Șeful CNA Ruslan Flocea nu va prezenta raportul în fața deputaților: „Decizia de a mă demite a fost deja luată”

Șeful Centrului Național Anticorupție (CNA) Ruslan Flocea a anunțat că nu se va prezenta la ședința din 18 noiembrie a Parlamentului pentru a prezenta raportul de activitate. Acesta a publicat o declarație în care susține că este conștient de faptul că decizia privind demiterea sa ar fi fost deja luată.

„Nu voi da curs invitației de a participa în plenul Parlamentului la un exercițiu formal, din moment ce decizia de a mă demite a fost deja luată. Cel puțin asta reiese din declarațiile publice ale unor reprezentanți ai PAS care au afirmat, cu fiecare ocazie, că directorul CNA va fi demis după așa-zisa evaluare”, a menționat Flocea.

Șeful CNA a mai menționat că, timp de două luni, a participat  la audierile din comisia parlamentară, a prezentat informația solicitată, în termenii indicați, cu răspunsuri la întrebările formulate de deputați.

„Am oferit explicații, acolo unde au fost necesare unele precizări. Cu regret, Raportul, publicat astăzi pe site-ul parlamentului, este expresia unei distorsionări intenționate a realității, o manipulare crasă a cifrelor și o lipsă totală de întelegere a proceselor. De la bun început, am observat superficialitatea abordărilor unor membri ai Comisiei, lipsa cunoașterii elementare a cadrului juridic și a competențelor CNA, precum și populismul, manifestat pe toată perioada audierilor. De aceea îi voi scuti pe cei, care se acoperă astăzi cu mandatul de încredere dat de cetățeni, de rușinea ce le revine pentru un exercițiu de fațadă, cu final prestabilit”, a conchis Flocea.

Menționăm că, pe ordinea de zi a ședinței plenare a Parlamentului figurează subiectul privind audierea raportului de activitate al conducerii CNA.

***

Proiectul de hotărâre privind inițierea controlului parlamentar asupra activității Centrului Național Anticorupție (CNA) a fost adoptat de Parlament, în ședința din 9 septembrie. Documentul prevede evaluarea activității CNA în domeniul prevenirii și combaterii corupției, a actelor conexe corupției și a faptelor de comportament corupțional.

Pe 13 august, Parlamentul a constatat lipsa de „acțiuni măsurabile și progrese” în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și a apreciat drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale (PG) și a Centrului Național Anticorupție (CNA) în acest sens.

Iar pe 24 august, majoritatea parlamentară a aprobat Proiectul privind modificarea Legii cu privire la Centrul Național Anticorupție. Documentul prevede că directorul CNA va fi numit în funcție de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de parlamentari, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități. Mandatul directorului Centrului Național Anticorupție va fi de cinci ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Concomitent, proiectul prevede abrogarea prevederilor de selectare a candidaților prin concurs, organizat de Comisia juridică, numiri și imunități. Conducerea CNA a criticat inițiativa.

În prezent, directorul CNA este Ruslan Flocea. El a fost numit în funcție în iulie 2019. Acesta a fost ales, pe o perioadă de cinci ani, în urma unui concurs organizat de Parlament și confirmat în funcție, prin decret prezidențial, de Igor Dodon.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

tvrmoldova.md

Ministerul Justiției respinge acuzațiile avocatului lui Plahotniuc privind tergiversarea extrădării: „Nu au legătură cu realitatea”

Ministerul Justiției dezminte acuzațiile de tergiversare a extrădării fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, lansate de avocatul acestuia, Lucian Rogac.

„Repetarea acestor narațiuni nu au legătură cu realitatea și cu procedurile legale existente.
Ministerul Justiției și Procuratura Generală au acționat în strictă conformitate cu legislația națională și Convenția europeană de extrădare. Scopul este extrădarea efectivă și judecarea oricărei persoane învinuite  să răspundă pentru toate faptele imputate în diferite cauze penale intentate, nu doar pentru o parte dintre ele”, se arată în comunicatul instituției.

Potrivit ministerului, „o persoană extrădată poate fi urmărită penal sau judecată doar pentru faptele care au stat la baza cererii de extrădare aprobate”.

„Procuratura Generală înaintează cereri de extrădare pentru dosarele aflate la etapa urmăririi penale, iar Ministerul Justiției pentru cele aflate pe rol în instanță sau în executare. Cererile din partea autorităților din Republica Moldova au fost expediate în mod prompt, conform acestei delimitări de competență”, precizează instituția.

Potrivit sursei citate, la 13 august, Curtea de Apel din Atena a examinat abia prima cerere transmisă de Procuratura Generală la 24 iulie și a dispus extrădarea lui Vladimir Plahotniuc. Decizia urmează să fie validată de Ministerul Justiției al Greciei, care va informa ulterior în mod oficial autoritățile din Republica Moldova.

„Odată finalizată această etapă, Chișinăul va putea iniția măsurile organizatorice necesare pentru extrădare. Totodată, Atena va decide să examineze celelalte două cereri de extrădare transmise de Chișinău (Ministerul Justiției și PG). Autoritățile grecești au recepționat toate cererile și la această etapă vor să decidă când le vor examina”, mai precizează Ministerul Justiției.

Menționăm că mai devreme, avocatul Lucian Rogac a declarat, într-o postare pe Facebook, că „Ministerul Justiției de la Chișinău ar folosi diverse tertipuri juridice, pentru a întârzia cât mai mult extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova”.

***

Amintim că Vladimir Plahotniuc și fostul deputat democrat Constantin Țuțu au fost reținuți pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia, în timp ce încercau să părăsească țara cu destinația Dubai. La nici 24 de ore, și autoritățile ruse au transmis o solicitare în care cere ca Plahotniuc să fie extrădat Moscovei.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru presa din România că Plahotniuc ar urma să fie extrădat în Moldova, și nu în Rusia, chiar dacă și Moscova a cerut extrădarea sa, la o zi de la reținerea în Grecia. Potrivit lui Cernăuțeanu, prioritate are țara care a depus prima solicitare, în cazul de față Moldova.

Pe 24 iulie, Poliția anunță a anunțat că, în urma reținerii lui Plahotniuc și Țuțu, au fost ridicate mai multe documente ce indică folosirea unor identități multiple. Actele, eliberate de mai multe state, conțin nume, fotografii și date de naștere diferite – unele fiind emise chiar de același stat, dar pentru identități diferite.

Precizăm că fostul lider democrat este cercetat penal în Republica Moldova pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal al Republicii Moldova, precizează PG.

Pe 24 iulie, Procuratura Generală anunță că a transmis autorităților din Grecia cererea oficială de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc.

Autoritățile de la Chișinău își exprimă încrederea că partea elenă va da curs solicitării și îl va preda justiției din Republica Moldova, pentru ca Plahotniuc să răspundă în fața legii pentru faptele de care este acuzat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: