Sandu și Bolojan, la Chișinău: „Dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă, ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, consideră că o încetare a focului în Ucraina, care se confruntă de peste trei ani cu invazia rusă, ar putea putea fi doar o perioadă de liniște temporară, în care Federația Rusă se va reînarma și, ulterior, va relua agresiunea militară, vizând chiar și alte state. Cei doi lideri au reiterat că pledează pentru o pace durabilă și justă în Ucraina. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 1 martie, la Chișinău, ca urmare a certei dintre președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, și omologul său american, Donald Trump, privind soluția pentru încheierea războiului.

În contextul disputei dintre Zelenski și Trump, liderii Republicii Moldova și României au fost întrebați care ar fi riscurile dacă Washingtonul va decide să continue negocierile pentru un acord privind războiul din Ucraina cu Moscova, fără implicarea Kievului.

Maia Sandu a sugerat Federația Rusă ar putea ataca și alte țări în cazul în care nu s-ar obține o pace sustenabilă și dreaptă în Ucraina, ci doar o încetare temporară a focului, care să-i permită să se reînarmeze.

Nu trebuie să admitem o situație în care Rusia obține o pauză în care se reînarmează și după care reia agresiunea și continuă să provoace nenorocire în țările din regiune. Astăzi Ucraina este cea care ne asigură nouă, în R. Moldova, pace. Noi sprijinim Ucraina și o vom sprijini în continuare în demersul ei de a obține o pace durabilă și justă. Riscurile sunt aceleași în continuare, atât timp cât avem un război în vecinătate. Riscurile sunt aceleași pentru toți. Cred că ne-am învățat lecțiile. Și cred că trebuie să muncim cu toții pentru această pace justă și durabilă”, a spus ea.

La rândul său, Ilie Bolojan a declarat: „Dialogurile care au avut loc în această perioadă au fost un început. Cred că ieri, dacă dialogul s-ar fi terminat cu o semnare de acord, ar fi fost un pas important pentru ca lucrurile să se ducă într-o direcție de stabilitate. Și este păcat că această dispută la care s-a ajuns, a întârziat semnarea unui acord. Sunt un optimist moderat și cred că în afară de discuțiile care nu pot fi liniare în astfel de probleme foarte complexe, de a ajunge într-o primă etapă la o încetare a focului și, apoi, la un acord de pace care să fie în așa fel gândit încât să asigure o pace stabilă în această regiune, nu pot fi închise foarte repede. Dar sper că înțelepciunea va prevala și lucrurile vor duce către ceea ce ne dorim cu toții: сătre găsirea unor soluții pentru pace.

Altfel, situația este complicată în această regiune și fără găsirea unor soluții pentru o pace durabilă orice fel de încetare a focului care nu este o chestiune stabilă, poate să fie doar o scurtă perioadă de liniște. Și dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă în anii următori, ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict. Și, așa cum am spus și ieri, Ucraina poate să fie doar prima victimă. Și ne dorim, din acest punct de vedere să se ajungă la o pace durabilă”.

Amintim că Vladimir Zelenski și Donald Trump au avut o întâlnire pe 28 februarie, la Casa Albă. Șefii de stat, împreună cu delegațiile lor și în prezența presei, au purtat o discuție în Biroul Oval, care a fost marcată de o ceartă. Totul s-a început după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, încalcă toate înțelegerile. Vance, l-a mustrat pe Vladimir Zelenski, acuzând-ul de„lipsă de respect” față de Donald Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar însuși președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”.

Disputa a dus la amânarea semnării acordului privind mineralele rare ale Ucrainei. Acesta este o inițiativă prin care Trump vrea să recupereze banii pentru ajutorul militar acordat Ucrainei până acum, iar Zelenski – să obțină garanții de securitate din partea SUA.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, susține că actualul nivel de salarizare din sistemul polițienesc este „insuficient” pentru a motiva angajații să rămână în sistem. Potrivit acestuia, un polițist aflat la început de carieră ar trebui să aibă un salariu de cel puțin 20.000 de lei, iar pentru polițiștii cu experiență remunerația ar trebui să ajungă la 35.000 de lei. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы».

În prezent, salariile în sistem variază între 8.000 și 15.000 de lei, ceea ce, spune Cernăuțeanu, determină mulți angajați să părăsească sistemul. „Chiar la fiecare coleg de-al meu, când încearcă să părăsească sistemul, în mod special cei tineri care au 5–10 ani vechime în muncă, întrebarea pe care o formulăm este legată de temeiul încetării. Și răspunsul, de cele mai multe ori, este salariul insuficient”, a precizat șeful IGP.

Cernăuțeanu spune că un tânăr polițist, fără familie, ar trebui să primească un salariu de cel puțin 20 mii. Ca să mențină polițistii cu experiență în sistem, ar fi nevoie de salarii de circa 35 de mii.

„Salariul ar trebui să ajungă la 30-35 de mii de lei ca să putem menține profesioniștii în sistem și să nu îi pierdem. Din considerentul că atâta timp cât angajatul are prioritatea de a merge într-o altă instituție unde salariul este mai mare, vorbim chiar și de alte instituții bugetare, că sunt cu salariile mai mari, sau de a merge în domeniul privat”, a subliniat șeful IGP.

Cernăuțeanu a menționat că, în limita posibilităților, s-au făcut eforturi pentru achitarea unor sporuri și ore suplimentare. În plus, s-a început achitarea orelor de noapte pentru angajații implicați în astfel de ture.

„Acolo unde avem posibilitatea, am preluat mecanismul de achitare a anumitor sporuri sau ore suplimentare după caz, dar într-un procent nu pe măsura necesarului. În același timp am început a achita orele de noapte pentru angajații care sunt antrenați în orele de noapte. Chiar la moment, conform solicitării conducerii statului și a Guvernului, s-a inițiat un mecanism de identificare a îmbunătățirii sistemului de salarizare, cel puțin pentru anumite categorii de angajați. Se va începe treptat, începând cu ofițerii de urmărire penală, care sunt punctul cheie în documentarea anumitor cauze și acțiuni în poliție”, a declarat șeful IGP.

Din totalul de peste 9.000 de angajați, aproximativ 1.100 de funcții sunt vacante, care de fapt, sunt puse sub moratoriu, ceea ce înseamnă că nu pot fi ocupate prin angajări noi.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: