România va crea un Departament pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Structura va acorda consultanță pentru implementarea reformelor

România va institui un Departament pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Acesta urmează să activeze în subordinea Parlamentului român și să ofere consultanță Parlamentului Moldovei, cât altor instituții de la Chișinău în vederea accelerării ritmului reformelor interne necesare aderării la UE. 

Decizia a fost inclusă în rezoluția privind susținerea integrării Republicii Moldova în UE, adoptată, pe 28 martie, în cadrul celei de-a IX-a Reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României.

Membrii Comisiei au fixat în rezoluție că, anul 2023 este foarte important pentru valorificarea ferestrei de oportunitate acordate Republicii Moldova, iar obiectivul strategic al țării noastre rămâne obținerea unei decizii unanime a statelor membre ale Uniunii Europene asupra deschiderii negocierilor de aderare către sfârșitul anului curent. În document se subliniază importanța asigurării accesului Moldovei la instrumentele financiare de preaderare la UE cât mai curând posibil.

Partea moldovenească a Comisiei Comune a salutat sprijinul politic continuu al României la Bruxelles și disponibilitatea de a oferi expertiză pe integrare europeană instituțiilor noastre. „Apreciem eforturile depuse la nivel guvernamental și parlamentar de către Republica Moldova în implementarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene. Subliniem că realizarea acestor nouă condiții va sta la baza deciziei Consiliului European privind viitorii pași”, se arată în rezoluție.

Deputatul Petru Frunze, copreședintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul R. Moldova și Parlamentul României, a menționat că reuniunea Comisiei are loc într-un context istoric important, în ajun fiind marcată împlinirea a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Amintim că, pe 28 martie, deputatul român Andrei Daniel, aflat într-o vizită la Chișinău, a declarat că pentru România integrarea europeană a Republicii Moldova este o  prioritate de strategie națională și este convinsă că în curând vor începe procedurile de negociere a capitolelor de aderare pentru țara noastră. Oficialul a spus că Moldova este un candidat cu „șanse foarte serioase” în procesul de aderare la UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: