MAI

„Chiar astăzi noi nu avem nicio supraveghere la frontiera noastră cu Ucraina”. Șefi ai poliției de frontieră din 10 state au venit la Chișinău

Ministerul Afacerilor Interne a organizat, pe 15 decembrie, primul Forum estic de securitate și management al frontierelor. În cadrul Forumului au participat șefi de poliție, șefi de poliție de frontieră și oficiali înalți din peste 10 țări care se află la frontiera estică a Europei. 

Discuțiile în cadrul Forumului s-au orientat pe 3 panele principale, care au vizat securitatea și gestionarea frontierelor; limite, modele și operațiuni standard în managementul crizelor suprapuse; nevoi stringente pentru a face față crizelor; experiențele forțelor de ordine în gestionarea crizelor și lecții învățate.

„Din păcate, aici, în Rep. Moldova, războiul a adus o realitate cu totul diferită, cu foarte multe nevoi, dar și necesități care trebuie să fie acoperite. Bugetele noastre acum nu lasă loc de niciun fel de perfecționări sau ameliorări. Încercăm să asistăm pe cât putem misiunile noastre, însă suntem departe de a avea o dezvoltare sustenabilă. Chiar astăzi noi nu avem nicio supraveghere la frontiera noastră cu Ucraina și nici nu avem securizată comunicarea. Acest hub oferă posibilitatea Rep. Moldova, dar și Uniunii Europene de a planifica coopera, coordona și executa misiuni comune dezvoltând de comun efort evaluări strategice”, a spus Ana Revenco, citată de Radio Chișinău.

MAI

Printre subiectele discutate se enumeră și necesitatea noilor formate de cooperare în materie de aplicare a legii în Europa de Est și UE, adaptate la riscurile și amenințările actuale, care să vizeze schimbul rapid de informații și cunoștințe, rețele și sisteme sigure de comunicare transfrontalieră.

De asemenea, participanții au convenit asupra importanței împărtășirii experienței autorităților moldovenești cu autoritățile internaționale, în ceea ce privește prevenirea și combaterea tacticilor hibride și asimetrice, utilizate la nivel guvernamental, pentru a perturba democrațiile prin antagonizarea populației și slăbirea instituțiilor statului.

MAI

O altă concluzie importantă a Forumului este că țările din centura de securitate estică ar trebui să accentueze și să crească gradul de conștientizare cu privire la efectele de lungă durată ale războiului, solicitând astfel o schimbare de paradigmă în politicile de afaceri interne, cu contribuții și acțiuni comune pentru și din partea tuturor părților interesate.

MAI

Totodată, oficialii din țările participante la Forum au subliniat importanța dezvoltării hub-ului de securitate al UE, în calitate de cadru strategic, tactic și operațional comun, pentru o cooperare rapidă, sigură și continuă în materie de aplicare a legii, în ceea ce privește schimbul de informații, acțiunile legale reciproce, conectarea cunoștințelor regionale cu tehnologia de ultimă generație, eliminarea barierelor în materie de investigații și de colectare a probelor (de exemplu, limba, capacitățile limitate etc).

La fel, oficialii au decis să prevadă mecanisme colective (instrumente, baze de date și proceduri comune recunoscute) pentru identificarea, colectarea și partajarea probelor, inclusiv digitale, cu instrumente deja determinate și testate, menite să facă față în comun amenințărilor și incidentelor chimice, biologice, radiologice, de explozie, precum și atacurilor nucleare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Trump poate că vrea coroană, dar în această țară nu există regi”. Proteste masive în SUA (VIDEO)

Pe teritoriul tuturor celor 50 de state americane, precum și în Canada, Mexic și câteva țări europene, au avut loc mitinguri împotriva politicii președintelui SUA, Donald Trump, pe 18 octombrie. Acestea poartă denumirea de „Nu regilor”. Potrivit presei internaționale, aproape 7 milioane de persoane au participat la manifestațiile desfășurate în marile orașe americane. Partidul Republican, din care face parte Trump, i-a acuzat pe protestatari de legături cu mișcarea de extremă stângă „Antifa” și a condamnat manifestațiile, pe care le-a catalogat drept „un miting al urii față de America”.

Potrivit BBC, organizatorii au anunțat că pe teritoriul SUA au avut loc peste 2 700 de manifestații. Cele mai mari proteste s-au înregistra la Washington, New York, Chicago și Boston. Protestatarii au afișat steaguri și pancarte cu mesaje precum: „Nu regilor”, „Miliardarii ucid SUA”, „Democrație, nu monarhie”, „Împotriviți-vă fascismului”, „Nimic nu este mai patriotic decât protestul”.

Această mișcare nu este un protest izolat. Este un cor tot mai puternic al americanilor care nu doresc să fie conduși. Trump poate că vrea coroană, dar în această țară nu există regi”, au declarat liderii mișcării.

Protestele nu s-au limitat la SUA. Demonstrații de solidaritate cu manifestanții americani au avut loc și în Europa, în special la Berlin, Madrid și Roma. La Londra, câteva sute de manifestanți s-au adunat în fața ambasadei SUA. De asemenea, o situație similară a fost observată și la Toronto, unde protestatari adunați în fața consulatului SUA fluturau pancarte, inclusiv cu sloganul „Luați-vă mâinile de pe Canada”.

DW scrie că, în ziua protestelor, Donald Trump a plecat la Mar-a-Lago, reședința sa din Florida, pentru a juca golf. Într-un interviu pentru postul de televiziune Fox News, președintele american a respins acuzațiile protestatarilor. „Știți, ei mă numesc rege. Dar eu nu sunt un rege”, a declarat el.

Iar Partidul Republican i-a acuzat pe protestatari de legături cu mișcarea de extremă stângă „Antifa” și a condamnat manifestațiile, pe care le-a catalogat drept „un miting al urii față de America”.

Precizăm că manifestațiile „Nu regilor” au avut loc în SUA și pe 14 iunie — de ziua de naștere a lui Trump. Demonstrațiile s-au desfășurat, în special, la New York, Philadelphia, Houston și Los Angeles. Organizatorii susțin că aproape 5 milioane de americani au participat la ele.

Un sondaj recent realizat de Ipsos a arătat că doar 40% dintre cetățenii SUA aprobă activitatea lui Trump în funcția de președinte, iar 58% — nu. Aceasta corespunde aproximativ nivelului mediu de aprobare din timpul primului său mandat, dar este mai mic decât cota de 47% înregistrată când și-a început cel de-al doilea mandat, în ianuarie 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: