Justiție

Sentința în cazul lui Filat: CSJ a respins cererea de revizuire. Reacția fostului premier

Mihaela Conovali
| 17 decembrie, 2024
12:50

Procuratura Anticorupție a anunțat că, pe 16 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de revizuire depusă de Vladimir Filat și avocații acestuia cu privire la desființarea hotărârilor pronunțate în dosarul său penal și rejudecarea cauzei în instanța de fond. Totodată, Procuratura a oferit detalii cu privire la decizie. În reacție, Filat a spus că a anticipat o astfel de hotărâre și a numit-o „ilegală”.

Hotărârile anterioare

Procuratura Anticorupție a amintit că Filat a fost condamnat în 2016 de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, „pentru infracțiuni de corupție comise în calitate de prim-ministru al Republicii Moldova și obținerea unor beneficii ilegale în valoare de aproximativ 798 milioane de lei”.

„Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare și la achitarea unei amenzi de 3.000 de unități convenționale. De asemenea, instanța a dispus confiscarea specială a bunurilor obținute ilegal. Sentința primei instanțe a fost contestată prin apel atât de procuror, cât și de apărătorii lui Vladimir Filat, precum și de alte părți implicate. În urma apelurilor, la 11 noiembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a modificat parțial hotărârea instanței de fond. Instanța de apel a confirmat condamnarea, dar a redus suma confiscată, stabilind un total de 472.537.568,78 lei pentru remunerarea ilicită primită de Vladimir Filat. De asemenea, au fost respinse cererile referitoare la ridicarea sechestrului pe bunurile confiscate. Decizia Curții de Apel a fost atacată cu recurs atât de procuror, cât și de avocații lui Vladimir Filat și alte părți implicate. Cu toate acestea, la 22 februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a declarat recursurile inadmisibile, confirmând decizia instanței de apel și subliniind că procedura a respectat drepturile procesuale ale părților implicate, inclusiv în ceea ce privește publicitatea procesului penal”, au comunicat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Ulterior, la 12 decembrie 2017, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a respins o nouă serie de recursuri în anulare, concluzionând că nu au fost identificate vicii fundamentale care să afecteze validitatea hotărârilor anterioare. Instanța a subliniat că soluțiile emise de instanța de apel au fost legale și motivate.

În 2020, avocații lui Vladimir Filat au depus noi recursuri în anulare, dar acestea au fost respinse la 25 februarie 2021, fiind considerate repetate, având în vedere că aceleași argumente fuseseră deja analizate și respinse.

Cererea de revizuire – respinsă

În urma unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului din 31 ianuarie 2023, care a constatat o încălcare a art.6 para. 1 CtEDO – din motivul lipsei publicității în cadrul procesului penal, avocații lui Vladimir Filat au depus la 20 iunie 2023 o cerere de revizuire a dosarului penal. Aceștia au invocat faptul că încălcarea drepturilor omului continuă să producă efecte grave asupra clientului lor, ceea ce ar justifica o reexaminare a dosarului.

„Cu toate acestea, la 16 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de revizuire depusă de către Vladimir Filat și avocații acestuia, împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 și împotriva deciziilor Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, 12 decembrie 2017 și 25 februarie 2021. (…) CSJ a motivat că redeschidere se recomandă dacă: „a) decizia națională contestată este în esență contrară Convenției, sau (b) violarea constatată este cauzată de erori sau deficiențe procedurale de o asemenea gravitate încât apare un dubiu serios în privința rezultatului procedurilor naționale contestate”, iar „hotărârea din 31 ianuarie 2023 CtEDO nu s-a referit la oportunitatea redeschiderii procedurilor naționale. Chiar dacă un asemenea text ar fi existat în hotărârea din 31 ianuarie 2023, aceasta nu poate fi interpretat ca o obligație de a redeschide procesul”. Totodată, CSJ a subliniat că „violarea constatată de CtEDO se referă la publicitatea procesului. Această încălcare nu vizează erori sau deficiențe procedurale care ar trezi dubii cu privire la soluția irevocabilă adoptată pe marginea învinuirii aduse lui Vladimir Filat”, a menționat reprezentanții Procuraturii.

Potrivit instituției, în cadrul deliberărilor, un judecător al Curții Supreme de Justiție, Ghenadie Eremciuc, a exprimat o opinie separată față de soluția adoptată de majoritatea completului.

Reacția lui Filat

Filat a spus că a anticipat o astfel de decizie și a numit-o „ilegală”: „Urmează să prezint public “dosarul Filat”, motivele și persoanele care nu doresc reexaminarea dosarului meu într-un proces public și aflarea adevărului”.

Filat a fost reținut pe 15 octombrie 2015 și condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. A ieșit din închisoare în decembrie 2019, fiind aplicat mecanismul național de reducere a pedepsei din cauza condițiilor din penitenciar.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

curtea supremă de justiție, decizie, procuratura anticorupție, rejudecare, revizuire, Владимир Филат

Știri similare

Gagauzia

Panglica Sf. Gheorghe rămâne interzisă în Găgăuzia. CSJ a respins recursul Adunării Populare

Viață

Denumirea disciplinei „Istoria Românilor”, discriminatorie? Consiliul pentru Egalitate cere modificări

Politică

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Doina Buruiană
| 7 iulie, 2025
21:17

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc.

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.