Sandu și Bolojan, la Chișinău: „Dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă, ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, consideră că o încetare a focului în Ucraina, care se confruntă de peste trei ani cu invazia rusă, ar putea putea fi doar o perioadă de liniște temporară, în care Federația Rusă se va reînarma și, ulterior, va relua agresiunea militară, vizând chiar și alte state. Cei doi lideri au reiterat că pledează pentru o pace durabilă și justă în Ucraina. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 1 martie, la Chișinău, ca urmare a certei dintre președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, și omologul său american, Donald Trump, privind soluția pentru încheierea războiului.

În contextul disputei dintre Zelenski și Trump, liderii Republicii Moldova și României au fost întrebați care ar fi riscurile dacă Washingtonul va decide să continue negocierile pentru un acord privind războiul din Ucraina cu Moscova, fără implicarea Kievului.

Maia Sandu a sugerat Federația Rusă ar putea ataca și alte țări în cazul în care nu s-ar obține o pace sustenabilă și dreaptă în Ucraina, ci doar o încetare temporară a focului, care să-i permită să se reînarmeze.

Nu trebuie să admitem o situație în care Rusia obține o pauză în care se reînarmează și după care reia agresiunea și continuă să provoace nenorocire în țările din regiune. Astăzi Ucraina este cea care ne asigură nouă, în R. Moldova, pace. Noi sprijinim Ucraina și o vom sprijini în continuare în demersul ei de a obține o pace durabilă și justă. Riscurile sunt aceleași în continuare, atât timp cât avem un război în vecinătate. Riscurile sunt aceleași pentru toți. Cred că ne-am învățat lecțiile. Și cred că trebuie să muncim cu toții pentru această pace justă și durabilă”, a spus ea.

La rândul său, Ilie Bolojan a declarat: „Dialogurile care au avut loc în această perioadă au fost un început. Cred că ieri, dacă dialogul s-ar fi terminat cu o semnare de acord, ar fi fost un pas important pentru ca lucrurile să se ducă într-o direcție de stabilitate. Și este păcat că această dispută la care s-a ajuns, a întârziat semnarea unui acord. Sunt un optimist moderat și cred că în afară de discuțiile care nu pot fi liniare în astfel de probleme foarte complexe, de a ajunge într-o primă etapă la o încetare a focului și, apoi, la un acord de pace care să fie în așa fel gândit încât să asigure o pace stabilă în această regiune, nu pot fi închise foarte repede. Dar sper că înțelepciunea va prevala și lucrurile vor duce către ceea ce ne dorim cu toții: сătre găsirea unor soluții pentru pace.

Altfel, situația este complicată în această regiune și fără găsirea unor soluții pentru o pace durabilă orice fel de încetare a focului care nu este o chestiune stabilă, poate să fie doar o scurtă perioadă de liniște. Și dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă în anii următori, ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict. Și, așa cum am spus și ieri, Ucraina poate să fie doar prima victimă. Și ne dorim, din acest punct de vedere să se ajungă la o pace durabilă”.

Amintim că Vladimir Zelenski și Donald Trump au avut o întâlnire pe 28 februarie, la Casa Albă. Șefii de stat, împreună cu delegațiile lor și în prezența presei, au purtat o discuție în Biroul Oval, care a fost marcată de o ceartă. Totul s-a început după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, încalcă toate înțelegerile. Vance, l-a mustrat pe Vladimir Zelenski, acuzând-ul de„lipsă de respect” față de Donald Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar însuși președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”.

Disputa a dus la amânarea semnării acordului privind mineralele rare ale Ucrainei. Acesta este o inițiativă prin care Trump vrea să recupereze banii pentru ajutorul militar acordat Ucrainei până acum, iar Zelenski – să obțină garanții de securitate din partea SUA.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Ursula von der Leyen vrea interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ia în calcul interzicerea accesului la rețelele de socializare pentru minorii sub 16 ani. Oficiala a declarat că o comisie de experți va analiza legislația din Australia, pentru a veni cu soluții similare. Precizările au fost făcute în discursul privind starea UE, care a fost susținut în Parlamentul European, pe 10 septembrie.

Urmăresc îndeaproape punerea în aplicare a politicii lor (a Australiei – n. r.) pentru a vedea ce măsuri putem lua în Europa. Voi însărcina un grup de experți să mă consilieze până la sfârșitul acestui an cu privire la cea mai bună abordare pentru Europa”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit Euronews.

În Australia, minorii sub 16 ani nu au voie să utilizeze platformele Snapchat, TikTok, Facebook, Instagram și X.

În prezent, utilizarea acestor rețele este reglementată la nivel național în statele europene.

Precizăm că președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat recent că Franța va restricționa accesul copiilor sub 15 ani „în termen de câteva luni”, dacă Uniunea Europeană nu intervine. Declarația sa a venit după ce un membru al personalului școlar a fost înjunghiat de un elev de 14 ani, în Nogent.

Unele state-membre ale UE, printre care și Țările de Jos, au sfătuit părinții să nu permită copiilor sub 15 ani la utilizarea platformelor de socializare, invocând „probleme psihologice și fizice”.

În luna iunie, Comisia a publicat „orientări” privind protecția minorilor, în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA), pentru a proteja copiii de riscurile online, printre care radicalizarea, comportamentul problematic, dependența, hărțuirea cibernetică și practicile comerciale dăunătoare.

Liniile directoare se vor aplica tuturor platformelor online accesibile minorilor. Comisia Europeană a anunțat, în același timp, că va colabora cu cinci țări ale UE: Danemarca, Franța, Grecia, Italia și Spania, pentru elaborarea unei „aplicații naționale personalizate de verificare a vârstei”.


Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: