tonkosti.ru

Rusia, indignată că Moldova nu a acreditat observatori ruși pentru monitorizarea alegerilor locale. Reacția CEC

Federația Rusă a anunțat că Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a refuzat acreditarea mai multor observatori ruși pe lângă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru monitorizarea alegerilor locale din 5 noiembrie. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a CEC, Rodica Sîrbu, a declarat că lista observatorilor desemnați a OSCE a fost consultată cu autoritățile de profil ale statului, iar acestea au „recomandat” Comisiei să se abțină de la acreditarea „unor persoane”. Sîrbu a mai precizat că numărul observatorilor care nu au fost acreditați este mic în comparație cu cel al întregii componențe a misiunii internaționale de monitorizare și nu va afecta capacitatea acesteia să-și indeplinească atribuțiile. În același timp, în lista observatorilor internaționali din partea OSCE acreditați de CEC nu figurează niciun cetățean al Federației Ruse.

Rusia: „Chișinăul încalcă angajamentele internaționale”

Pe 31 octombrie, Reprezentanța Permanentă a Rusiei la OSCE a publicat o declarație oficială în care a anunțat că CEC din Republica Moldova nu a acreditat observatori ruși în cadrul misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa pentru monitorizarea alegerilor locale. Aceasta a calificat decizia drept una „politizată” și „antirusească”.

Pe măsură ce se apropie alegerile locale din Moldova din 5 noiembrie, conducerea acestui stat-participant la OSCE sporește numărul de aventuri politizate cu accente vădit antirusești. De data asta, este vorba despre refuzul Comisiei Electorale Centrale a țării de a acredita un număr de observatori ruși pe termen scurt în cadrul misiunii de monitorizare a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), fără a oferi niciun motiv. (…) Din cauza prejudecății sale antirusești, nu este pentru prima dată când Chișinăul încalcă cu rea intenție angajamentele internaționale în domeniul electoral adoptate în cadrul OSCE. (…) Cerem ca autoritățile Moldovei să revină la îndeplinirea cu bună-credință a angajamentelor electorale și ca liderii ODIHR să ia măsuri urgente pentru a îndrepta situația”, se arată în declarația reprezentanților Rusiei la OSCE.

CEC: Decizia a fost consultată cu autoritățile statului

NM a contactat-o pe purtătoarea de cuvânt CEC, Rodica Sîrbu, pentru o reacție.

Misiunea de observare a alegerilor din partea OSCE/ODIHR vine la invitația Republicii Moldova, prin urmare, Republica Moldova este interesată să fie asigurată transparența întregului procesului electoral. În altă ordine de idei, este absolut firesc să fie consultate autoritățile competente ale statului referitor la lista observatorilor desemnați. Respectiv, autoritățile competente au dreptul să se expună asupra persoanelor detașate pentru observarea alegerilor. În acest caz, Comisiei Electorale Centrale i-a fost recomandat să se abțină de la acreditarea unor persoane. Numărul acestora este nesemnificativ în raport cu componența numerică a misiunii și nu va afecta capacitatea acesteia de a-și exercita funcțiile. Astfel de cazuri există în practica misiunilor de observare ale OSCE”, a declarat Sîrbu .

Totodată, Rodica Sîrbu a menționat că CEC nu comentează motivele care au stat la baza decizii, pentru că acestea „țin de competența organelor de resort ale statului”.

Cine va monitoriza alegerile locale

Pe 31 octombrie, Comisia Electorală Centrală a anunțat că peste 1 500 de observatori naționali și internaționali vor monitoriza alegerile locale din 5 noiembrie. Astăzi, CEC a acreditat ultimii observatori.

Cei 1 092 de observatori naționali care vor monitoriza scrutinul electoral sunt reprezentanți a opt asociații publice din Moldova. Majoritatea observatorilor au fost acreditați la cererea Promo-LEX.

De asemenea, CEC a acreditat 401 observatori internaționali. Aceștia reprezintă 17 misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova (93 de persoane), 13 autorități electorale străine (30 de persoane), o asociație internațională (2 persoane). Misiunea de monitorizare a alegerilor a OSCE/ODIHR va fi reprezentată de 235 de persoane, ENEMO – 11 persoane, Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei – 20 de persoane și Parlamentul European – 12 persoane.

De menționat că printre observatorii internaționali din partea OSCE ODIHR nu figurează niciun cetățean rus.

Amintim că Republica Moldova va organiza alegeri locale generale pe 5 noiembrie 2023. În cadrul scrutinului, vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol / Tudor Mardei | NewsMaker

Cum sunt planificate să se schimbe salariile profesorilor din Moldova: ce arată simulările ministrului Educației

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a prezentat simulări ale salariilor din sistemul educațional, în contextul modificărilor planificate la Legea salarizării, aflate în consultări publice. Potrivit oficialului, calculul pentru fiecare persoană poate varia, deoarece simulările se bazează pe un anumit model de vechime în muncă, sporuri specifice și spor de performanță.

Perciun a prezentat simulări ale salariilor lunare brute, în baza valorii de referință utilizate pentru stabilirea remunerației, care este prognozată la 4 200 de lei pentru septembrie 2026, față de 2 500 de lei în prezent. Potrivit ministrului, calculul pentru fiecare persoană poate varia, deoarece simulările au la bază un anumit model de vechime în muncă, sporuri specifice și spor de performanță.

  • Director liceu categoria I: de la 18.268 lei la 21.924 lei, +3.657 lei;
  • Profesor/educator/învățător fără grad: de la 10.780 lei la 12.335 lei, +1.555 lei;
  • Profesor/educator/învățător grad II: de la 13.180 lei la 15.008 lei, +1.828 lei;
  • Profesor/educator/învățător grad I: de la 14.740 lei la 16.438 lei, +1.698 lei;
  • Profesor/educator/învățător grad superior: de la 16.180 lei la 18.088 lei, +1.908 lei;
  • Antrenor școală sport grad II: de la 12.370 lei la 15.008 lei, +2.638 lei;
  • Dădacă și asistent al educatorului: de la 7.150 lei la 9.471 lei, +2.321 lei;
  • Bucătar-șef: de la 6.897 lei la 9.450 lei, +2.553 lei.

„Pentru învățământul general, în baza actuală din 2026 s-a utilizat valoarea de referință de 2.500 lei, suma fixă de 1.300 lei, sporul de performanță de 10%, sporul specific de 10% pentru funcțiile vizate și gradul didactic, acolo unde este cazul. Din septembrie 2026, simularea folosește valoarea de referință de 4.200 lei. Suma fixă de 1.300 lei nu mai apare separat, fiind absorbită în noua grilă. Pentru cadrele didactice se păstrează sporul specific de 10%, iar gradele didactice cresc: gradul II de la 1.500 la 1.800 lei, gradul I de la 2.800 la 3.100 lei, gradul superior de la 4.000 la 4.600 lei”, a comunicat ministrul.

În ceea ce privește învățământul superior, Perciun a declarat că simulările, în varianta actuală pentru 2026, au la bază o valoare de referință de 2.500 de lei, o sumă fixă de 1.300 de lei, sporul de performanță de 10% și sporul pentru titlul de doctor. Pentru instituțiile cu autogestiune financiară, sporul pentru titlul de doctor este de 4.000 de lei, iar pentru cele finanțate de la bugetul de stat – de 600 de lei. Potrivit ministrului, din septembrie 2026 se va aplica o valoare de referință de 4.200 de lei, fără sumă fixă separată. Sporul pentru titlul de doctor va fi de 4.000 de lei în autogestiune și de 1.500 de lei în instituțiile bugetare.

  • Profesor universitar, autogestiune: de la 20.358 lei la 21.346 lei, +989 lei.
  • Conferențiar universitar, autogestiune: de la 19.450 lei la 20.506 lei, +1.056 lei.
  • Lector universitar, autogestiune: de la 18.103 lei la 19.666 lei, +1.564 lei.
  • Profesor universitar, buget de stat: de la 16.618 lei la 18.846 lei, +2.229 lei.
  • Conferențiar universitar, buget de stat: de la 15.710 lei la 18.006 lei, +2.296 lei.
  • Lector universitar, buget de stat: de la 14.363 lei la 17.166 lei, +2.804 lei.

Potrivit lui Perciun, la creșterile calculate mai poate fi adăugat sporul de performanță nou, de până la 15%. „Acesta este mai mare decât mecanismul anterior, dar va fi acordat pentru mai puține persoane, în funcție de calificativul obținut și de fondul disponibil la nivelul instituției”, a conchis oficialul.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: