de maturitatea și să se abțină de la mesaje jignitoare în adresa românilor basarabeni”, a declarat politicianul.

Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a menționat că aceste petiții nu vor aduce rezultatul scontat.

Faptul că basarabenii nu l-au votat pe Crin, candidatul coaliției PNL/PSD, ci pe alții nu înseamnă deloc că basarabenii nu ar fi recunoscători guvernelor de la București pentru ce s-a făcut până azi, dar este cert că alegătorii basarabeni nu s-au lăsat manipulați de iluzia că „parteneriatul strategic” s-ar fi datorat calităților candidatului preferat de sistem. Matematica a arătat complet altfel. Faptul că l-au preferat pe Dan Nicușor în al 2 tur nu-i face pe basarabeni „sorosiști”, „globaliști” sau alte specii rate, ci pur și simplu au avut mai multă încredere în „profilul” de candidat prezidențiabil de om cult, cântărit, pe care l-au preferat oponentului său, care a înjurat ca la ușa cortului, care nu a făcut carte serioasă și care a mințit și înjurat cum i-a trecut prin cap. (…)

Petițiile voastre apărute puzderie în ultimele zile nu au cum influența juridic calitatea cetățeniei redobândite de către basarabeni. Cu atât mai mult, nu ajută la depășirea handicapului politic în care nimeresc politicienii orbiți de ignoranță, ură și proprii iluzii. Cauza nădufului este inadecvarea la realități, nu alegătorul”, a spus el.

În același timp, președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a făcut apel la unitate între toți românii, indiferent de opțiunile politicie pe care le are fiecare.

Dragi români, nu putem lăsa politica să ne dezbine până la ură, căci inamicii noștri comuni asta și așteaptă, să ne dușmănim frate cu frate și să aruncăm cu pietre unii în ceilalți. România e a noastră a tuturor, în egală măsură. Faptul că noi ne-am născut sub ocupație sovietică, nu ne facem mai puțin români. Mai ales că a trebuit să luptăm pentru identitatea noastră românească și pentru limba română, lucru care-l facem până astăzi. Desigur că putem avea opțiuni politice diferite, pentru că da, orice monedă are două părți și trebuie să acceptăm acest lucru, însă avem de trăit împreună, aici, în marea noastră Românie, cu toate bucățile ei împrăștiate prin străine țări, așa că hai să ne împăcăm! Unirea face puterea!”, a punctat liderul PNM.

Amintim că, recent, în România au fost lansate două petiții online cu privire la retragerea cetățeniei românilor din Republica Moldova, care au adunat, în total, aproape 30 000 de semnături. Motivul principal al petițiilor este votul dat de românii din Republica Moldova în alegerile pentru funcția de președinte al României, majoritatea covârșitoare a cărora l-a susținut pe candidatul Nicușor Dan în detrimentul lui George Simion, principalul său contracandidat, considerat a fi favorit în cursa electorală pentru Palatul Cotroceni.

Potrivit legislației din România, cetățenia română poate fi retrasă unei persoane doar în următoare cazuri:

  • aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României;
  • aflată în străinătate, se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;
  • a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase;
  • este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţională.

România are o populație de circa 19 milioane de oameni.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Conferința Interguvernamentală Moldova-UE: premierul interimar Eugen Osmochescu pleacă la Bruxelles

Pe 14 iulie, la Bruxelles, va avea loc Conferința Interguvernamentală Republica Moldova-Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor de aderare pentru Clusterul 6 „Relații externe”. Prim-ministrul interimar, Eugen Osmochescu, va conduce delegația Republicii Moldova la cea de-a treia Conferință Interguvernamentală.

Potrivit Guvernului de la Chișinău, Osmochescu va susține declarații de deschidere a reuniunii, iar viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, va prezenta poziția de negociere a Republicii Moldova privind acest cluster.

La încheierea conferinței, premierul interimar va susține o conferință de presă alături de reprezentanții instituțiilor europene.

Conform Guvernului de la Chișinău, agenda vizitei premierului interimar include și întrevederi cu oficiali ai instituțiilor europene. Osmochescu va avea întrevederi cu Marta Kos, comisară europeană pentru Extindere; Valdis Dombrovskis, comisar european pentru Economie și Productivitate; Maroš Šefčovič, comisar european pentru Comerț și Securitate Economică. De asemenea, acesta va avea o discuție cu Gert Jan Koopman, director general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea. Împreună cu Eugen Tomac, membru al Parlamentului European, Osmochescu se va întâlni cu tinerii câștigători ai concursului EuroQuiz 2026.

***

Amintim că, pe 10 iulie, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate poziția comună de negociere cu Republica Moldova pentru următorul grup de capitole – Clusterul 6 „Relații externe” – și au decis convocarea celei de-a treia Conferințe Interguvernamentale Moldova–UE. Guvernul de la Chișinău preciza că evenimentul va marca deschiderea oficială a negocierilor pentru acest cluster.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare.

În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: