rise.md/Magnus Mjöhagen/ Expressen

Rise Moldova: Documentul secret al Kremlinului privind Moldova. Planul care urma să fie realizat până în 2030

Un document scurs din culisele administrației prezidențiale de la Kremlin divulgă planul Rusiei de a atrage Republica Moldova sub propria umbrelă până în 2030, scriu jurnaliștii de la Rise Moldova. Potrivit șefului cabinetului premierului moldovean, documentul arată că Rusia este „cu un pas în urmă față de situația generală din cauza războiului din Ucraina”. 

Actul, care nu a fost făcut public, se numește „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova” și a fost creat în 2021, menționează sursa.

Documentul este unul interesant, dar arată că ei sunt cu un pas în urmă față de situația generală din cauza războiului din Ucraina și datorită capacității regionale a țărilor UE și a altor organizații internaționale de a se mobiliza și de a face față intențiilor Rusiei de a realiza acest lucru”, a declarat, pentru Rise, șeful cabinetului prim-ministrului Republicii Moldova Sergiu Diaconu.

Jurnaliștii scriu cu privire la document că anul 2030 „se regăsește în strategia Rusiei ca fiind data limită pentru obținerea controlului asupra Republicii Moldova și îndepărtarea ei de UE, NATO și de alți parteneri”.

„Documentul provine de la aceeași Direcție Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră care a realizat o strategie similară privind planurile Rusiei de a anexa Republica Belarus. Strategia a fost elaborată în toamna lui 2021, la fel ca și strategia privind Belarusul”, susțin jurnaliștii.

Strategia a fost construită pe trei sfere de influență: politică și militară, economică și umanitară.

Pe termen scurt (până în 2022), Rusia și-a propus să deschidă un consulat în UTA Găgăuzia, lucru care, însă, nu s-a întâmplat. Ideea deschiderii unui Consulat rus la Comrat este promovată de fostul șef de stat Igor Dodon încă din 2012. Pe atunci, Dodon era deputat în Parlament„, menționează sursa.

Un alt obiectiv al Federației Ruse, potrivit sursei, este „Contracararea colaborării RM cu NATO”, pe care și l-a propus să fie realizat până în 2025. Iar pe termen lung, adică până în 2030, Rusia vrea „formarea unei atitudini negative față de NATO în societatea moldovenească și în cercurile politice”.

Premierul Dorin Recean a declarat pentru jurnaliști că „din punct de vedere militar, în acest moment, ei nu au resursele și circumstanțele de a face mare lucru”.

Ei nu pot avansa pe partea Transnistriei. Nu sunt destul de aliniați. Dar în ceea ce privește creșterea nesiguranței, a fricii și anxietății și a finanțării protestelor și diferitor tipuri de destabilizare, ei asta încearcă să facă. Și asta coincide cu agenda acestor grupuri care, în mod normal, trebuie să fie la închisoare, iar banii lor – recuperați de guvernare, pentru că ei au furat banii de la oameni„, a spus Recean.

Jurnaliștii menționează că au intervievat-o pe Marina Tauber, în timpul protestului din12 martie 2023, organizat de Partidul Șor. Tauber a negat că ar fi finanțată de Rusia în vreun mod.

Totodată, jurnaliștii, scriu că până în 2025, Rusia și-a propus să creeze în Republica Moldova o rețea de „ONG-uri care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești”, precum și să ofere „sprijin organizatoric, financiar, juridic și informațional pentru ONG-urile prietenoase cu Federația Rusă”. Un astfel de ONG a fondat în 2021 Igor Dodon.

„Tot pe filiera umanitară, autorii planului au stabilit drept obiectiv „asigurarea că autorităţile moldoveneşti vor renunța la ideea de a elimina studierea limbii ruse în școli” și „reconfirmarea statutului de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă””, declară Rise Moldova.

Serviciul de Informații și Securitate a declarat pentru sursa citată că „în spațiul public circulă o multitudine de strategii, scenarii sau planuri cu substrat subversiv cu referire directă sau indirectă la Republica Moldova, elaborate de diverși experți sau pseudo-experți”.

Însă, în majoritatea cazurilor, acestea au o perspectivă slabă de materializare, deoarece sunt lansate fie pentru atragerea resurselor financiare generoase de la comanditari, fie pentru manipularea opiniei publice„, a menționat SIS.

Documentul „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova” ar fi fost elaborat sub conducerea colonelului Serviciului de Informații Externe al Rusiei Igor Maslov, care a condus așa-zisa „Subdiviziune moldovenească” a Kremlinului până în 2021.

„Surse ale partenerilor noștri raportează că printre autorii strategiei s-a numărat și Andrei Vavilov, angajat al „departamentului moldovenesc”. Sursele noastre din serviciile speciale din mai multe țări susțin că superiorul lui Vavilov este Victor Lisenko”, menționează jurnaliștii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: