Reuters

Rusia vrea să construiască o centrală nucleară pe Lună, până în 2036

Rusia intenționează să construiască o centrală nucleară pe Lună în următorul deceniu, care să alimenteze programul său spațial și o stație de cercetare comună ruso-chineză. Anunțul vine în contextul în care marile puteri se grăbesc să exploreze singurul satelit natural al Pământului, scrie Reuters.

Agenția spațială rusă Roscosmos a precizat că a semnat un contract cu compania aerospațială Lavocikin pentru realizarea proiectului, cu termen estimat până în anul 2036. Deși comunicatul nu menționează explicit caracterul nuclear al instalației, în proiect sunt implicate Rosatom, corporația nucleară de stat a Rusiei, și Institutul Kurceatov, principalul centru de cercetare nucleară al țării.

Potrivit Roscosmos, centrala ar urma să furnizeze energie pentru roverele lunare, un observator științific și infrastructura Stației Internaționale de Cercetare Lunară ruso-chineze, care vor permite trecerea de la misiuni izolate la o prezență științifică de lungă durată pe Lună.

„Acest proiect reprezintă un pas important către crearea unei stații lunare cu funcționare permanentă și dezvoltarea unui program sustenabil de explorare”, precizează agenția în comunicatul emis.

Planurile Moscovei vin după eșecul major suferit în august 2023, când sonda automată Luna-25 s-a prăbușit pe suprafața Lunii în timp ce încerca să aterizeze. În același timp, Rusia se confruntă cu o competiție tot mai puternică din partea Statelor Unite și a Chinei, într-un domeniu în care odinioară deținea un rol de lider.

Directorul Roscosmos, Dmitri Bakanov, a declarat anterior că obiectivele agenției includ nu doar instalarea unei centrale pe Lună, ci și reluarea explorării planetei Venus.

Rusia nu este însă singura țară cu astfel de planuri. NASA a anunțat că intenționează să amplaseze un reactor nuclear pe Lună până în primul trimestru al anului 2030, precizând că energia este esențială pentru menținerea unei baze lunare și pentru viitoarele misiuni umane către Marte.

Reglementările internaționale interzic amplasarea armelor nucleare în spațiu, însă permit utilizarea surselor de energie nucleară în scopuri civile, cu respectarea unor condiții stricte de siguranță.

Analiștii din domeniul spațial vorbesc deja despre o posibilă „goană după resurse” pe Lună. Potrivit NASA, pe suprafața lunară ar exista cantități semnificative de heliu-3, un izotop rar pe Pământ, precum și metale rare utilizate în tehnologiile avansate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Agrobiznes: 90% din ureea ajunsă în Moldova în primele luni din 2026 provine din Rusia

Republica Moldova importă tot mai multe îngrășăminte azotoase din Rusia, dependența de produsul rusesc atingând cote record în primele 4,5 luni ale anului 2026, potrivit unei analize publicate de Agrobiznes. Dacă în 2022 Rusia reprezenta 20% din importurile de uree, în 2026 cota a ajuns la 65% ca țară de expediție și 90% ca țară de origine, ceea ce înseamnă că nouă din zece kilograme de uree aduse în Moldova provin din Rusia.

În perioada 1 ianuarie – 10 mai 2026, Moldova a importat 37.426 tone de uree în valoare de 390,8 milioane de lei, echivalentul a 90% din întreg importul anului 2025 și mai mult decât totalul anului 2024.

Prețul mediu al ureei în perioada analizată a fost de 10,44 lei/kg, cu 5,3% peste media anului 2025. În aprilie, prețul mediu lunar a urcat la 11,36 lei/kg, față de 10,30 lei/kg în martie. Pe piața globală, ureea a urcat de la 390-400 de dolari pe tonă în decembrie 2025 la 800-900 de dolari pe tonă în aprilie 2026.

Rusia a expediat 24.331 tone de uree, adică 65% din total, față de 50% în 2025, 40% în 2024 și 20% în 2022. România a coborât pe locul doi, cu 2.588 tone, adică 7% din piață. Ureea din Rusia a costat în medie 10,33 lei/kg, față de 11,67 lei/kg pentru cea din România.

După țara de origine, Rusia a furnizat 33.681 tone, adică 90% din totalul importurilor, restul ajungând în Moldova prin rute intermediare.

Nitratul de amoniu: Georgia, principalul punct de expediție

În aceeași perioadă, Moldova a importat 25.526 tone de nitrat de amoniu în valoare de 221 milioane de lei. Prețul a crescut de la 8,35 lei/kg în ianuarie la 11,78 lei/kg în aprilie, o creștere de peste 41% în patru luni.

Pentru prima dată, Georgia a devenit principalul punct de expediție, cu 10.893 tone, adică 43% din total, însă doar 283 tone sunt efectiv produse în Georgia. Restul vine din Rusia, reexportat prin rute georgiene. În total, ca țară de origine, Rusia a furnizat 19.172 tone, adică 75% din importurile de nitrat de amoniu. România a coborât pe locul doi, cu 6.693 tone, față de 25.461 tone în 2024.

Vulnerabilități pe termen mediu

Deși importatorii au reușit să aducă volume mari înainte ca scumpirile globale să se transmită integral în costurile locale, piața prezintă mai multe vulnerabilități structurale.

Prima ține de dependența de Rusia ca origine a produsului. La uree, Rusia reprezintă 90% din origine, iar la nitratul de amoniu 75%. Chiar dacă produsele ajung uneori prin România, Georgia sau alte rute, originea rămâne concentrată în același loc.

A doua vulnerabilitate este dependența de rute logistice intermediare. Georgia a devenit principalul punct de expediție pentru nitratul de amoniu, deși produce o cantitate marginală din produsul livrat, ceea ce înseamnă că piața depinde nu doar de producător, ci și de funcționarea unor coridoare de tranzit.

A treia problemă este riscul de transmitere întârziată a scumpirilor internaționale. Livrările din primele luni ale anului 2026 au fost contractate când prețurile globale erau mult mai joase. Noile loturi, negociate în condiții de piață mult mai scumpe, ar putea aduce prețuri ridicate în toamna anului 2026 și în sezonul 2027.

A patra vulnerabilitate este concentrarea pieței. La uree, primele cinci companii controlează 71% din piață, iar la nitratul de amoniu primele cinci ajung la 79%, ceea ce reduce gradul de dispersie a riscului.

Dacă noile contracte vor reflecta pe deplin cotațiile globale ridicate, iar dependența de originea rusă va rămâne la același nivel, fermierii moldoveni ar putea intra în 2027 cu presiuni semnificative asupra costurilor de fertilizare, potrivit concluziilor expertului economic, Iurie Rija.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: