stiri.md

Se pregătește o concesionare a Aeroportului? Spînu: Săptămâna viitoare o companie franceză vine la Chișinău

Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, susține că Aeroportul Chișinău are nevoie de investiții de aproximativ 200-300 milioane de euro. Acestea, potrivit ministrului, trebuie să înceapă în perioada următoare. Investițiile presupun: un terminal nou, reparația pistelor, reparația parcărilor, inclusiv o parcare nouă. În acest sens, a anunțat Spînu, autoritățile caută „cea mai bună soluție pentru atragerea acestor investiții și a unui partener strategic”. Potrivit ministrului, săptămâna viitoare la Chișinău va veni o companie franceză cu renume pentru a discuta la acest subiect. 

La emisiunea Rezoomat de la RliveTV, ministrul a spus că „aeroportul are nevoie de investiții de aproximativ 200-300 milioane de euro, investiții care trebuie să înceapă în perioada următoare”.

Potrivit lui Spînu, investiții „înseamnă un terminal nou, reparația pistelor, reparația parcărilor, parcare pentru vizitatori – o parcare nouă”.

Această infrastructură care este la moment la Aeroport ajunge încet-încet la capacitatea maximă. Și noi vedem: rânduri, parcări limitate. (…) La moment nici Aeroportul și nici statul nu are resursele financiare de 200-300 de milioane. Vorbim 4-6 miliarde de lei. În acest sens noi căutăm cea mai bună soluție pentru atragerea acestor investiții și a unui partener strategic. Strategic este un partener care trebuie să îndeplinească câteva criterii: să aibă banii necesari, aceste 200-300 de milioane, să aibă capacitatea de construcție a acestei infrastructuri după cele mai înalte standarde, să aibă capacitatea de operare a Aeroportului, adică să aibă experiență în operarea la aeroporturi similare sau mai bune ca acesta, să poată atrage curse noi în acest aeroport”, a comunicat Spînu.

Totodată, oficialul a anunțat că „săptămâna viitoare, probabil, o companie franceză cu renume va veni la Chișinău”. „Iarăși, ca să viziteze aeroportul, ca să vedem…”, a continuat Spînu.

Întrebat dacă aceasta înseamnă concesionarea aeroportului, ministrul a răspuns: „Nu pot să spun că este o concesionare pentru că sunt mai multe modele și atunci v-am spus, un model este parteneriatul public-privat/concesionare. Dar eu vă spun cu siguranță că lucrurile nu pot rămâne așa și în următoarea jumătate de an cred că noi va trebui să luăm o decizie, mă refer la Guvern: ce facem mai departe. Atunci când va fi o decizie eu voi ieși public și voi spune că este contract de management, că este o investiție pur financiară, că este un contract de operare a Aeroportului, că este o concesionare, că este un parteneriat public-privat. Voi spune neapărat și vom da toate argumentele și explicațiile necesare”.

***

Aeroportul Internațional Chișinău a trecut oficial în gestiunea statului începând cu 28 martie, curent, după ce în 2013 a fost luat în concesiune pentru o perioadă de 49 de ani. Președinta Sandu i-a acuzat de „furtul” aeroportului, prin „tranzacții mincinoase”, pe liderul ex-Partidului „ȘOR”, deputatul fugar, Ilan Șor și fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc. Ca urmare a acestei scheme, timp de nouă ani, statul a pierdut venituri în valoare de 1,6 miliarde lei, susținea șefa statului.

La scurt timp după aceea, ministra Infrastructurii la acea vreme, Lilia Dabija, a recunoscut la un post privat de televiziune că Aeroportul ar putea fi concesionat. Declarația Liliei Dabija, prima de acest fel după revenirea Aeroportului în gestiunea statului, a stârnit în val de reacții în societate. Drept urmare, a doua zi, consilierea Liliei Dabija de atunci a declarat că ministra ar fi avut altceva în vedere și că jurnaliștii ar fi înțeles greșit mesajul oficialei.

După acest caz, însă, oficialii de la Chișinău au vorbit tot mai deschis despre o posibilă concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău. „Statul nu are posibilitate să păstreze în proprietatea sa un asemenea activ la infinit”, a declarat vicepreședintele Parlamentului Mihai Popșoi. Tot atunci el a spus că autoritățile „trebuie să găsească un concesionar serios” – declarație susținută ulterior de mai mulți reprezentanți ai puterii.

În septembrie, curent, Andrei Spînu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că autoritățile vor dezvolta Aeroportul Internațional Chișinău, după revenirea acestuia în gestiunea statului. Pentru asta, însă, susținea ministrul, este nevoie, pentru început, de circa 200 de milioane de euro.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: