Максим Андреев, NewsMaker

Sentința în cazul lui Filat: CSJ a respins cererea de revizuire. Reacția fostului premier

Procuratura Anticorupție a anunțat că, pe 16 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de revizuire depusă de Vladimir Filat și avocații acestuia cu privire la desființarea hotărârilor pronunțate în dosarul său penal și rejudecarea cauzei în instanța de fond. Totodată, Procuratura a oferit detalii cu privire la decizie. În reacție, Filat a spus că a anticipat o astfel de hotărâre și a numit-o „ilegală”. 

Hotărârile anterioare

Procuratura Anticorupție a amintit că Filat a fost condamnat în 2016 de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, „pentru infracțiuni de corupție comise în calitate de prim-ministru al Republicii Moldova și obținerea unor beneficii ilegale în valoare de aproximativ 798 milioane de lei”.

Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare și la achitarea unei amenzi de 3.000 de unități convenționale. De asemenea, instanța a dispus confiscarea specială a bunurilor obținute ilegal. Sentința primei instanțe a fost contestată prin apel atât de procuror, cât și de apărătorii lui Vladimir Filat, precum și de alte părți implicate. În urma apelurilor, la 11 noiembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a modificat parțial hotărârea instanței de fond. Instanța de apel a confirmat condamnarea, dar a redus suma confiscată, stabilind un total de 472.537.568,78 lei pentru remunerarea ilicită primită de Vladimir Filat. De asemenea, au fost respinse cererile referitoare la ridicarea sechestrului pe bunurile confiscate. Decizia Curții de Apel a fost atacată cu recurs atât de procuror, cât și de avocații lui Vladimir Filat și alte părți implicate. Cu toate acestea, la 22 februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a declarat recursurile inadmisibile, confirmând decizia instanței de apel și subliniind că procedura a respectat drepturile procesuale ale părților implicate, inclusiv în ceea ce privește publicitatea procesului penal”, au comunicat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Ulterior, la 12 decembrie 2017, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a respins o nouă serie de recursuri în anulare, concluzionând că nu au fost identificate vicii fundamentale care să afecteze validitatea hotărârilor anterioare. Instanța a subliniat că soluțiile emise de instanța de apel au fost legale și motivate.

În 2020, avocații lui Vladimir Filat au depus noi recursuri în anulare, dar acestea au fost respinse la 25 februarie 2021, fiind considerate repetate, având în vedere că aceleași argumente fuseseră deja analizate și respinse.

Cererea de revizuire – respinsă

În urma unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului din 31 ianuarie 2023, care a constatat o încălcare a art.6 para. 1 CtEDO – din motivul lipsei publicității în cadrul procesului penal, avocații lui Vladimir Filat au depus la 20 iunie 2023 o cerere de revizuire a dosarului penal. Aceștia au invocat faptul că încălcarea drepturilor omului continuă să producă efecte grave asupra clientului lor, ceea ce ar justifica o reexaminare a dosarului.

Cu toate acestea, la 16 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de revizuire depusă de către Vladimir Filat și avocații acestuia, împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 și împotriva deciziilor Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, 12 decembrie 2017 și 25 februarie 2021. (…) CSJ a motivat că redeschidere se recomandă dacă: „a) decizia națională contestată este în esență contrară Convenției, sau (b) violarea constatată este cauzată de erori sau deficiențe procedurale de o asemenea gravitate încât apare un dubiu serios în privința rezultatului procedurilor naționale contestate”, iar „hotărârea din 31 ianuarie 2023 CtEDO nu s-a referit la oportunitatea redeschiderii procedurilor naționale. Chiar dacă un asemenea text ar fi existat în hotărârea din 31 ianuarie 2023, aceasta nu poate fi interpretat ca o obligație de a redeschide procesul”. Totodată, CSJ a subliniat că „violarea constatată de CtEDO se referă la publicitatea procesului. Această încălcare nu vizează erori sau deficiențe procedurale care ar trezi dubii cu privire la soluția irevocabilă adoptată pe marginea învinuirii aduse lui Vladimir Filat”, a menționat reprezentanții Procuraturii.

Potrivit instituției, în cadrul deliberărilor, un judecător al Curții Supreme de Justiție, Ghenadie Eremciuc, a exprimat o opinie separată față de soluția adoptată de majoritatea completului.

Reacția lui Filat

Filat a spus că a anticipat o astfel de decizie și a numit-o „ilegală”: „Urmează să prezint public “dosarul Filat”, motivele și persoanele care nu doresc reexaminarea dosarului meu într-un proces public și aflarea adevărului”.

Filat a fost reținut pe 15 octombrie 2015 și condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. A ieșit din închisoare în decembrie 2019, fiind aplicat mecanismul național de reducere a pedepsei din cauza condițiilor din penitenciar.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/ Zelenskiy Official

Zelenski, scrisoare deschisă către Putin: „Vă propun o întâlnire”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, i-a adresat joi, 4 iunie, o scrisoare deschisă omologului său rus, Vladimir Putin, în care îl îndeamnă să pună capăt războiului. Oficialul i-a propus o întâlnire directă pentru a discuta despre încheierea conflictului militar.

Vladimir Zelenski menționează în scrisoare că cetățenii ruși au obosit de război și că resursele Kremlinului pentru continuarea conflictului „se reduc semnificativ”. Potrivit lui, datele părții ucrainene arată că, în mai, armata Rusiei a suferit pierderi de 30 000 de soldați. 63% dintre pierderile de pe câmpul de luptă sunt morți, iar 37% sunt răniți, a precizat liderul ucrainean.

Nu este ca și cum noi, în Ucraina, ne-am preocupa de soarta soldaților ruși după tot ceea ce războiul dumneavoastră a adus țării noastre. Dar îmi pasă de ucraineni. Ne pierdem oamenii, iar fiecare pierdere este dureroasă pentru noi. Chiar și atunci când raportul dintre pierderile ucrainene și cele rusești este de unu la cinci sau unu la șase, acest lucru contează enorm”, a menționat președintele Zelenski.

Totodată, liderul de la Kiev a afirmat că dispune de informații potrivit cărora Putin analizează posibilitatea prelungirii războiului în următorii doi ani.

Am văzut rapoarte de informații care arată că luați în calcul planuri pentru continuarea războiului până în 2027 și 2028. Știm, de asemenea, că sperați ca rachetele balistice să obțină ceea ce toate celelalte mijloace nu au reușit. Doriți să atrageți Belarusul și mai profund în acest război, iar noi suntem obligați să ne pregătim și pentru această posibilitate. Vedem că încercați să puneți la cale ceva în jurul Transnistriei. Propagandiștii dumneavoastră amenință, într-o formă sau alta, fiecare țară vecină cu Rusia. Chiar doriți să treceți prin toate acestea?”, a spus liderul de la Kiev.

Președintele Ucrainei i-a propus lui Vladimir Putin să înceapă discuții directe privind încetarea războiului.

Vedem că Statele Unite ale Americii sunt concentrate în totalitate asupra problemei Iranului și ar fi greșit să așteptăm pur și simplu până când războiul din Europa va reveni în centrul atenției lor. Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi — și dumneavoastră. Vă propun o întâlnire”, a spus el.

Vladimir Zelenski a sugerat ca locații pentru o potențială întâlnire Elveția, Turcia sau țările arabe, care de-a lungul timpului au servit drept locații de discuții pentru rezolvarea conflictelor.

La formatul bilateral care urmează să fie creat între noi s-ar putea alătura și alți participanți agreați. Întrucât războiul are loc în Europa, iar Ucraina are nevoie de garanții de securitate, în timp ce și dumneavoastră căutați garanții pentru propria securitate, ar fi logic să fie implicați cei care pot servi cu adevărat drept garanți. Credem că Europa trebuie să facă parte din acest proces — cei care au cu adevărat capacitatea de a influența situația. De asemenea, credem că Statele Unite trebuie să facă parte din proces. Acest lucru ar putea contribui la construirea unei noi arhitecturi de securitate pentru partea noastră de lume”, a adăugat oficialul.

Vladimir Zelenski a mai spus că Ucraina este deschisă pentru un armistițiu pe durata negocierilor de pace. Totodată, președintele a menționat că țara sa este pregătită și pentru un schimb complet de prizonieri de război, care, potrivit lui, ar putea deveni „un bun preludiu pentru încheierea războiului”.

Dacă nu veți ajunge personal la concluzia că este timpul să puneți capăt acestui război, Ucraina va continua să lupte pentru existența sa. Vom avea pe cei care ne susțin. Dar și dumneavoastră va trebui să luptați mult mai greu pentru propria existență — nu pentru cea a Rusiei, ci pentru a dumneavoastră. Și aceasta nu este o amenințare din partea mea sau a Ucrainei. Este un fapt al istoriei Rusiei pe care îl cunoașteți foarte bine: atunci când Rusia obosește, vine schimbarea. Noi putem contribui la această oboseală”, a subliniat președintele.

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși armata rusă nu controlează nici în prezent integral teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs însă rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război.

Iar din februarie 2026, când SUA și Israelul au început un război împotriva Iranului, negocierile dintre Ucraina și Rusia mediate de Washington au intrat în impas.

Între timp, cel mai complicat subiect pentru încheierea conflictului militar rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: