Максим Андреев, NewsMaker

Sentința în cazul lui Filat: CSJ a respins cererea de revizuire. Reacția fostului premier

Procuratura Anticorupție a anunțat că, pe 16 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de revizuire depusă de Vladimir Filat și avocații acestuia cu privire la desființarea hotărârilor pronunțate în dosarul său penal și rejudecarea cauzei în instanța de fond. Totodată, Procuratura a oferit detalii cu privire la decizie. În reacție, Filat a spus că a anticipat o astfel de hotărâre și a numit-o „ilegală”. 

Hotărârile anterioare

Procuratura Anticorupție a amintit că Filat a fost condamnat în 2016 de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, „pentru infracțiuni de corupție comise în calitate de prim-ministru al Republicii Moldova și obținerea unor beneficii ilegale în valoare de aproximativ 798 milioane de lei”.

Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare și la achitarea unei amenzi de 3.000 de unități convenționale. De asemenea, instanța a dispus confiscarea specială a bunurilor obținute ilegal. Sentința primei instanțe a fost contestată prin apel atât de procuror, cât și de apărătorii lui Vladimir Filat, precum și de alte părți implicate. În urma apelurilor, la 11 noiembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a modificat parțial hotărârea instanței de fond. Instanța de apel a confirmat condamnarea, dar a redus suma confiscată, stabilind un total de 472.537.568,78 lei pentru remunerarea ilicită primită de Vladimir Filat. De asemenea, au fost respinse cererile referitoare la ridicarea sechestrului pe bunurile confiscate. Decizia Curții de Apel a fost atacată cu recurs atât de procuror, cât și de avocații lui Vladimir Filat și alte părți implicate. Cu toate acestea, la 22 februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a declarat recursurile inadmisibile, confirmând decizia instanței de apel și subliniind că procedura a respectat drepturile procesuale ale părților implicate, inclusiv în ceea ce privește publicitatea procesului penal”, au comunicat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Ulterior, la 12 decembrie 2017, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a respins o nouă serie de recursuri în anulare, concluzionând că nu au fost identificate vicii fundamentale care să afecteze validitatea hotărârilor anterioare. Instanța a subliniat că soluțiile emise de instanța de apel au fost legale și motivate.

În 2020, avocații lui Vladimir Filat au depus noi recursuri în anulare, dar acestea au fost respinse la 25 februarie 2021, fiind considerate repetate, având în vedere că aceleași argumente fuseseră deja analizate și respinse.

Cererea de revizuire – respinsă

În urma unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului din 31 ianuarie 2023, care a constatat o încălcare a art.6 para. 1 CtEDO – din motivul lipsei publicității în cadrul procesului penal, avocații lui Vladimir Filat au depus la 20 iunie 2023 o cerere de revizuire a dosarului penal. Aceștia au invocat faptul că încălcarea drepturilor omului continuă să producă efecte grave asupra clientului lor, ceea ce ar justifica o reexaminare a dosarului.

Cu toate acestea, la 16 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de revizuire depusă de către Vladimir Filat și avocații acestuia, împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 și împotriva deciziilor Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, 12 decembrie 2017 și 25 februarie 2021. (…) CSJ a motivat că redeschidere se recomandă dacă: „a) decizia națională contestată este în esență contrară Convenției, sau (b) violarea constatată este cauzată de erori sau deficiențe procedurale de o asemenea gravitate încât apare un dubiu serios în privința rezultatului procedurilor naționale contestate”, iar „hotărârea din 31 ianuarie 2023 CtEDO nu s-a referit la oportunitatea redeschiderii procedurilor naționale. Chiar dacă un asemenea text ar fi existat în hotărârea din 31 ianuarie 2023, aceasta nu poate fi interpretat ca o obligație de a redeschide procesul”. Totodată, CSJ a subliniat că „violarea constatată de CtEDO se referă la publicitatea procesului. Această încălcare nu vizează erori sau deficiențe procedurale care ar trezi dubii cu privire la soluția irevocabilă adoptată pe marginea învinuirii aduse lui Vladimir Filat”, a menționat reprezentanții Procuraturii.

Potrivit instituției, în cadrul deliberărilor, un judecător al Curții Supreme de Justiție, Ghenadie Eremciuc, a exprimat o opinie separată față de soluția adoptată de majoritatea completului.

Reacția lui Filat

Filat a spus că a anticipat o astfel de decizie și a numit-o „ilegală”: „Urmează să prezint public “dosarul Filat”, motivele și persoanele care nu doresc reexaminarea dosarului meu într-un proces public și aflarea adevărului”.

Filat a fost reținut pe 15 octombrie 2015 și condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. A ieșit din închisoare în decembrie 2019, fiind aplicat mecanismul național de reducere a pedepsei din cauza condițiilor din penitenciar.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

rnbo.gov.ua

Republica Moldova, România și Ucraina vor crea o alianță cibernetică regională

Ucraina, România și Republica Moldova vor crea o alianță cibernetică regională. Anunțul a fost făcut de Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (CNSAU) într-un comunicat din 1 august.

Potrivit CNSAU, pe 30 iulie, la Cernăuți, au avut loc consultări privind crearea unei alianțe cibernetice. Scopul acesteia constă în cooperarea practică pentru combaterea amenințărilor cibernetice și hibride, în special din partea Rusiei.

Alianța va consolida, de asemenea, cooperarea dintre Ucraina, România și Republica Moldova în următoarele domenii:

  • schimbul de informații privind amenințările cibernetice;
  • elaborarea și implementarea comună a unor soluții bazate pe inteligență artificială;
  • formarea de specialiști, inclusiv pentru desfășurarea unor acțiuni comune de apărare cibernetică;
  • creșterea rezilienței infrastructurii critice și protejarea instituțiilor democratice.

Printre principiile directoare ale alianței se numără capacitatea de a răspunde în comun la atacuri cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a aliaților, precum și deschiderea, care prevede posibilitatea ca noi membri să se alăture, din rândul țărilor care împărtășesc valori democratice comune și priorități strategice”, a subliniat CNSAU, potrivit RBK.

La rândul său, administrația regională Cernăuți a propus să ofere baza organizatorică pentru dezvoltarea alianței, prin crearea unui centru regional de securitate cibernetică.

Guvernatorul regiunii, Ruslan Zaparaniuk, a subliniat că acest lucru va permite consolidarea securității cibernetice atât la nivel regional, cât și internațional. De asemenea, va contribui la concentrare de expertiză avansată și dezvoltare strategică în domeniu.

Totodată, un reprezentant al Ministerului de Externe al Ucrainei a declarat că este necesară crearea unor noi mecanisme eficiente de cooperare internațională în domeniul securității cibernetice și al dezvoltării diplomației cibernetice.

Formarea alianței cibernetice va constitui un pas important în implementarea înțelegerilor dintre președinții Ucrainei, României și Moldovei, rezultate în urma celui de-al patrulea summit Ucraina – Europa de Sud-Est”, a conchis CNSAU.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: