În ultima perioadă, Moldova a fost zguduită de scandaluri bisericești. Scrisoarea Mitropolitului Vladimir către Patriarhul Kiril, chemări de aderare la Biserica Ortodoxă Română, transferul unor preoți la Mitropolia Basarabiei. NM a discutat cu arhimandritul Patriarhiei Constantinopolului, Victor Copușciu, originar din Găgăuzia, despre transferul preoților și dacă acestea pot deveni critice pentru Biserica Ortodoxă din Moldova, ce înseamnă o biserică canonică și necanonică și dacă Mitropolia Moldovei poate deveni autocefală.
Arhimandritul Patriarhiei Constantinopolului Victor Copușciu a slujit la Istanbul și Ankara, iar din vara anului 2022, prin ordinul Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, conduce o parohie ortodoxă din orașul turc Samsun.
„Fiecare poate să găsească ceva pentru el în acest „sac cu canoane” și să-și ascundă natura necanonică.”
Biserica Ortodoxă din Moldova se află sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse, dar în același timp are autonomie. Ce înseamnă, de fapt această autonomie?
Patriarhia Moscovei are structuri diferite: cu grade diferite de autonomie și nivele diferite de independență față de centru. Există eparhii care au mai puține posibilități și mai puțină autoguvernare. Există biserici cu autonomie largă, precum Biserica Ortodoxă Ucraineană sau Biserica Ortodoxă Japoneză. Acestea fac parte din Patriarhia Moscovei, dar își aleg independent șefii, unele probleme interne le rezolvă fără a cere permisiunea sau aprobarea din centru. Biserica Ortodoxă din Moldova este undeva la mijloc. Are statutul de biserică autonomă și propriul corp de conducere – sinodul, care include toți episcopii: mitropolitul, episcopii care conduc eparhiile și vicarii care îi ajută pe episcopi. Sinodul este împuternicit să ia decizii în multe chestiuni, inclusiv chestiunile de personal, deschiderea mănăstirilor, numirea stareților și starețelor etc. În aceste chestiuni, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova este autonom. Sinodul are împurtniciri si de a caterisi. Alte mitropolii – în Rusia sau în străinătate – nu au astfel de competențe și, de exemplu, decizia finală privind caterisirea este luată de patriarh. Biserica Ortodoxă din Moldova poate destitui preoții în mod independent și vedem cum este folosită această oportunitate: preoții care trec sub canoanele Bisericii Ortodoxe Române sunt caterisiți.
Există un sinod, există un mitropolit, există un patriarh. Care este organul suprem în lumea ortodoxă, căruia i se supun toți și cine are ultimul cuvânt?
În lumea ortodoxă, cea mai înaltă autoritate, care rezolvă atât litigiile administrative, cât și cele teologice, este Sinodul Ecumenic. Nu s-a adunat de mai mult de o mie de ani. Biserica Ortodoxă recunoaște șapte Sinoade Ecumenice. Deciziile lor sunt obligatorii pentru toți. La astfel de adunări s-au decis și chestiuni teritoriale. De exemplu, când două biserici din patriarhii diferite cu mitropoliți diferiți au revendicat aceeași regiune.
Întrucât Sinoadele Ecumenice nu s-au ținut de mai mult de o mie de ani, fiecare biserică autocefală trebuie să respecte canoanele care au fost adoptate la Sinoadele Ecumenice și la cele locale. În sistemul bisericilor ortodoxe, arbitrul și regulatorul este Patriarhul Ecumenic (Patriarhul Ecumenic este Patriarhul Constantinopolului, acum Bartolomeu I). El este primul, conform Dipticului (lista conducătorilor tuturor bisericilor ortodoxe). În cazul unor dispute între biserici, Patriarhul Ecumenic este autorizat să convoace sinoade și să pronunțe hotărâri în privința anumitor probleme. Întrucât teritoriul Moldovei făcea parte din Patriarhia Ecumenică, jurisdicția căreia a fost schimbată unilateral la începutul secolului al XIX-lea, chestiunile problematice trebuie rezolvate de Patriarhia Ecumenica.
Ați spus că biserica trebuie să respecte canoanele. Auzim adesea că o structură sau alta este canonică sau necanonică. Cum se determină canonicitatea și cât de adecvate sunt astfel de acuzații?
O structură necanonică este cea care a fost creată și funcționează în afara canoanelor. După cum am spus deja, sinoadele s-au întrunit și au adoptat regulile de viață și administrare a bisericilor ortodoxe. Aceste reguli se numesc canoane. Dar problema este că există o mulțime de canoane și, uneori, acestea se contrazic. Prin urmare, în acest „sac cu canoane” fiecare poate găsi ceva al său cu care poate acoperi necanonismul și nelegiuirea.
„Nu pot fi două mitropolii pe același teritoriu”
Recent, în Moldova a apărut un nou mitropolit și un nou episcop. Noul mitropolit a fost numit de capul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Kiev, Filaret Denisenko. Această biserică e numită necanonică. Poate ea fi numită așa și de ce?
Una dintre condițiile canonicității este recunoașterea bisericii de către alte biserici ortodoxe canonice. Există o mulțime de biserici care se autointitulează ortodoxe în Europa, în spațiul post-sovietic și în lume în general, dar nu toate sunt oficiale și canonice, precum Patriarhia Moscovei, Patriarhia Română și Patriarhia Ecumenică. Patriarhia Kievului este una dintre structurile neoficiale. Ei nu sunt recunoscuți, dar pentru ei, aparent, acest lucru nu este atât de important.
În acest caz, nu aveau dreptul să-și numească propriul mitropolit în Moldova?
Din punctul de vedere al statului, orice structură bisericească, indiferent dacă este canonică sau nu, își poate înregistra cultul. Statul nu se amestecă în treburile bisericii și trăiește conform legilor adoptate de parlament.
Din punctul de vedere al legilor bisericești, crearea propriei structuri (de către Patriarhia Kievului) în Moldova și hirotonirea unui mitropolit și a unui episcop sunt necanonice. Pe un teritoriu nu pot exista două mitropolii care numesc episcopi, fie el un oraș, o regiune sau o țară. Chiar dacă ar fi canonică, ei nu ar avea dreptul să-și deschidă aici propria eparhie și să-și numească propriul episcop. Moldova ar trebui să aibă propria sa biserică, care ea însăși hirotonește, își numește preoții și episcopii și guvernează acest teritoriu.
Dacă pe un teritoriu poate exista o singură mitropolie, de ce în Moldova coexistă Mitropolia Moldovei a Bisericii Ortodoxe din Moldova și Mitropolia Basarabiei a Patriarhiei Române?
Acesta este un incident al unei societăți democratice. Acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum în Moldova. După cum a spus un om de stat celebru, „asta nu s-a întâmplat niciodată până acum și iată din nou”. Dacă ne întoarcem în istorie, vom vedea că jurisdicțiile bisericești în Moldova nu au existat simultan, ci s-au înlocuit unele pe altele.
Inițial, Basarabia a fost subordonată Mitropoliei de la Kiev a Patriarhiei Ecumenice, apoi a fost creată o altă mitropolie a Patriarhiei Ecumenice la Iași, iar Basarabia a trecut în supunerea Mitropoliei Iași. Când Basarabia s-a alăturat Rusiei după războiul ruso-turc din 1812, autoritatea bisericii a fost schimbată unilateral fără binecuvântarea corespunzătoare. Atunci a fost numit Mitropolit Banulescu-Bodoni, care era arhimandrit al Patriarhiei Ecumenice, dar trecut la Biserica Rusă. Pentru asta el a fost caterisit. Ignorând acest fapt, el a fost numit totuși la conducerea mitropoliei. Mai mult, decizia privind numirea lui a fost luată de împăratul Rusiei, și nu de un organ bisericesc.
După unirea Basarabiei la România, toate parohiile și toți preoții au trecut în supunerea autorității române și au devenit parte a Bisericii Ortodoxe Române. În consecință, a fost numită o nouă conducere a bisericii.
Apoi Basarabia a intrat în URSS, mulți preoți au fost evacuați în România, inclusiv conducerea bisericii, iar în Basarabia a fost numit un nou mitropolit, de data asta de către Patriarhia Moscovei.
În 1992, după ce Moldova și-a câștigat independența, România a decis să renască Mitropolia Basarabiei, iar de atunci au existat două mitropolii paralele în Moldova.
Din punct de vedere al canoanelor, acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple. Ar trebui să existe fie o jurisdicție, fie alta. Dar din moment ce nici statul și nici comunitatea internațională nu pot interzice niciuna dintre structuri, din punct de vedere al legii, acestea funcționează legal. Biserica Ortodoxă ar trebui să facă lumină în această situție în spirit bisericesc și în așa fel ca să nu fie provocate conflicte și să nu divizeze oamenii.
„Statul nu ar trebui să dea preferință vreunui cult religios”
Scrisoarea cu impact a Mitropolitului Vladimir către Patriarhul Kiril precizează că conducerea Moldovei dă preferință Mitropoliei Basarabiei. Dar avem un stat laic. Atunci cum poate conducerea țării să susțină un cult sau altul?
Bineînțeles, până acum, de sprijinul statului se bucura o mitropolie, dar acum guvernarea preferă altă mitropolie.
Din punct de vedere al democrației, statul nu ar trebui să acorde prioritate niciunui cult religios, dar, din păcate, încă trăim într-o țară în care se întâmplă astfel de lucruri.
În același timp, în România, preoții au statut de funcționari publici și, din câte înțeleg, acest lucru este valabil și pentru preoții Mitropoliei Basarabiei.
Da, preoții Mitropoliei Basarabiei care slujesc în Moldova primesc salarii de la statul român, din care sunt achitate și contribuțiile sociale corespunzătoare.
Dar preoții Bisericii Ortodoxe din Moldova sunt cumva protejați social?
Nu sunt protejați de nimeni și nimic. Ei slujesc în parohii, care sunt persoane juridice. Unele parohii își permit să angajeze preoți și lucrători bisericești: cântăreți, profesori, curățenie – și să le plătească salarii oficiale. Există exemple de preoți angajați oficial. Și în acest caz sunt protejați. Nu știu câți astfel de preoți există, dar sunt foarte, foarte puțini.
Acum se vorbește mult despre transferul preoților Bisericii Ortodoxe din Moldova la Mitropolia Basarabiei. Ei își argumentează poziția prin faptul că Patriarhul Kirill sprijină războiul din Ucraina. Dar războiul durează deja doi ani. De ce au început aceste tranziții către Mitropolia Basarabiei chiar acum, de ce a apărut acest subiect acum? Și scrisoarea Mitropolitului Vladimir nu ar fi trebuit, dimpotrivă, să liniștească clerul Mitropoliei Moldovei?
De fapt, nu vedem tot ce se întâmplă în culise, putem doar ghici și completa lanțul folosind câteva informații din interior. Din câte se pare, mitropolitul Vladimir, simțind că mitropolia sa slăbește în ochii preoților, enoriașilor și autorităților, a decis să testeze cu ce prejudicii minime poate părăsi Patriarhia Moscovei și trece la cea Română. De aceea scrisoarea a fost scrisă într-o formă atât de dură. Apoi s-a aflat despre scrisoarea care a provocat un val de indignare. Prin urmare, au început să adune preoți și să le ceară părerea. S-a dovedit că jumătate dintre preoții din Chișinău ar dori să se transfere la Biserica Ortodoxă Română, ocolind Mitropolia Basarabiei.
Este evident că și Vladimir are un plan de transfer la Biserica Ortodoxă Română cu întreaga mitropolie. Dar deocamdată Bucureștiul îi primește doar prin Mitropolia Basarabiei.
De ce Vladimir nu vrea să treacă la Biserica Ortodoxă Română prin Mitropolia Basarabiei?
Probabil că există câteva motive personale aici. [capul Mitropoliei Basarabiei] Mitropolitul Petru a fost Vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului și Moldovei. După trecerea la Biserica Ortodoxă Română, a fost caterisit. Dacă Vladimir se mută la Mitropolia Basarabiei, atunci Petru va deveni șeful acestuia.
După logica susținătorilor Mitropolitului Vladimir, Biserica Ortodoxă Română ar trebui să-i accepte și să creeze o altă mitropolie pe teritoriul Moldovei.
Dar, așa cum ati spus mai sus, nu pot fi doi mitropoliți
Da. Așa cum nu pot fi doi președinți de raion sau doi guvernatori regionali. Deși în istorie s-au întâmplat diferite. În Ucraina, într-un oraș sunt doi, și uneori trei, episcopi.
Până acum, de la București nu au venit semnale privind primirea mitropoliei in corpore.
„Moldova ar putea avea propria sa Biserică Ortodoxă autocefală”
Ar putea fi o soluție autocefalia (independența bisericească) Bisericii moldovenești?
Pe baza practicii de peste 500 de ani, dacă o țară își obținea independența, iar majoritatea locuitorilor de acolo mărturiseau ortodoxia, atunci, desigur, doreau să primească autocefalie. Așa a fost, începând de la Moscova și terminând cu Grecia, România, Bulgaria, Serbia. Cel mai recent exemplu este Biserica Ortodoxă a Ucrainei.
Dacă Moldova este un stat independent și își vede viitorul ca atare, atunci ar putea avea o Biserică Ortodoxă autocefală, al cărei șef nu ar fi subordonat nimănui. Dar problema este că nici cetățenii Moldovei, dar nici preoții și politicienii nu au încredere în viitor. Este greu de spus cât de fezabilă este această opțiune. Dar dacă moldovenii vor să fie independenți și să gândească în aceste categorii, atunci aceasta ar fi cea mai bună opțiune. Cea mai dificilă, dar și cea mai bună. Nu este de la sine înțeles că cea mai ușoară cale se va dovedi a fi și cea corectă.
Care este dificultatea acestei căi?
Dificultatea constă în faptul că toată lumea trebuie să fie interesată de ea: clerul, enoriașii și autoritățile. Iar dacă nu sunt interesați și nimeni nu vrea autocefalie, aceasta nu va cădea din cer. Dacă va exista o astfel de necesitate, Biserica Ortodoxă din Moldova va cere autocefalie de la Patriarhul Ecumenic și o va primi. Și atunci vor dispărea întrebările despre ce patriarhie va fi aici și cărui centru trebuie de supus. Dar această opțiune nu este luată în calcul de toată lumea. Da, o parte mai mică de preoți din Chișinău optează pentru aceasta. Dar este un drum foarte lung. Mai întâi este necesar să convingem conducerea bisericii și a statului că aceasta este cea mai bună opțiune, iar apoi să apelăm la Patriarhul Ecumenic. Cea mai ușoară cale este cea propusă de Mitropolia Basarabiei [transferul la Patriarhia Română, prin Mitropolia Basarabiei, al fiecărui preot sau parohie în parte].
În acest caz toți preoții vor trece la Mitropolia Basarabiei și Biserica Ortodoxă din Moldova va slăbi?
Nu cred că toți se vor transfera. Iar transferurile actuale nu sunt de așa mare amploare. S-a vorbit despre 13 preoți. Mitropolia Basarabiei a declarat că 50-60 de preoți au solicitat transferul. Aceasta nu este o cifră critică pentru Moldova.
În plus, nu cred că toți se vor transfera, deoarece discursul Mitropoliei Basarabiei se adresează în principal celor care simpatizează România, îi împărtășesc valorile spirituale și vorbesc o limbă comună cu ea. Nu toată lumea din Moldova simte românește și nu toată lumea oficiază serviciul divin în limba română. Există Găgăuzia, există parohii rusești, bulgărești, ucrainene și, din aceste considerente, preoții din aceste parohii nu vor trece la Mitropolia Basarabiei.
Dvs afirmați că totuși situația nu este una catastrofală. În același timp, se creează impresia că situația este critică
Un astfel de efect este creat pentru că toată lumea vorbește despre asta. Chiar dacă majoritatea preoților și o parte dintre biserici vor fi transferate la Mitropolia Basarabiei, Biserica Ortodoxă din Moldova va exista în continuare. Întrebarea este cât de mult îi va plăcea conducerii sale această situație.
„Sărmana Moldova nu-și va putea permite încă un episcop”
În ultimul timp, nivelul de încredere în biserica din Moldova a scăzut. Care este motivul?
Nu pot spune cu siguranță, pentru că nu sunt sociolog. Poate că războiul din Ucraina a jucat un rol și faptul că oamenii s-au săturat atât de politicieni, cât și de liderii bisericii care au legături cu politicienii, mai ales în campaniile electorale cand preoții se implică în promovarea unor mesaje electorale.
Și, în consecință, dezamăgirea față de elita politică poate atrage după sine și dezamăgirea față de elita bisericească.
Pe unele canale Telegram s-a scris că anume dvs veți deveni episcop al Patriarhiei de Constantinopol în Moldova. Cum comentați acest lucru?
Pe scurt, Doamne ferește! Sărmana Moldovă nu-și va putea permite încă unul sau mai mulți episcopi. Cheltuielile episcopilor pot fi mai mari decât cele ale unor funcționari de stat. Această informație este o fantezie și nu este altceva decât o teorie a conspirației.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
