Tudor Mardei/NewsMaker

Rusia acuză UE, înainte de parlamentare, că „vrea să ocupe Moldova”. Reacția Chișinăului

Principalul serviciu secret al Rusiei a lansat o nouă teorie conspiraționistă înaintea alegerilor parlamentare din Moldova. Într-un comunicat al Biroului de presă al Serviciului de Informații Externe, preluat de Ministerul de Externe rus și de ambasada Rusiei la Chișinău, se susține că „Uniunea Europeană este hotărâtă să ocupe Moldova” și că NATO ar pregăti un „debarcament” în regiunea Odesa din Ucraina „pentru a intimida regiunea transnistreană”. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a respins aceste afirmații, subliniind că reprezintă „o reacție isterică, fabricată de serviciile ruse” ca răspuns la mesajul președintei Maia Sandu din ziua precedentă.

„La această etapă are loc concentrarea unităților forțelor armate ale statelor NATO în România, în apropierea granițelor moldovenești. Se pregătește un debarcament NATO în regiunea Odesa pentru a intimida Transnistria. Potrivit informațiilor disponibile, primul grup de militari profesioniști din Franța și Marea Britanie a ajuns deja la Odesa. Un astfel de scenariu a fost exersat în repetate rânduri în cadrul exercițiilor NATO din România și ar putea fi implementat după alegerile parlamentare din Moldova din 28 septembrie”, se arată în comunicat.

SVR susține că Bruxelles-ul nu intenționează să renunțe la planurile de ocupare a Moldovei, chiar dacă situația imediat după alegeri nu va necesita intervenție externă.

„Introducerea trupelor ar urma să aibă loc ulterior, iar pentru a crea un pretext, se prevede organizarea de provocări armate împotriva Transnistriei și a trupelor ruse staționate în regiune. Ca perioadă posibilă se menționează desfășurarea alegerilor în Sovietul Suprem al PMR pe 30 noiembrie”, se mai menționează în comunicat.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a respins zvonurile despre presupuse planuri europene de ocupare a Moldovei.

„Rusia are experiența ocupațiilor de teritorii străine. Uniunea Europeană se extinde pentru a primi țările în spațiul păcii și al bunăstării. Conducerea țării a avertizat că Rusia inundă zilnic spațiul nostru informațional cu falsuri grosolane. Așa-zisele alerte despre pretinse planuri de ocupare a Moldovei de către Europa sunt o reacție isterică fabricată de serviciile ruse la mesajul de ieri al președintei Maia Sandu”, de declarat Vodă.

***

Precizăm că pe 22 septembrie, într-un mesaj adresat cetățenilor, Maia Sandu a declarat că o eventuală victorie a forțelor pro-ruse la alegerile parlamentare ar amenința suveranitatea țării și ar putea transforma Republica Moldova într-o rampă de infiltrare către regiunea Odesa.

Președinta a mai avertizat că Rusia încearcă să influențeze alegerile parlamentare de duminică prin cumpărarea de voturi, campanii de dezinformare și provocări violente. Șefa statului a subliniat că, în cazul în care Moscova ar ajunge să controleze țara, „fondurile europene s-ar opri, iar regiunea transnistreană ar fi destabilizată”.

***

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.

De asemenea, președinta Maia Sandu a confirmat că dislocarea trupelor ruse în regiunea transnistreană reprezintă un pericol real.

„Este un pericol real, în situația în care puterea de la Chișinău va fi controlată de Rusia. Sunt informații pe care le avem noi, dar cifra este peirculoasă”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii „În profunzime” de la ProTV.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

„Furtul miliardului” a început în 2009, iar BNM a reacționat prea târziu. Ce mărturii au depus Lupu și Creangă în apărarea lui Plahotniuc

Miniștrii din partidele „Alianței pentru Integrare Europeană” nu au fost „simpli executanți” și nu au acționat la indicații din umbră ale liderilor altor formațiuni politice, iar „furtul miliardului” nu a fost un episod izolat din 2014, ci un proces declanșat încă din 2009. Declarațiile au fost făcute pe 2 februarie de doi martori, în cadrul ședinței de judecată în dosarul frauda bancară, în care este inculpat fostul președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Primul care a depus mărturie a fost fostul președinte al Parlamentului și ex-lider al PDM, Marian Lupu. Acesta a confirmat existența unor înțelegeri politice în cadrul „Alianței”, potrivit cărora funcțiile din sectorul financiar-bancar reveneau reprezentanților Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). El a respins, însă, categoric ideea unei conduceri externe a miniștrilor.

„Miniștrii nu au fost simpli executanți. Prin urmare, liderii altor partide nu puteau oferi indicații formale sau informale miniștrilor care reprezentau alte formațiuni”, a declarat Lupu, răspunzând la întrebările apărării.

Fostul speaker a indicat drept cauză a crizei bancare „managementul defectuos și supravegherea necorespunzătoare din partea autorităților de reglementare”, și nu un complot politic.

Mai detaliate au fost declarațiile lui Ștefan Creangă — fost viceministru al Finanțelor, deputat PLDM și ex-președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Acesta a susținut teza lui Lupu privind lipsa presiunilor din partea PDM asupra miniștrilor liberal-democrați.

Creangă a pus accent pe cronologia evenimentelor, declarând că scoaterea banilor a început cu mult înainte de 2014. „A fost o infracțiune continuă, care a început în anii 2009–2010 și s-a încheiat în 2014. Consider că introducerea administrării speciale [de către Banca Națională] a fost foarte întârziată. Aceasta trebuia introdusă încă în 2010–2011, când calitatea portofoliului de credite a început să se deterioreze radical”, a declarat martorul.

De asemenea, Creangă a comentat controversatul subiect privind garanțiile de stat, în baza cărora Banca Națională acorda credite de urgență băncilor cu probleme. Potrivit acestuia, acest mecanism era discutat cu FMI încă din 2011 și, în sine, nu era unul infracțional.

„Personal, nu pot lega decizia privind garanțiile bancare de fraudă. Este posibil să fi coincis. Dar nu văd o legătură directă între mecanismul de emitere a garanțiilor și schema propriu-zisă. Mecanismul de emitere exista în lege, trebuia doar adaptat”, a insistat el.

Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a încheiat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este acuzat de complicitate la furtul miliardului. Ulterior, instanța a trecut la administrarea probelor și audierea martorilor din partea apărării.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: