Pro-europenii și pseudo-europenii de la Chișinău: între unitate și interese ascunse. OpED-ul istoricului Alexandr Roitman

Istoricul Alexandr Roitman a scris pentru NewsMaker, într-un editorial care reflectă opinia sa personală, despre alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, din Republica Moldova și perspectivele pentru alegerile parlamentare.

Cetățenii moldoveni care au votat masiv pentru un viitor european cer astăzi o coagulare a forțelor pro-europene, prin colaborarea dintre PAS și alte partide care se declară pro-europene. Dar are PAS cu adevărat parteneri pe flancul de dreapta, care să fie cu adevărat angajați pentru Europa? Sau ne confruntăm cu partide finanțate pe căi obscure, prin intermediul oligarhilor fugari, partide ce aspiră să intre în Parlament cu mesajul pro-european doar pentru a submina acest parcurs? Astfel de „pseudo-europeni” devin, în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor, un pericol poate chiar mai mare decât partidele deschis pro-ruse.

Noaptea dinspre 8 spre 9 iunie 2019 a fost una memorabilă, când toată Moldova a stat trează, urmărind evenimentele din Parlamentul Republicii Moldova. În lumina lumânărilor și a câtorva camere de luat vederi, care transmiteau în direct – am asistat la un moment de cotitură: eliberarea statului din captivitate și restituirea acestuia poporului. PSRM și blocul ACUM au format o coaliție atipică stânga-dreapta, semnând un acord politic pe termen scurt, susținut plenar de societatea moldovenească, deși contestat de PDM și de Curtea Constituțională.

Îmi amintesc că atunci am simțit cu toții o ușurare, ca și cum am fi fost și noi eliberați din captivitate, și am început să ne punem mari speranțe în schimbarea care părea, în sfârșit, posibilă. Țara a început să deschidă noi perspective, iar vizitele externe, din și în Occident, au reașezat Republica Moldova în contextul său regional. Statul părea să-și recapete importanța și să aibă parte de un dialog echilibrat și respectuos (cel puțin așa vedeam în presă) inclusiv cu Federația Rusă. Într-un moment rar, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, chiar a venit cu inițiativa de a distruge și retrage parțial munițiile din Cobasna, regiunea transnistreană. Ulterior, însă, războiul Rusiei contra Ucrainei ne-a arătat adevărata față a politicii externe a Moscovei față de Republica Moldova.

Când guvernul condus de Maia Sandu a căzut din cauza stagnării reformelor din justiție, premierul asumându-și răspunderea, o parte din populație s-a descurajat, iar entuziasmul schimbărilor s-a risipit treptat. Cu toate acestea, moldovenii au continuat să spere. Guvernul Chicu a căzut la rândul său, pe fondul retragerii benevole a premierului, iar o nouă coaliție nu a putut fi formată. Candidatul Mariana Durleșteanu a fost suficient de amabilă încât să ne lase din nou să ne exprimăm democratic, iar președinta Sandu, în urma consultărilor cu partidele, a oferit cetățenilor ocazia să aleagă un nou Parlament, cu o majoritate pro-europeană, în care oamenii și-au pus speranța că, în sfârșit, vor fi rezolvate toate problemele acumulate în decenii.

În noaptea din 20 spre 21 octombrie 2024, ne-am regăsit într-o atmosferă similară cu cea din 2019, dar de această dată cu senzația apăsătoare a unei încercări bine organizate – și trebuie să recunoaștem acest lucru – de a recaptura statul pe care abia îl recăpătasem. Într-o noapte de insomnie și furie, moldovenii au urmărit cu înfrigurare pagina CEC, care părea să arate că majoritatea votase împotriva referendumului constituțional republican. Era sentimentul unui colaps iminent. Abia a doua zi, mai limpezi și ieșiți din agitația nopții, am realizat că referendumul a trecut și că Moldova poate continua drumul spre Europa.

Forțele obscure și rău intenționate au simțit însă această ezitare din partea noastră și au început să ne dezbine, exploatând fisuri de etnie, limbă, istorie și viziuni politice. S-a ajuns chiar la delimitări teritoriale în funcție de voturi – „Moldova Roșie” și „Moldova Galbenă”. Specialiști în agitarea spiritelor jubilau, sperând că o simplă scânteie va deveni un incendiu. Președinta Sandu a intervenit cu mesaje de reconciliere și, cu greu, a reușit să tempereze tensiunile, dar rănile au rămas.

În dimineața zilei de 4 noiembrie 2024, moldovenii, obosiți dar fericiți, au simțit briza toamnei și speranța că marele pericol a trecut. Democrația din Moldova a funcționat, deși tabăra adversă pare că mai degrabă s-a resemnat cu rezultatul, decât l-a recunoscut.

Observatorii atenți nu pot ignora însă mesajele venite din partea cetățenilor pro-europeni, care cer o schimbare autentică. Președinta și-a asumat greșelile guvernării din ultimii aproape patru ani și a promis că va face schimbări. În același timp, votanții lui Alexandr Stoianoglo așteaptă cu nerăbdare, de la stânga politică, șansa să se revanșeze la parlamentare. Spiritul revanșard se simte în aer și este alimentat de politicienii perdanți de la Chișinău.

Spirala electorală se învârte deasupra noastră, lovindu-ne când pe stânga, când pe dreapta. Ar trebui să ne oprim și să ne întrebăm: ce vrem cu adevărat pentru țara noastră mică și frumoasă? Până unde vom ajunge dacă spirala începe să ne strângă și mai mult?

Votanții pro-europeni fac apeluri clare pentru o consolidare a flancului „celor care sunt pentru Europa”, mesaj ce vizează direct președinta și PAS. Ei cer ca guvernarea să acționeze pentru a ne duce la destinație. Din păcate, printre cei ce se declară pro-europeni la Chișinău, tot mai mulți sunt pseudo-europeni – „Da pentru Europa, dar nu acum”, „Europa e bună, dar să mai vedem”, „Suntem pentru UE, dar…”.

Cetățenii cer ceva simplu, normal: vor drumuri, școli, instituții funcționale și o „reparație europeană” a țării. Totuși, evităm să discutăm că toate acestea necesită un efort constant și muncă. Europa nu se construiește singură, iar schimbarea trebuie să vină de la fiecare dintre noi: să nu dăm și să nu luăm mită, să muncim conștient și să respectăm legea. Mentalitatea de „da poate cumva ne înțelegem” și „давай договоримся” nu duce decât la regres. E timpul să fim pro-europeni nu doar prin declarații, ci în fiecare aspect al vieții – acasă, la școală, în trafic, la magazin.

Știm ce este Europa și ce înseamnă pentru noi, moldovenii. Știm ce vrem să facem mai departe. De aceea, suntem capabili să distingem între politicienii cu adevărat pro-europeni și cei pseudo-europeni. Da, Moldova are nevoie de noi forțe politice pentru a consolida vectorul european și de partide care să includă și o componentă socială, potrivită specificului nostru. Dar pseudo-europenii care au ocupat vidul electoral creat după dispariția PDM și a altor partide centru-dreapta sunt oare parteneri reali ai guvernării? E greu de crezut. Câteva investigații jurnalistice din campania electorală recentă sunt de ajuns pentru a ne clarifica.

E timpul să ne continuăm drumul european și să trecem peste capcanele întinse de acești pseudo-europeni. Să ne maturizăm ca societate și să începem schimbarea de la fiecare dintre noi. Să construim Europa împreună, dincolo de etnie și limbă, și să începem un dialog real, inclusiv cu oponenții noștri — sau poate mai ales cu ei. E necesar să explicăm și să ne explicăm, să cultivăm lideri cu viziune și o dorință autentică de schimbare pro-europeană, astfel încât pseudo-europenii plătiți de guverne ostile, despre care am tot vorbit în campania electorală, să nu poată deturna visul nostru comun.

În caz contrar, ne așteaptă încă multe nopți nedormite, asemenea celor pe care le-am trăit recent, și multe dezamăgiri — în primul rând față de noi înșine…

Autor: Alexandr Roitman, istoric, diplomat.

Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției NM. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

„Cum am ajuns de la demnitate la supunere?”: Reacții, după ce Platforma DA a decis să facă front comun cu PAS la parlamentare

Decizia Platformei „Demnitate și Adevăr” (DA) de a accepta „parteneriatul politic” cu Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) a provocat un val de reacții în rândul formațiunilor politice extraparlamentare. În timp ce unii lideri de partide au calificat decizia drept „un gest de supunere”, alții au îndemnat simpatizanții și membrii Platformei „DA” să li se alături.  PAS, la rândul său, face apel la partidele „cu adevărat pro-europene” „să susțină și să promoveze parcursul european al Republicii Moldova”. NM vă prezintă o selecție a reacțiilor apărute la Chișinău, după decizia Platformei „DA” de a face front comun cu PAS la alegerile parlamentare.

Partidul Social Democrat European a menționat că decizia de a include membri ai Platformei DA pe lista electorală PAS demonstrează că pentru formațiunea de guvernământ „principiile sunt doar simple lozinci de campanie”.

Cum poate PAS pretinde că luptă pentru integritate, onestitate și „o altfel de politică”, în timp ce cooptează în structura sa electorală oameni care au acuzat deschis guvernarea de incompetență, trădare și haos? Ce credibilitate mai poate avea un asemenea proiect politic în ochii alegătorilor? (…) Mai grav este că această mișcare distruge orice speranță de reconstrucție a unui dialog autentic între forțele pro-europene din Republica Moldova. PAS nu dorește coeziune, ci supunere. Nu caută parteneri, ci obedienți politici”, a menționat formațiunea.

La rândul său, președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Arina Spătaru, a declarat „Liderii Platformei DA au ales un alt drum. Într-o lume în care cetățenii cer politicienilor  coloană vertebrală, transparență, principii, vedem din nou cum liderii unui partid care a fost simbolul luptei pentru demnitate și adevăr aleg să-l dizolve în calcule politice și funcții oferite în schimb. Decizia liderilor Platformei DA de a renunța la propria identitate și de a merge pe listele PAS este un act de capitulare politică mascat în limbajul unor așa-zise alianțe pro-europene”.

Partidul Național Moldovenesc a făcut apel la membrii și simpatizanții Platformei DA să i se alăture.

Din păcate, conducerea voastră v-a trădat idealurile, vânzându-le pentru câteva fotolii moi în Parlament, alături de un partid compromis. Partidul Național Moldovenesc face apel cu inima deschisă către voi — credem într-o echipă comună și vă invităm să vă alăturați proiectului nostru politic curat, dedicat oamenilor cinstiți și cauzelor drepte. Moldova are nevoie de caractere, nu de resemnare. Iar adevărul are nevoie de oameni care nu se tem să-l rostească și să-l apere”, a spus PNM.

Andrei Năstase, fost membru și lider al Platformei DA, a declarat că decizia de candida pe lista PAS ar fi un gest de supunere.

Am privit cu amărăciune decizia parcă forțată de a participa la aceste alegeri pe lista unui partid care a distrus din temelii Platforma DA, cu metodă, cu cinism și, nu în ultimul rând, cu o cruzime greu de uitat. (…) Asta nu este compromis, este trădare morală. Platforma „Demnitate și Adevăr” s-a născut în stradă, din curajul celor care au înghițit gaze lacrimogene, au fost otrăviți, bruscați și înjosiți, dar nu au renunțat la lupta pentru dreptate și adevăr. Cum am ajuns de la demnitate la supunere? (…) Un loc decorativ pe o listă străină fără greutate politică nu înseamnă nimic, nu schimbă nimic. Doar validează că unii sunt gata să tacă doar ca să fie acolo”, a spus el.

În același timp, Ștefan Gligor, unul din liderii Blocului Împreună, din care a făcut parte inclusiv Platforma DA, a declarat într-un comentariu pentru NM că „singura” strategie care poate crea coeziune în societate este crearea unui bloc pro-european.

Ce face PAS este canibalizarea eșichierului politic. (…) Acest aranjament este contraproductiv pentru aripa pro-europeană și eu regret că în PAS nu există oameni suficient de maturi din punct de vedere politic care ar fi dat la o parte egoismul și egocentrismul lor de partid și care ar fi contribuit la crearea unui fond pro-european larg, inclusiv, nu invers.

Blocul Împreună își asumă în continuare angajamentul de a participa la alegerile parlamentare și de crearea unei oferte pro-europene veritabile pentru acei care sunt dezamăgiți de actul guvernării, că nu există maturitate și suficientă dedicație, presupun, în țară”, a adăugat politicianul.

Iar președintele Ligii Orașelor și Comunelor (LOC), Alexandru Bujorean, a declarat pentru NM că și formațiunea sa a primit din partea PAS propunerea ca membri de-ai săi să candideze pe lista partidului de guvernământ, însă a refuzat. „Ceea ce numesc ei ofertă e de fapt suicid politic și anihilare a partidelor care acceptă acest joc cinic și incorect față de electoratul pro-european dezamăgit și aflat în căutarea unei alte opțiuni de vot”, a spus acesta.

Platforma DA și PAS, apel la unitate

Într-o primă reacție după decizia Platformei „DA”, Liviu Vovc, desemnat președinte interimar al formațiunii politice, a făcut apel la unitate în pragul alegerilor parlamentare din 28 septembrie. În opinia sa, dezbinarea forțelor pro-europene ar servi direct intereselor Kremlinului

„Cea mai mare greșeală pe care o putem face în această bătălie este să ne divizăm. (…) Avem o singură țară. Și în fața acestei bătălii istorice, avem o singură alegere corectă: să fim împreună, uniți, demni. Să nu ne lăsăm dezbinați. Moldova are nevoie de noi toți”, a scris Vovc pe rețelele de socializare.

Contactată de NM pentru o reacție, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a făcut apel la partidele „cu adevărat pro-europene” „să susțină și să promoveze parcursul european al Republicii Moldova”: „Este nevoie de efortul tuturor forțelor politice care cu adevărat îți doresc dezvoltarea țării noastre”.

***

Amintim că, pe 18 iulie, liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, a anunțat că formațiunea sa a hotărât să nu participe cu listă proprie la alegerile parlamentare din toamnă și să accepte o propunere de parteneriat politic înaintată de PAS. Propunerea prevede faptul că membri ai Platformei DA vor candida la scrutin pe lista electorală a Partidului Acțiune și Solidaritate. Plîngău a argumentat decizia prin dorința de a contribui la asigurarea unei majorități pro-europene în următorul parlament.

Igor Grosu, liderul PAS și președintele Parlamentului, a comunicat la rândul său că a făcut astfel de oferte și Partidului Schimbării și Ligii Orașelor și Comunelor, însă acestea au refuzat.

Platforma DA, LOC și Partidul Schimbării, alături de Partidul Verde Ecologist, formau împreună Blocul Împreună. Pe 7 iulie, însă, liderul Ligii Orașelor și Comunelor, Alexandru Bujorean, a anunțat că formațiunea s-a retras din Blocul Împreună și va candida pe cont propriu la alegerile parlamentare. Politicianul a spus atunci că partidul său „nu va accepta scenarii în care personalități și formațiuni oneste sunt absorbite pe listele PAS. Pe 18 iulie, după decizia privind candidarea membrilor Platformei DA pe lista PAS, formațiunea a fost exclusă din Blocul Împreună.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: