Sandu și Bolojan, la Chișinău: „Dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă, ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, consideră că o încetare a focului în Ucraina, care se confruntă de peste trei ani cu invazia rusă, ar putea putea fi doar o perioadă de liniște temporară, în care Federația Rusă se va reînarma și, ulterior, va relua agresiunea militară, vizând chiar și alte state. Cei doi lideri au reiterat că pledează pentru o pace durabilă și justă în Ucraina. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 1 martie, la Chișinău, ca urmare a certei dintre președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, și omologul său american, Donald Trump, privind soluția pentru încheierea războiului.

În contextul disputei dintre Zelenski și Trump, liderii Republicii Moldova și României au fost întrebați care ar fi riscurile dacă Washingtonul va decide să continue negocierile pentru un acord privind războiul din Ucraina cu Moscova, fără implicarea Kievului.

Maia Sandu a sugerat Federația Rusă ar putea ataca și alte țări în cazul în care nu s-ar obține o pace sustenabilă și dreaptă în Ucraina, ci doar o încetare temporară a focului, care să-i permită să se reînarmeze.

Nu trebuie să admitem o situație în care Rusia obține o pauză în care se reînarmează și după care reia agresiunea și continuă să provoace nenorocire în țările din regiune. Astăzi Ucraina este cea care ne asigură nouă, în R. Moldova, pace. Noi sprijinim Ucraina și o vom sprijini în continuare în demersul ei de a obține o pace durabilă și justă. Riscurile sunt aceleași în continuare, atât timp cât avem un război în vecinătate. Riscurile sunt aceleași pentru toți. Cred că ne-am învățat lecțiile. Și cred că trebuie să muncim cu toții pentru această pace justă și durabilă”, a spus ea.

La rândul său, Ilie Bolojan a declarat: „Dialogurile care au avut loc în această perioadă au fost un început. Cred că ieri, dacă dialogul s-ar fi terminat cu o semnare de acord, ar fi fost un pas important pentru ca lucrurile să se ducă într-o direcție de stabilitate. Și este păcat că această dispută la care s-a ajuns, a întârziat semnarea unui acord. Sunt un optimist moderat și cred că în afară de discuțiile care nu pot fi liniare în astfel de probleme foarte complexe, de a ajunge într-o primă etapă la o încetare a focului și, apoi, la un acord de pace care să fie în așa fel gândit încât să asigure o pace stabilă în această regiune, nu pot fi închise foarte repede. Dar sper că înțelepciunea va prevala și lucrurile vor duce către ceea ce ne dorim cu toții: сătre găsirea unor soluții pentru pace.

Altfel, situația este complicată în această regiune și fără găsirea unor soluții pentru o pace durabilă orice fel de încetare a focului care nu este o chestiune stabilă, poate să fie doar o scurtă perioadă de liniște. Și dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă în anii următori, ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict. Și, așa cum am spus și ieri, Ucraina poate să fie doar prima victimă. Și ne dorim, din acest punct de vedere să se ajungă la o pace durabilă”.

Amintim că Vladimir Zelenski și Donald Trump au avut o întâlnire pe 28 februarie, la Casa Albă. Șefii de stat, împreună cu delegațiile lor și în prezența presei, au purtat o discuție în Biroul Oval, care a fost marcată de o ceartă. Totul s-a început după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, încalcă toate înțelegerile. Vance, l-a mustrat pe Vladimir Zelenski, acuzând-ul de„lipsă de respect” față de Donald Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar însuși președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”.

Disputa a dus la amânarea semnării acordului privind mineralele rare ale Ucrainei. Acesta este o inițiativă prin care Trump vrea să recupereze banii pentru ajutorul militar acordat Ucrainei până acum, iar Zelenski – să obțină garanții de securitate din partea SUA.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cristian Jardan

Ministrul Culturii, despre scandalul de la biserica din Dereneu: „Interesul nostru este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a venit astăzi, 9 februarie, cu o reacție referitor la scandalul din jurul bisericii „Adormirii Maicii Domnului” din satul Dereneu, dreptul de folosință asupra căreia este disputat de Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei. Oficialul a declarat că, în prezent, situația ar fi exploatată de politicieni, însă nu dat nume, și a menționat că acest lucru a agravat conflictul. Jardan a subliniat că biserica, care aparține Ministerului Culturii, a fost dată în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”.

Situația din Dereneu nu trebuie să fie exploatată politic, în special, de unii deputați care instigă lumea la ură și nesupunere. Sunt două comunități creștin-ortodoxe din același sat, care trebuie să trăiască în liniște, pace și comuniune spirituală. În acest context, facem un apel la calm și înțelepciune din partea tuturor”, a transmis Cristian Jardan pe Facebook.

Oficialul a mai spus că conflictul din jurul bisericii, care durează de mai mulți ani, s-a complicat „de fiecare dată când au intervenit politicienii”. „Și de această dată situația s-a agravat după implicarea unor deputați. Încă o dovadă că politicul nu trebuie să intervină în activitățile bisericii”, a adăugat el.

Jardan a subliniat că clădirea lăcașului de cult, care are statut de monument istoric și aparține Ministerului Culturii, a fost oferită în folosință Mitropoliei Basarabiei pentru 50 de ani. „Interesul nostru este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”, a spus ministrul.

Potrivit lui Jardan, pe acest caz au fost deschise mai multe procese și înregistrate plângeri din partea ambelor părți.

Pe unele instanța s-a pronunțat definitiv și irevocabil, pe altele urmează să se expună. Toate deciziile finale trebuie respectate ca atare și legalitatea restabilită. Această situație poate și trebuie să fie rezolvată legal prin bună credință și comunicare”, a adăugat ministrul.

Scandalul de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu își are începutul în 2018, după ce, după 25 de ani de slujire sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, preotul Florinel Marin și credincioșii activi au decis să adere la Mitropolia Basarabiei, scrie portalul Anticorupție.md. Hotărârea a generat un conflict de durată între cele două structuri bisericești, soldat cu mai multe litigii în instanță.

În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice (ASP), prin care revendica dreptul de folosință asupra bisericii din satul Dereneu, notează Anticorupție.md. Potrivit sursei citate, litigiul a pornit de la faptul că ASP a schimbat titularul, după ce comunitatea religioasă „Adormirea Maicii Domnului” a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii „Adormirii Maicii Domnului”, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, rămânând acolo până în prezent. La fața locului a intervenit poliția.

Pe 8 februarie, la biserică au avut loc noi tensiuni. Un grup de enoriași în frunte cu arhiepiscopul Petru de la Mitropolia Moldovei, responsabil de Ungheni și Nisporeni, au oficiat slujba în fața polițiștilor, care se aflau la ușii bisericii. Potrivit reprezentanților Mitropoliei Moldovei, arhiepiscopul „i-a implorat cu lacrimi și-n genunchi pe polițiști să deschidă biserica și să intre măcar el”, însă oamenii legii nu i-ar fi permis accesul.

Inspectoratul General al Poliției a respins acuzațiile, subliniind că oamenii legii asigură ordinea publică. De asemenea, IGP a amintit de decizia Curții Supreme de Justiției care stipulează că biserica a fost dată în folosință Mitropoliei Basarabiei.

De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei. Iar liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a scris pe rețelele de socializare că Mitropolia Basarabiei ar încerca să preia „forțat” biserica, calificând situația drept un „act de raiderism bisericesc”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: