NewsMaker

Schimbarea suntem noi. Stela Untila, despre cum a ajuns o vorbitoare de română în fruntea NewsMaker și ce urmează. Editorial

Dragă TU,

dacă citești aceste rânduri, înseamnă că s-au întâmplat două conexiuni în viețile noastre: sau mă cunoști (salut, mama!), sau ești cititor NewsMaker. Sau ambele. Sau poate ai ajuns aici absolut întâmplător, ceea ce mă bucură și mai mult. Astăzi este o zi specială pentru redacția mea preferată: pentru a treia oară de la fondare, NewsMaker și-a schimbat redactorul-șef. Și s-a întâmplat ca aleasa să fiu eu. Uite că o publicație cunoscută mai ales publicului vorbitor de rusă va avea un redactor-șef al cărui limbă maternă este româna. E de bine? E de rău? Înainte să răspunzi la întrebare, lasă-mă să îți povestesc cum s-a întâmplat Marea Întâlnire dintre mine și NewsMaker.

Știi genul de filme în care o tânără trebuie să meargă la o întâlnire, însă în ultimul moment nu reușește să ajungă și își trimite prietena în locul său? Iar întâlnirea îi schimbă ulterior viața? Ei bine, asta mi s-a întâmplat mie cu NewsMaker. Într-o zi de sfârșit de octombrie 2019 am aflat că este ultima mea zi de lucru într-o altă redacție. Rămăseseră fără finanțare și își sistau activitatea. În drum spre casă, m-a telefonat o prietenă ca să mă anunțe că trebuie să merg la un interviu de angajare la NewsMaker. De fapt, întâlnirea era pentru ea, însă nu putea să meargă, dar a promis că va veni o altă candidată. Adică eu. Era foarte hotărâtă la telefon. Câteva ore mai târziu, pășeam pragul locului care urma să îmi devină a doua casă.

NewsMaker avea atunci cinci ani de activitate și decisese să facă un pas important pentru viitorul redacției: să angajeze un redactor care să scrie știri în limba română. Și așa a început o mare aventură care m-a adus aici. Iată că au trecut alți cinci ani. Iar acum NewsMaker este o redacție bilingvă: cu știri scrise în română și rusă, buletine de știri zilnice în două limbi, cu reporteri, editori, redactori și producători vorbitori de rusă și română. Am demonstrat că schimbarea suntem noi și că dincolo de discuții și analize teoretice, uneori este destul pur și simplu să acționezi. Să îți vezi de drum și să faci ceea ce poți, cu ceea ce ai, acolo unde ești. Și chiar dacă uneori a fost greu, ne-am confruntat cu crize financiare, atacuri cibernetice, acuzații nemeritate care ne-au durut, frica provocată de războiul de la hotar, am mers înainte. Am scris, am filmat, fotografiat și arătat că suntem puternici și gata să luptăm pentru ceea în ce credem.

NewsMaker nu s-a încadrat niciodată în schemele trasate în prealabil și șabloanele obișnuite. Nu ne-a fost frică să vorbim despre subiecte complexe, nu ne-a fost frică să renunțăm la baricade, riscând să primim lovituri din ambele părți. Nu ne-a fost frică să fim cei care experimentează, care deschid drumuri, care greșesc și își recunosc greșelile. Și care merg mai departe. Așa se schimbă lucrurile – în viața fiecărui om, în viața redacției, în viața societății și a țării. Pentru asta suntem aici.

Și voi, cititorii noștri, cei care citiți materialele noastre, cei care apăsați play sau like, care puneți inimioare și ne scrieți comentarii sau ne susțineți pe Patreon, ne trimiteți mailuri sau ne vizitați la redacție, voi ne-ați demonstrat că nu am greșit. Că Moldova merită mai mult decât dezbinare și izolare în lumi paralele, că putem fi împreună chiar dacă venim din medii distincte și vorbim limbi diferite. Că suntem mai mult decât stereotipuri și etichete, că ne dorim până la urmă aceleași lucruri: pace, bunăstare, egalitate de oportunități, libertate.

De astăzi începe o nouă aventură. Una în care mă avânt cu curaj, emoție și entuziasm. Și îmi doresc pentru NewsMaker să își păstreze unicitatea și echipa minunată. Și să câștige noi cititori, urmăritori și susținători. Iar noi promitem să nu vă dezamăgim.

Peste o lună împlinim 10 ani de la lansare. Și vom sărbători pe cinste!

Stela Untila
Redactor-șef NewsMaker.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: