visit.chisinau.md

Scandalul de la „Luceafărul”: conducerea teatrului confirmă că a fost sunată de o consilieră prezidențială

Noi detalii în scandalul spectacolului „Invizibil” de la Teatrul „Luceafărul”, despre care regizorul David Schwartz spune că a fost amânat din cauza cenzurii. Directorul artistic al instituției, Slava Sambriș, a confirmat că a fost contactat telefonic în timpul realizării producției teatrale de o consilieră a autorităților centrale – mai exact, consiliera prezidențială în domeniul culturii și relațiilor interetnice Angela Brașoveanu. De asemenea, Sambriș a declarat că activistul Vitalie Sprânceană, care i-a luat interviul lui David Schwartz despre cazul spectacolului „Invizibil”, este și una din sursele de documentare a proiectului. Această informație însă este negată de Vitalie Sprânceană, care îl acuză pe Slava Sambriș că „minte”.

Noi detalii în scandalul de la „Luceafărul”

În contextul interviului acordat de regizorul David Schwartz, în care s-a plâns pe cenzura care ar exista la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău, după ce premiera spectacolului său „Invizibil” a fost amânată, directorul artistic al instituției, Slava Sambriș, a venit cu o reacție pe marginea cazului. Într-o publicație pe Facebook, acesta relatat versiunea sa despre ceea ce s-a întâmplat și motivul pentru care a fost contramandată premiera producției teatrale.

Sambriș a declarat că atunci când a devenit director artistic al teatrului „Luceafărul” și-a propus să invite mai mulți regizori, autohtoni și de peste hotare, să pună în scenă producții. Printre aceștia se număra și David Schwartz. Potrivit lui, la momentul când îi propuse lui Schwartz să colaboreze, nu cunoștea despre el decât că este regizor de teatru documentar și câteva dintre producțiile sale.

Directorul artistic a menționat că David Schwartz a acceptat „bucuros” oferta, iar ulterior s-a stabilit că va realiza un proiect despre fenomenul corupției din Republica Moldova. Lucrările propriu-zise asupra proiectului au început peste un an: mai întâi a avut loc documentarea, în timpul căreia s-a colectat material și s-au realizat interviuri. Ulterior, regizorul a prezentat un draft de text.

Textul a fost expediat mai întâi scenografilor și apoi s-a făcut o lectură cu actorii. Reacțiile vizavi de textul prezentat au apărut imediat după prima lectură. Scenografa Stela Verebceanu a avut o discuție în contradictoriu cu regizorul în care și-a exprimat poziția”, a menționat directorul artistic al „Luceafărul”.

Slava Sambriș a precizat că, după reacțiile pe marginea draftului de text prezentat de David Schwartz, a fost telefonat de consiliera prezidențială în domeniul culturii și relațiilor interetnice, Angela Brașoveanu. Acesta a menționat Brașoveanu l-a contactat doar pentru a-l întreba „ce s-a întâmplat”.

I-am povestit că am invitat un regizor, că se lucrează la un proiect de teatru documentar, că s-a făcut un draft de text la care trebuie să se lucreze, apoi ne-am spus la revedere și atât. Subliniez, nu a fost nicio amenințare, și nicio restricție din partea dumneaei sau indicație! A fost un apel personal, de la o persoană cu care mă cunosc de foarte mult timp. David știe foarte bine cum s-a întâmplat și ce am discutat, i-am spus că apelul telefonic a fost o discuție care nu are scopul să influențeze procesul de lucru, este o clarificare a unor aspecte ce țin strict de relațiile interumane. Aceasta a fost singura discuție telefonică și singura comunicare despre proiect cu o persoană din afara teatrului”, a adăugat el.

Slava Sambriș a declarat că doar după aceste evenimente a citit draftul de text în cauză. El a negat că s-ar fi arătat „încântat”, după cum a afirmat Schwartz în interviu.

Am zis că în ideea unui draft, textul este ok, îmi place, doar că sunt câteva momente care nu mi se par în regulă. Regizorul mi-a promis de mai multe ori ca textul va fi redactat în așa fel încât să fim protejați. În calitate de director artistic nu am dreptul să mă implic în procesul de creație al artistului invitat, pentru că acest lucru poate fi perceput ca o imixtiune în procesul și libertatea lui de creație, dar și o lipsă de respect și încredere față de invitat. Am așteptat predarea spectacolului, voiam să văd un șnur cap-coadă împreună cu Consiliul Artistic al teatrului și să ne putem formula o părere, dar nu a avut loc predarea spectacolului”, a comunicat Sambriș.

Acesta a menționat că în continuare majoritatea actorilor implicați în proiect au început să-și manifeste dezacordul față de „viziunile politice” ale regizorului, exprimate în producția teatrală. Directorul artistic a spus că le-a recomandat subalternilor săi să poarte o discuție cu David Schwartz, însă aceast lucru nu s-a mai întâmplat.

Potrivit lui, situația se tensiona, iar unii actorii își exprimaseră intenția de a demisiona. Sambriș a declarat că, în urma unei discuții cu o actriță implicată în proiect, a aflat că aceasta bea medicamente pentru că se simte prost „ca nu cumva să fie percepută greșit”. A doua zi după această conversație, a menționat el, medicul actriței i-a eliberat certificat de concediu medical cu tratament strict. „Din acest motiv premiera nu a avut loc!”, a precizat el.

După plecarea regizorului, ea mi-a spus că s-a îmbolnăvit, pentru că devenise stresată și anxioasă din cauză că nu era de acord cu viziunile regizorului. Situația fiind sensibilă, nu am știut cum să-i comunicăm regizorului că actrița s-a îmbolnăvit din cauza lui și că, evident, nu mai voia să facă parte din proiect și nu doar ea”, a adăugat el.

Totodată, Slava Sambriș a menționat că în cursul realizării producției i-a cerut regizorului să renunțe la un pasaj din piesa de teatru. „L-am rugat pe regizor să renunțe la un pasaj cu care o parte dintre noi nu am fost de acord, pentru că așa cum juca actrița, era foarte evident la ce persoană publică se referă și ca o punem în pericol, i-am spus direct regizorului despre discuția mea cu un prieten, care nu deține nicio funcție de stat și care mi-a spus că se zvonește că pregătim un atac la teatru. I-am spus regizorului că astfel de zvonuri mă îngrijorează și l-am rugat să se asigure că producția nu ne va crea probleme de ordin etic, deontologic și juridic, așa cum ne promisese de la început. Această discuție a avut loc în cabinetul managerei teatrului, despre care dânsul pomenește în interviu”, a precizat acesta.

Directorul artistic a menționat că, la un moment dat, „la sugestia unor actori”, a trimis textul producției unui jurist, pentru a se asigura că este „în regulă din punct de vedere al normelor juridice”, dat fiind faptul că era vorba despre un spectacol de teatru documentar care are la bază „relatări ale unor persoane reale și face referință la fapte și acțiuni curente”. „După ce a făcut cunoștință cu textul, specialistul ne-a anunțat că unele referințe în text pot servi drept temei cu riscul de a fi dați în judecată”, a spus el.

Slava Sambriș a relatat că ulterior i-a propus regizorului ca premiera spectacolului să fie amânată pentru stagiunea următoare”, ca „spiritele să se calmeze și în speranța că se va ajunge la un numitor comun”, însă David Schwartz ar fi refuzat. „Nu a avut răbdare să discutăm strict pe criterii ce țin de profesie, etică, deontologie și respect al demnității și onoarei persoanei, fie că e vorba de persoane concrete, vizate în spectacol sau de cele implicate în realizarea acestuia. A preferat să facă acuzații publice, speculative. Confirm cu toată responsabilitatea că spectacolul nu a fost interzis! Informațiile cu care manipulează și victimizarea regizorului sunt jenante în cazul ăsta”, a menționat acesta.

Slava Sambriș a declarat că activistul Vitalie Spânceană, care a luat interviul scandalos de la David Schwartz, ar fi luat parte la proiect, fapt de care s-a arătat nemulțumit.

Domnul Vitalie Sprânceană, cel care a realizat interviul cu regizorul, a fost implicat, în acest proiect, fără să fie la curent direcția teatrului. Am aflat despre acest lucru când pe profilurile oficiale ale teatrului, pe rețelele de socializare, a fost postată informația despre evenimentul spectacolului; postare în care i-a fost menționat numele și i s-au adus mulțumiri, lui și altei persoane cu o agendă politică radicală. Subliniez, postarea a fost făcută fără informarea și acordul administrației teatrului și toate aceste detalii au trezit motive de bănuială. Acest lucru m-a indispus și m-a făcut să pun la îndoială sinceritatea intențiilor strict-profesionale asupra cărora insistă domnul regizor în cazul proiectului „Invizibil”. Cu toate astea nimeni nu a interzis spectacolul!”, a comunicat directorul artistic al „Luceafărul”.

 

Reacția lui Sprânceană

După publicația lui Slava Sambriș, Vitalie Sprânceană a venit cu o reacție. Acesta l-a acuzat pe Sambriș că „minte” în legătură cu implicarea sa în proiectul „Invizibil”.

Pentru că David Schwartz nu m-a implicat nicicum, cu sau fără știrea administrației, în acel spectacol. Unica mea legătură cu spectacolul a fost că, m-am văzut cu David în primăvara lui 2023 la o bere, unde am discutat cu David despre diverse chestii, printre care mi-a zis că vrea să monteze la ”Luceafărul” un spectacol pe teme actuale și am vorbit despre situația din Moldova la general… În rest, David cu actorii/actrițele au făcut spectacolul și eu nu am avut nici în clin nici în mînecă cu procesele lor interne. Sper că lui Slava îi ajunge curaj să confirme asta și nu așteaptă apeluri telefonice de la președinție pentru a afla care trebuie să fie opinia lui. Că David a decis să mă includă la „mulțumiri” e o decizie ce-i aparține”, a scris activistul pe pagina sa de Facebook.

Brașoveanu: „E parte din munca mea să mă informez”

(UPDATE 22 iunie) NM a contactat-o pentru o reacție la declarațiile lui Slava Sambriș care o vizează și pe consiliera prezidențială Angela Brașoveanu.

E parte din munca mea să mă informez despre tot ce se întâmplă în domeniul culturii și să o informez, la rândul meu, pe doamna președintă. Sau să-i ofer informație actualizată, pusă în context, cu istoric și detalii în cazul în care dumneaei mi-o solicita în raport cu un subiect sau altul. Îl cunosc pe Slava Sambriș de ani buni, avem o relație caldă, prietenească, vin cu plăcere la spectacolele lui și am o mare admiratie pentru faptul ca a transformat, într-un timp atât de scurt, Teatrul „Luceafărul” într-un pol cultural viu, efervescent, a pus în valoare actori care altă dată erau lăsați în umbra, a creat o echipă fantastică și o comunitate frumoasă în jurul teatrului”, a declarat Angela Brașoveanu pentru NM.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 19 iunie, regizorul-dramaturg din România David Schwartz s-a plâns pe „cenzură” și „autocenzură” în procesul de realizare a spectacolului său „Invizibil” pentru Teatrul „Luceafărul” de la Chișinău. Schwartz a spus că spectacolul său, care este despre fenomenul corupției din Republica Moldova, ar fi nemulțumit reprezentanții partidului de guvernământ PAS. Acesta a declarat că în timpul realizării producției teatrale, printre altele, Slava Sambriș a primit un apel telefonic de la consiliera unui organism de conducere a țării – fără a da însă nume – care s-ar fi arătat nemulțumită de textul spectacolului fiindcă ar face „campanie împotriva PAS în an electoral”. Într-un final, spectacolul a fost contramandat.

În reacție, reprezentanții Teatrului „Luceafărul” au calificat afirmațiile regizorului ca fiind „manipulatorii”. Iar în contextul declarațiilor lui Schwartz care vizează PAS, purtătoarea de cuvânt a partidului, Adriana Vlas, a menționat că formațiunea de guvernământ „nu cenzurează nici spectacole, nici altă formă de exprimare” (Detalii – AICI).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: