Alegerile recente au demonstrat că cea mai mare parte a populației din Găgăuzia a votat pentru blocul PCRM-PSRM, dar au participat la scrutin în special persoanele în etate. Cei mai mulți tineri sunt pasivi, la fel ca și la alte alegeri. Prin ce este motivată lipsa de interes a tinerilor locuitori din autonomie? NM a discutat cu tinerii din Găgăuzia și a aflat, ce cred ei despre stereotipurile din regiune, despre fobia localnicilor de „românizare” și despre viitorul Moldovei.
„Faptul că eu locuiesc în Găgăuzia nu mi-a influențat nicicum votul”
Artiom Savastin,
22 de ani, orașul Vulcănești,
absolvent ASEM
Cu părere de rău, rareori reușim să abordăm cu prietenii subiectul privind politica. Iar dacă și discutăm, nu reușim să avem un dialog constructiv din diferite motive. În special, din cauza că ei nu doresc să se implice activ în viața politică a țării, să citească știri, să se intereseze de legi. Ei nu cred că votul lor contează și că ceva se poate schimba.
În Moldova, se resimte insuficiența educației politice în școli. Acest lucru îl demonstrează rezultatele privind prezența la vot, pe vârste. Tinerii sunt categoria cea mai puțin activă a populației. În opinia mea, această problemă își are rădăcinile în disciplina școlară „Educația civică”, care ar trebui să explice importanța politicii în viața fiecărui cetățean. În practică, noi constatăm că disciplina în cauză nu prea face față acestei sarcini. Sincer vorbind, nici nu-mi mai amintesc, ce anume se întâmpla la aceste lecții. Îmi aduc aminte de diferite subiecte: personalitate, dezvoltarea personalității, importanța familiei. Eram nevoiți să aflăm din alte surse despre sistemul de guvernare, de la alte discipline școlare, de exemplu, din istorie. Cu regret, la aceste lecții nu se explică despre sistemul de guvernare, ce înseamnă „un contract social” și ce-i de făcut atunci când statul îl încalcă.
Părinții mei sunt mai conservatori, iar eu – liberal-democrat. Acest lucru nu ne aduce prea multe controverse în viața noastră.
În ce privește politica propriu-zisă, cred că noi constatăm un progres lent. Încă mai este foarte multă minciună, murdărie, manipulări. Însă clasa politică se înnoiește lent, dar corect și vin persoane noi. Acest lucru nu poate să nu bucure.
Istoriile de groază despre românizare, „tancurile NATO” ori „copiii de culoare” acționează asupra celor care obțin informații din unele și aceleași surse, cred orbește în știri false și în ceea ce au auzit de la persoane cunoscute.
Personal, am votat ca cetățean al Moldovei și faptul că trăiesc în Găgăuzia nu mi-a influențat nicicum votul. Încerc să particip practic la toate alegerile de nivel local și republican, cu excepția cazurilor în care mă aflu peste hotare și nu pot vota.
„Suntem nevoiți să alegem răul cel mai mic, dar acest lucru e greșit”
Elena Arakelean,
20 de ani, Comrat,
studentă în anul II, USM
Cred că toți ar trebui să voteze. Este datoria civică a fiecăruia dintre noi. Doar că problema constă în faptul că nu avem de ales. Suntem nevoiți să votăm răul cel mai mic, dar acest lucru e greșit.
Tinerii nu sunt interesați să decidă soarta republicii, de aceea majoritatea pensionarilor votează pentru bani, prin aceasta hotărând pentru mine, pentru acei tineri care sunt gata să rămână aici. Nu trebuie să se întâmple așa.
Dorința tinerilor de a pleca se bazează pe aceeași politică pentru care votează bunicii lor. Obținem un cerc vicios. Doar că în acesta nu există nici pe departe „bunătate și echitate”.
În Găgăuzia există o frică enormă de a pierde limba rusă, de a ne uni cu România. S-ar părea că sună amuzant, dar pentru mulți, este înfricoșător. Toate acestea sunt cauzate de lipsa educației politice a populației. Oamenii s-au obișnuit să audă doar ce-i rău, dar nu s-au învățat să analizeze problema în profunzime. Acest lucru este caracteristic pentru toată Moldova, nu doar pentru Autonomia Găgăuză. Dar nici Rusia, nici România nu au nevoie de noi. Cu mare părere de rău, cei mai mulți cetățeni nu înțeleg acest lucru și se lasă pradă provocărilor din partea partidelor.
„Rusia este unul dintre cei mai răi PR manageri”
Oleg Covric,
20 de ani, orașul Ceadîr-Lunga,
candidat la studii la UTM
Nu pot afirma că studiez aprofundat politica țării și a regiunii. Dar întotdeauna sunt la curent cu cele mai importante evenimente.
În familia mea, la prânz, apar mereu dispute despre politică. Se confruntă două generații diferite, dar cel mai adesea, râdem pe seama dezordinii în care trăim. Nu pot discuta despre politică cu toți prietenii mei: acest subiect nici nu este interesant pentru majoritatea dintre ei. În politica noastră nu ai la ce să te gândești: de fiecare dată, elita politică se discreditează singură.
Dacă e să fiu sincer, acestea au fost primele alegeri la care nu am ținut cont de nimic. Și așa diaspora a decis totul. Toți știau că ultimul cuvânt va fi al ei.
În același timp, nu înțeleg frica de România și românizare, despre care se vorbește adesea. Mulți oameni inteligenți își dau seama că acest lucru este imposibil. Iar strămoșii noștri își amintesc de acea „românizare” și, din generație în generație, ne bagă în cap această frică.
În general, este greu de vorbit despre soarta unei țări în care, în afară de alegeri, nu se mai întâmplă nimic interesant. Oamenii pur și simplu trăiesc de la alegeri până la alegeri cu speranța că „iată, acum, se va schimba ceva”. Dar de fiecare dată, toate revin la locurile lor.
Mi-aș dori să cred cu adevărat că țara va deveni cândva puternică și sigură de sine. Dar îmi pare că în următorii zece ani, așa ceva nu se va întâmpla.
În ce privește Rusia: eu trăiesc în Găgăuzia de aproape 20 de ani și nu am simțit asupra mea niciun gram de propagandă. Dar chiar dacă aceasta există, se promovează într-un mod mediocru. În general, cred că Rusia este unul dintre cei mai răi PR manageri.
„În Găgăuzia, nimeni nu a promovat pe larg o campanie de PR”
Veaceslav Bessarab,
20 de ani, satul Congaz,
student la o universitate din Turcia
În principiu, îmi este foarte interesantă situația politică din regiune și din țară. Fiecare ar trebui să se gândească măcar din când în când la viitorul țării: acest lucru este important pentru propriul viitor.
De obicei, familia mea și prietenii mei reacționează la toate negativ: activismul civic sau pur și simplu exprimarea poziției. Toți numesc acest lucru „politică” și cred că politica este un „ceva murdar”, de aceea nu ar trebui să se implice. Cu timpul, când am început să vorbesc mai mult despre situația politică, familia și prietenii au devenit și ei mai interesați.
Dacă e să vorbim despre stereotipuri în regiune, e clar că acestea sunt foare bine stabilite. Cu părere de rău, rezultatele ultimelor alegeri au demonstrat foarte bine situația reală din regiune. Tineretul, dar, în principiu, locuitorii din Găgăuzia, au fost foarte puțin implicați în procesul electoral.
Presupun că oamenii pur și simplu nu au mai dorit să voteze pentru PCRM-PSRM și, drept urmare, nici nu au mers la votare, pentru că acesta a fost singurul partid pentru care au votat anterior. Acum, ei nu cunosc niciun candidat, pentru că nimeni nu a desfășurat o campanie de PR activă în Găgăuzia.
Nimeni, cu excepția socialiștilor, nu a discutat cu locuitorii. Și toți cei dezamăgiți de aceștia, pur și simplu nu au votat.
Personal, când am votat, m-am ghidat de principiul că în țară sunt necesare schimbări: trebuie să testăm ceva nou, să atragem noi forțe politice care ar demonstra o nouă abordare față de soluționarea problemelor.
Tineretul din Găgăuzia nu este implicat în viața politică în sensul obișnuit. Cu părere de rău, tinerii din regiunea noastră sunt folosiți adesea ca un instrument de PR. Așa procedează mai multe partide: chiar și minorii se ocupă de distribuirea pliantelor, ziarelor, fac agitație. Altfel spus, ei pur și simplu sunt folosiți. Dar ne-am dori ca tinerii să-și facă alegerea în mod conștient.
„De obicei, promisiunile sunt niște vorbe goale”
Nadejda Ialanji,
21 de ani, orașul Vulcănești,
studentă în anul III, ASEM
Citesc știrile despre politică, dar nu prea intru în esența lor. De obicei, din cauza viziunilor diferite, în familie discutăm rar despre subiecte politice.
Cu regret, încă nu există printre candidați o parte în care aș avea încredere deplină și aș aștepta schimbări pozitive. La aceste alegeri parlamentare nu am reușit să votez. Dar am participat la cele prezidențiale, ținând cont de reputația candidaților. De obicei, promisiunile sunt niște vorbe goale, de aceea nici nu prea le acord atenție.
Dacă e să vorbim despre autonomie, autoritățile ar trebui să acorde la fel de multă atenție dezvoltării Găgăuziei ca și sectoarelor capitalei: și în finanțare, și în organizarea evenimentelor de nivel internaționale.
Acum, tineretul este suficient de documentat despre situația politică din țară, dar sunt foarte puțini tineri interesați de acest lucru. Și nu doar în Găgăuzia, dar în toată Moldova.
Cred că ar trebui să redresăm această situație prin diferite cursuri, traininguri, workshopuri. N-ar fi rău să se vorbească despre aceasta la școală. Există foarte multă propagandă, de aceea este foarte dificil să prelucrezi și să obții o informație veridică.
În ce privește propaganda rusă… În Găgăuzia e dezvoltată mentalitatea care s-a format încă în perioada Uniunii Sovietice și aceasta s-a educat și viitoarelor generații. Aș spune că acum, în Moldova, este foarte multă propagandă românească, care se manifestă la examenele la istorie, în manualele școlare și la știri.
***
Reamintim că la 11 iulie, în Moldova s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate. Prezența generală la urnele de vot a constituit 48,41%. Majoritatea celor care au votat o constituie persoane cu vârsta cuprinsă între 56 și 70 de ani (33,16%). Cea mai mică rată de participare revine tinerilor de la 18 până la 25 de ani. Doar 7,36% dintre aceștia au votat.
Cu excepția Transnistriei, în Găgăuzia s-a înregistrat cea mai mică rată de participare din toate regiunile Moldovei – 36,87%. 80,85% dintre locuitorii autonomiei au votat pentru blocul PCRM-PSRM, 4,86% – pentru blocul „Renato Usatîi” și 4,14% – pentru Partidul Acțiune și Solidaritate. Ceilalți candidați au acumulat mai puțin de 3% în această regiune.
