Максим Андреев, NewsMaker

Sentința în cazul lui Filat: CSJ a respins cererea de revizuire. Reacția fostului premier

Procuratura Anticorupție a anunțat că, pe 16 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de revizuire depusă de Vladimir Filat și avocații acestuia cu privire la desființarea hotărârilor pronunțate în dosarul său penal și rejudecarea cauzei în instanța de fond. Totodată, Procuratura a oferit detalii cu privire la decizie. În reacție, Filat a spus că a anticipat o astfel de hotărâre și a numit-o „ilegală”. 

Hotărârile anterioare

Procuratura Anticorupție a amintit că Filat a fost condamnat în 2016 de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, „pentru infracțiuni de corupție comise în calitate de prim-ministru al Republicii Moldova și obținerea unor beneficii ilegale în valoare de aproximativ 798 milioane de lei”.

Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare și la achitarea unei amenzi de 3.000 de unități convenționale. De asemenea, instanța a dispus confiscarea specială a bunurilor obținute ilegal. Sentința primei instanțe a fost contestată prin apel atât de procuror, cât și de apărătorii lui Vladimir Filat, precum și de alte părți implicate. În urma apelurilor, la 11 noiembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a modificat parțial hotărârea instanței de fond. Instanța de apel a confirmat condamnarea, dar a redus suma confiscată, stabilind un total de 472.537.568,78 lei pentru remunerarea ilicită primită de Vladimir Filat. De asemenea, au fost respinse cererile referitoare la ridicarea sechestrului pe bunurile confiscate. Decizia Curții de Apel a fost atacată cu recurs atât de procuror, cât și de avocații lui Vladimir Filat și alte părți implicate. Cu toate acestea, la 22 februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a declarat recursurile inadmisibile, confirmând decizia instanței de apel și subliniind că procedura a respectat drepturile procesuale ale părților implicate, inclusiv în ceea ce privește publicitatea procesului penal”, au comunicat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Ulterior, la 12 decembrie 2017, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a respins o nouă serie de recursuri în anulare, concluzionând că nu au fost identificate vicii fundamentale care să afecteze validitatea hotărârilor anterioare. Instanța a subliniat că soluțiile emise de instanța de apel au fost legale și motivate.

În 2020, avocații lui Vladimir Filat au depus noi recursuri în anulare, dar acestea au fost respinse la 25 februarie 2021, fiind considerate repetate, având în vedere că aceleași argumente fuseseră deja analizate și respinse.

Cererea de revizuire – respinsă

În urma unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului din 31 ianuarie 2023, care a constatat o încălcare a art.6 para. 1 CtEDO – din motivul lipsei publicității în cadrul procesului penal, avocații lui Vladimir Filat au depus la 20 iunie 2023 o cerere de revizuire a dosarului penal. Aceștia au invocat faptul că încălcarea drepturilor omului continuă să producă efecte grave asupra clientului lor, ceea ce ar justifica o reexaminare a dosarului.

Cu toate acestea, la 16 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de revizuire depusă de către Vladimir Filat și avocații acestuia, împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 și împotriva deciziilor Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, 12 decembrie 2017 și 25 februarie 2021. (…) CSJ a motivat că redeschidere se recomandă dacă: „a) decizia națională contestată este în esență contrară Convenției, sau (b) violarea constatată este cauzată de erori sau deficiențe procedurale de o asemenea gravitate încât apare un dubiu serios în privința rezultatului procedurilor naționale contestate”, iar „hotărârea din 31 ianuarie 2023 CtEDO nu s-a referit la oportunitatea redeschiderii procedurilor naționale. Chiar dacă un asemenea text ar fi existat în hotărârea din 31 ianuarie 2023, aceasta nu poate fi interpretat ca o obligație de a redeschide procesul”. Totodată, CSJ a subliniat că „violarea constatată de CtEDO se referă la publicitatea procesului. Această încălcare nu vizează erori sau deficiențe procedurale care ar trezi dubii cu privire la soluția irevocabilă adoptată pe marginea învinuirii aduse lui Vladimir Filat”, a menționat reprezentanții Procuraturii.

Potrivit instituției, în cadrul deliberărilor, un judecător al Curții Supreme de Justiție, Ghenadie Eremciuc, a exprimat o opinie separată față de soluția adoptată de majoritatea completului.

Reacția lui Filat

Filat a spus că a anticipat o astfel de decizie și a numit-o „ilegală”: „Urmează să prezint public “dosarul Filat”, motivele și persoanele care nu doresc reexaminarea dosarului meu într-un proces public și aflarea adevărului”.

Filat a fost reținut pe 15 octombrie 2015 și condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. A ieșit din închisoare în decembrie 2019, fiind aplicat mecanismul național de reducere a pedepsei din cauza condițiilor din penitenciar.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

news.zerkalo.io

Lukașenko riscă să fie pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității? O judecătoare din România, în completul Curții Penale Internaționale care va lua decizia

Completul de judecători al Curții Penale Internaționale (CPI) care va examina sesizarea Lituaniei privind posibile crime împotriva umanității săvârșite de regimul președintelui belarus Alexandr Lukașenko a fost format. În componența acestuia se regăsesc Iulia Motoc din România, Rene Alapini-Gansou din Benin și Socorro Flores Liera din Mexic.

Iulia Motoc este judecătoare la Curtea Internațională Penală din 2024. Anterior, aceasta a fost magistrată la Curtea Constituțională a României și a lucrat timp de 10 ani la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De asemenea, Motoc a ocupat mai multe funcții în cadrul Organizației Națiunilor Unite, inclusiv poziții de raport special.

Reine Alapini-Gansou este vicepreședintă a CPI. Înainte de aceasta, ea a lucrat peste zece ani în cadrul Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și Popoarelor, inclusiv ca președintă a structurii. În 2011, a fost aleasă la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga.

Anterior, Alapini-Gansou a participat la emiterea de mandate de arestare în mai multe cauze internaționale, inclusiv în situația legată de războiul din Georgia din 2008. În noiembrie 2024, un tribunal rus a emis un mandat de arestare pe numele acesteia, iar în iunie 2025 a fost inclusă pe lista de sancțiuni a administrației Donald Trump.

Iar Socorro Flores Liera este diplomat de carieră. Ea a ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Mexicului, inclusiv postul de reprezentant permanent al țării la oficiul ONU din Geneva. Ca parte a delegației mexicane, a participat la procesul de creare a CPI și a reprezentat Mexicul la Curtea Internațională de Justiție în cauza „Avena” împotriva SUA din 2004, privind drepturile la protecție consulară.

Cele trei judecătoare vor stabili dacă dosarul care vizează regimul Lukașenko va continua și dacă vor fi aduse acuzații specifice.

Magistratele vor lua decizii cu privire la chestiuni procedurale esențiale, inclusiv posibile emiteri de mandate de arestare, notează Euro Radio.

Ancheta se referă la posibile crime împotriva umanității, inclusiv deportarea forțată a belarușilor și persecutarea opozanților regimului. Ancheta a fost inițiată la cererea Lituaniei, deoarece unele dintre presupusele infracțiuni ar afecta teritoriul țării baltice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: