Gheorghe Petic/facebook

Sentință motivată în cazul lui Gheorghe Petic, achitat pentru huliganism agravant: „Vreau capul celor care au fabricat aceste dosare”

Curtea de Apel Cahul a pronunțat pe 22 august decizia motivată în dosarul fostului polițist de frontieră, Gheorghe Petic, care a fost achitat pentru huliganism agravant pe 30 martie 2021, urmare a deciziei Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia. „S-a făcut dreptate”, a scris Gheorghe Petic într-o postare pe Facebook. Fostul polițist de frontieră spune că așteaptă scuze din partea celor care i-ar fi fabricat dosarul, precum și tragerea acestora la răspundere.

Astfel, Curtea de Apel Cahul a respins ca nefondate, pe 22 august, apelurile declarate de procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și avocatul acuzării în interesele părții vătămate, Casapov Valerii. Totodată, instanța a menținut sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 30 martie 2021, prin care Gheorghe  Petic  a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287, alin. (3) Cod penal. Potrivit Înaltei Curți, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Decizia este susceptibilă de a fi pusă în executare, dar poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei integrale.

„Dreptate s-a făcut. Asta înseamnă că, din păcate, Republica Moldova iar va plăti daune grele, inclusiv și în lei, niște milioane, pentru prejudiciul și amarul adus. Peste 30 de zile sentința pronunțată ieri va deveni definitivă și irevocabilă. După asta vreau scuze publice. Cât mai multe scuze. Evident, povestea și acest dosar fabricat la comandă de structurile de drept ale statului va costa, ca și povestea cu ,,violul”, niște milioane, din păcate din buzunarul sărac al statului și nu din cel plin al bandiților în epoleți ce se fac autori. Asta o să vă fie de învățătură pentru o sută de ani”, a scris Petic pe Facebook.

Petic spune că este gata să se dezică public de banii pe care statul ar trebui să îi achite în calitate de prejudiciu moral, cu o singură condiție – tragerea la răspundere a celor care i-ar fi fabricat dosarul penal și care și azi se află în funcții de conducere.

„Eu cer mult domnule ministru? Nu cred. În schimb vă ofer mult, mă dezic de orice prejudiciu și întorc țării niște milioane. (…) Mai departe viața mea o sa mi-o dedic în totalmente unui singur lucru – celor care ați făcut rău o să vă întorc cu vârf și îndesat toate datoriile. Instanța s-a expus, dar nu m-am expus și eu. Gata!”, a mai scris Petic.

***

Gheorghe Petic este locotenent-colonel în rezervă și a activat timp de 20 de ani în cadrul Poliției de Frontieră. A plecat din funcție în 2016 și a devenit cunoscut în spațiul public după ce a denunțat mai multe scheme de contrabandă, cu implicarea unor funcționari publici de rang înalt. Ulterior, pe numele acestuia a fost inițiat un dosar penal pentru viol. Pe 20 martie 2019 Judecătoria Orhei l-a condamnat pe Petic la 3,5 ani de închisoare. Pe 19 iulie 2019, Curtea de Apel Chișinău a trimis cazul la rejudecare, iar Petic a fost eliberat din arest sub control judiciar.

Un alt dosar penal pe numele lui Petic a fost deschis la câteva săptămâni după cel în care a fost acuzat de viol. De această dată, i s-au adus acuzații de huliganism cu utilizarea armelor, care ar fi avut loc acum 14 ani (în 2004) într-o cafenea din Taraclia. Anterior, Petic a scris pe pagina sa de facebook că acuzațiile sunt formulate pe baza declarațiilor unor martori „care nu țin minte ce s-a întâmplat”. Petic a mai spus că incidentul a avut loc în 2003, însă în dosar a fost indicat anul 2004, sa să nu expire termenul de prescripție (conform Codului Penal, pentru infracțiunile grave, acesta constituie 15 ani). Gheorghe Petic a fost achitat în acest caz la începutul anului trecut. Decizia a fost luată de de Judecătoria Cahul, sediul Taraclia, pe 30 martie 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: