Relațiile dintre CNA și PA bat pasul pe loc? Rusu, după declarațiile din Parlament, care s-au lăsat cu scandal: „Sunt lucrative”

Relația dintre Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Anticorupție este „lucrativă”, susține șeful CNA, Iulian Rusu. Oficialul susține că situația poate fi remediată prin discuții și face apel la colegii săi procurori, pe care îi cheamă la o mai bună colaborare în investigarea cazurilor de corupție mare.

Întrebat cum este văzută relația dintre CNA și Procuratură de la Bruxelles, în condițiile în care reforma anticorupție și a justiției, în general, este inclusă în șase din cele nouă condiționalități ale Comisiei Europene impuse Chișinăului în procesul de aderare la UE, șeful CNA a recunoscut: „Nu cred că se vede foarte bine”. Totuși, spune Iulian Rusu, problemele pot fi remediate prin dialog.

„Relația noastră a fost întotdeauna lucrativă (…). Din start, mesajul nu a fost unul de presiune sau intenție de a stopa orice conlucrare, din potrivă, a fost exact invers: să revenim la activitate eficientă, din care să obținem rezultate. Așa e construit sistemul justiției – doar în echipă se obțin rezultate. (…)  Consider că putem să remediem situația, să revenim la masa de discuție, la o analiză la rece a probatoriului pe care îl strângem”, a declarat Iulian Rusu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Rusu a spus, pentru sursa citată, de ce Dosarul „Hotelul Național”, despre care anterior a spus că ar fi „o rușine a sistemului justiției”, a devenit, practic, „mărul discordiei” între CNA, PG și PA. Șeful Centrului Național Anticorupție susține că divergențele ar fi pornit după ce ofițerii CNA ar fi obținut probe concludente în  acest dosar, care, însă, ar fi fost trecute cu vederea de procurori. O soluție pe caz poate fi găsită, însă, se arată convins Rusu.

„Hotelul Național este o cauza mai veche. Au fost mai multe episoade examinate. Recunosc, și în CNA au fost episoade care s-au examinat și la acea etapă nu s-a decis să fie înaintată o propunere de a porni cauza penală, însă pe parcursul investigațiilor am stabilit informații noi, pe care le-am oferit procurorilor. Diferențele noastre de opinie țineau anume de acest aspect – diferența de tratament a informațiilor și a probelor suplimentare acumulate”, a mai declarat Iulian Rusu.

Amintim că șeful Centrului Naționale Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, s-a arătat nedumerit, recent, în plenul Parlamentului, de relațiile „neclare” dintre instituția pe care o conduce și Procuratura Anticorupție și cea Generală. Oficialul susținea în mai curent că colaborarea dintre cele trei instituții ale statului s-ar fi deteriorat în ultima perioadă, după ce colegii săi de la procuratură ar fi dat prioritate cazurilor de corupție mică, în defavoarea celor de rezonanță. Rusu a declarat, tot atunci, că dosarul „Hotelul Național” este o rușine pentru tot sectorul justiției. Oficialul declara că cauza ar fi tratată superficial de Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura Generală (PG) și își chema colegii la conlucrare. Potrivit lui, cauza penală trebuie revizuită cu celeritate și dusă până la capăt. Acuzațiile lui Rusu au fost respinse de Procuratura Generală și cea Anticorupție drept „denigrare nefondată”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Detenție, militarizarea copiilor și restricții asupra presei: situația drepturilor omului în Transnistria s-a degradat. Raport Promo-lex

Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană s-a înrăutățit în ultimii ani, iar autoritățile de la Tiraspol folosesc tot mai des detenția, presiunea militară și controlul informației pentru a reduce libertățile populației. Este concluzia unui raport comun elaborat de Asociația Promo-LEX și Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH), transmis Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

Documentul a fost pregătit pentru al patrulea ciclu al Evaluării Periodice Universale a Republicii Moldova. Situația țării urmează să fie analizată de Grupul de lucru UPR în ianuarie și februarie 2027.

Raportul analizează evoluțiile din regiunea transnistreană după ultima evaluare ONU, din ianuarie 2022, și se referă la mai multe domenii: detențiile ilegale, tratamentele inumane, militarizarea populației, acordarea cetățeniei ruse, drepturile copiilor, libertatea de exprimare, situația economică și pregătirea autorităților constituționale pentru eventualele consecințe ale ocupației.

Potrivit celor două organizații, situația s-a deteriorat după ce Federația Rusă a ieșit, în septembrie 2022, din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, victimele abuzurilor din regiune au pierdut posibilitatea de a se adresa Curții Europene a Drepturilor Omului împotriva Rusiei.

Raportul amintește că, încă în 2004, Curtea de la Strasbourg a stabilit în cauza „Ilașcu și alții” că regiunea transnistreană se află sub controlul efectiv sau influența decisivă a Federației Ruse.

Detențiile – instrument de presiune

Promo-LEX și FIDH susțin că privarea de libertate este folosită de regimul de la Tiraspol ca metodă de intimidare.

La începutul anului 2026, în penitenciarele din regiune se aflau 1 325 de persoane. Organizațiile atrag atenția că sistemul penitenciar are probleme grave: lipsa personalului medical, condiții precare și resurse financiare reduse.

Raportul prezintă și cazuri concrete de persoane condamnate de structurile nerecunoscute din regiune.

Printre acestea este Evghenii Pancioha, reținut în 2018 de serviciul local de securitate și condamnat la 13 ani de închisoare pentru pretinsă „trădare”. Potrivit Promo-LEX, acesta suferă de mai multe boli cronice și nu a primit îngrijiri medicale adecvate în detenție.

Un alt caz este cel al lui Emilian Ceban, care ar fi fost acuzat după ce a refuzat să semneze un contract militar cu structurile regimului de la Tiraspol. Organizația afirmă că tânărul a fost ulterior sancționat după declarații publice ale autorităților de la Chișinău despre cazul său.

După transmiterea raportului către ONU, administrația de la Tiraspol i-a eliberat pe cei doi. Pancioha a petrecut opt ani în detenție, iar Ceban – patru ani.

Militarizarea populației și a copiilor

Raportul arată că autoritățile separatiste extind mecanismele de supraveghere militară a populației.

Din 2026, modificările privind situația civilă a persoanelor aflate în evidență militară sunt raportate către structurile militare locale. Totodată, regimul continuă să mențină nivelul de alertă „teroristă” introdus în 2022.

Organizațiile denunță și acordarea simplificată a cetățeniei ruse locuitorilor regiunii, inclusiv unor copii orfani, despre care spun că pot deveni mai vulnerabili la recrutarea militară.

O atenție specială este acordată copiilor. Potrivit raportului, din cele 342 de instituții de învățământ controlate de Tiraspol, doar opt predau în limba română.

Promo-LEX susține că în instituțiile de învățământ sunt promovate simboluri rusești și sovietice, iar copiii sunt implicați în activități cu caracter militar.

Raportul menționează și Școala militară Suvorov din Tiraspol, unde în februarie 2026 erau înscriși 266 de copii, începând cu vârsta de 11 ani.

Restricții asupra presei și criză economică

Organizațiile reclamă și restrângerea libertății de exprimare.

În 2026, liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, a inițiat interzicerea utilizării denumirii „Transnistria”, cu sancțiuni pentru cei care o folosesc.

De asemenea, așa-numitul serviciu de securitate al regiunii a publicat o listă cu 19 platforme media pe care le consideră „indezirabile” și a avertizat populația să nu ofere informații acestora.

Raportul atrage atenția și asupra problemelor economice. Potrivit documentului, bugetul regiunii are un deficit semnificativ, iar finanțarea unor servicii medicale a fost redusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: