Sandu și Bolojan, la Chișinău: „Dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă, ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, consideră că o încetare a focului în Ucraina, care se confruntă de peste trei ani cu invazia rusă, ar putea putea fi doar o perioadă de liniște temporară, în care Federația Rusă se va reînarma și, ulterior, va relua agresiunea militară, vizând chiar și alte state. Cei doi lideri au reiterat că pledează pentru o pace durabilă și justă în Ucraina. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 1 martie, la Chișinău, ca urmare a certei dintre președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, și omologul său american, Donald Trump, privind soluția pentru încheierea războiului.

În contextul disputei dintre Zelenski și Trump, liderii Republicii Moldova și României au fost întrebați care ar fi riscurile dacă Washingtonul va decide să continue negocierile pentru un acord privind războiul din Ucraina cu Moscova, fără implicarea Kievului.

Maia Sandu a sugerat Federația Rusă ar putea ataca și alte țări în cazul în care nu s-ar obține o pace sustenabilă și dreaptă în Ucraina, ci doar o încetare temporară a focului, care să-i permită să se reînarmeze.

Nu trebuie să admitem o situație în care Rusia obține o pauză în care se reînarmează și după care reia agresiunea și continuă să provoace nenorocire în țările din regiune. Astăzi Ucraina este cea care ne asigură nouă, în R. Moldova, pace. Noi sprijinim Ucraina și o vom sprijini în continuare în demersul ei de a obține o pace durabilă și justă. Riscurile sunt aceleași în continuare, atât timp cât avem un război în vecinătate. Riscurile sunt aceleași pentru toți. Cred că ne-am învățat lecțiile. Și cred că trebuie să muncim cu toții pentru această pace justă și durabilă”, a spus ea.

La rândul său, Ilie Bolojan a declarat: „Dialogurile care au avut loc în această perioadă au fost un început. Cred că ieri, dacă dialogul s-ar fi terminat cu o semnare de acord, ar fi fost un pas important pentru ca lucrurile să se ducă într-o direcție de stabilitate. Și este păcat că această dispută la care s-a ajuns, a întârziat semnarea unui acord. Sunt un optimist moderat și cred că în afară de discuțiile care nu pot fi liniare în astfel de probleme foarte complexe, de a ajunge într-o primă etapă la o încetare a focului și, apoi, la un acord de pace care să fie în așa fel gândit încât să asigure o pace stabilă în această regiune, nu pot fi închise foarte repede. Dar sper că înțelepciunea va prevala și lucrurile vor duce către ceea ce ne dorim cu toții: сătre găsirea unor soluții pentru pace.

Altfel, situația este complicată în această regiune și fără găsirea unor soluții pentru o pace durabilă orice fel de încetare a focului care nu este o chestiune stabilă, poate să fie doar o scurtă perioadă de liniște. Și dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă în anii următori, ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict. Și, așa cum am spus și ieri, Ucraina poate să fie doar prima victimă. Și ne dorim, din acest punct de vedere să se ajungă la o pace durabilă”.

Amintim că Vladimir Zelenski și Donald Trump au avut o întâlnire pe 28 februarie, la Casa Albă. Șefii de stat, împreună cu delegațiile lor și în prezența presei, au purtat o discuție în Biroul Oval, care a fost marcată de o ceartă. Totul s-a început după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, încalcă toate înțelegerile. Vance, l-a mustrat pe Vladimir Zelenski, acuzând-ul de„lipsă de respect” față de Donald Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar însuși președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”.

Disputa a dus la amânarea semnării acordului privind mineralele rare ale Ucrainei. Acesta este o inițiativă prin care Trump vrea să recupereze banii pentru ajutorul militar acordat Ucrainei până acum, iar Zelenski – să obțină garanții de securitate din partea SUA.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Două nave ale „flotei fantomă” a Rusiei au luat foc la țărmul Turciei. Presa: operațiunea ar fi fost a SBU

Două petroliere atribuite așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei au luat foc aproape simultan, pe 28 noiembrie, în Marea Neagră, în zona Bosforului, lângă coastele Turciei. Potrivit presei internaționale, este vorba despre navele Kairos și Virat, ambele îndreptându-se spre Rusia și incluse pe listele de sancțiuni impuse Moscovei după invazia din 2022.

Ministerul Transporturilor din Turcia a anunțat că pe petrolierul Kairos s-a produs o explozie urmată de un incendiu, cel mai probabil în urma unui „factor extern”. Cei 25 de membri ai echipajului au fost evacuați. La scurt timp, autoritățile au raportat fum și avarii și la bordul petrolierului Virat, aflat tot în apropierea coastelor Turciei. Ambele nave navigau fără încărcătură.

Surse citate de RBC-Ucraina și BBC Ucraina afirmă că în spatele incidentelor s-ar afla Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Potrivit acestora, petrolierele Kairos și Virat, aflate sub sancțiuni, ar fi fost atacate în Marea Neagră de drone navale Sea Baby. Sursele susțin că filmările operațiunii ar arăta „avarii critice” la ambele nave, care ar fi fost „practic scoase din uz”, ceea ce ar lovi capacitatea Rusiei de a transporta petrol prin flota sa sancționată.

Bloomberg notează că Turcia a raportat două lovituri asupra petrolierului Kairos și o nouă avarie minoră la Virat sâmbătă dimineață, atribuind incidentul unui posibil „amestec extern”. Ministerul Transporturilor de la Ankara a precizat că Virat „a fost din nou atacată”, suferind deteriorări la bordul drept, fără a izbucni însă un incendiu. Echipajul este în siguranță, iar nava rămâne stabilă, au transmis autoritățile turce.

Ambele petroliere arborează pavilionul Gambiei și se află sub sancțiuni europene. Kairos este sancționat și de Marea Britanie, iar Virat — de SUA, fiind considerate parte a „flotei din umbră” utilizate de Rusia pentru a ocoli restricțiile internaționale la exportul de petrol.

În ultimii doi ani, în Marea Neagră au fost raportate în repetate rânduri incidente în care nave au fost avariate de mine sau de explozii în afara zonelor de luptă, notează Bloomberg.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: