„Serviciile consulare și relațiile spirituale, de afaceri și personale cu Rusia vor fi limitate”. Directorul departamentului CSI, despre alungarea unor diplomați ruși din Moldova
Moscova elaborează măsuri de răspuns pentru decizia Chișinăului de a reduce numărul angajaților Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Declarația a fost făcută de către directorul celui de-al doilea Departament pentru țările CSI al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse Alexei Polișciuk, într-un interviu publicat, pe 31 iulie, de RIA Novosti. Polișciuk a subliniat că cel mai mult vor fi afectați cetățenii moldoveni, întrucât misiunea diplomatică nu va mai putea presta servicii consulare în același termen ca și până acum.
Alexei Polișciuc a declarat că decizia Chișinăului de a diminua componența ambasadei Rusiei în Moldova este un pas „neprientenos”, menit să „distrugă relațiile ruso-moldovenești”.
„Argumentele părții moldovenești că este vorba de stabilirea parității cu numărul personalului Ambasadei Republicii Moldova la Moscova nu pot induce pe nimeni în eroare. Am fost cu toții martori la campania antirusească ce a precedat această decizie, cu acuzații nefondate și fără legătură între ele față de Ambasada Rusiei de „amestec” în afacerile interne ale Moldovei și „activități de spionaj””, a menționat el.
Oficialul rus a declarat că cei mai afectați de decizia respectivă vor fi cetățenii Republicii Moldova.
„Cine va avea de suferit de pe urma reducerii prezenței diplomatice rusești? În primul rând, cetățenii moldoveni obișnuiți. Acum, posibilitățile de a le oferi servicii consulare, precum și asistență în stabilirea și dezvoltarea contactelor culturale, umanitare, spirituale, de afaceri și personale cu țara noastră vor fi semnificativ limitate. Decizia autorităților moldovenești nu este îndreptată împotriva Rusiei, ci împotriva propriilor cetățeni”.
Polișciuc a dat de înțeles că, în curând, regimul de la Moscova va riposta la decizia autorităților moldovenești.
„Acest pas neprietenos se află pe conștiința acelor oficiali și funcționari care l-au inițiat. Acesta nu va rămâne fără răspuns. În prezent se elaborează măsuri specifice, care vor fi anunțate în timp util”, a spus acesta.
***
Republica Moldova a decis să expulzeze, pe 26 iulie, 45 de angajați ai Ambasadei, după apariția în presă a unui scandal de spionaj. Numărul diplomaților ruși în Moldova a fost redus, așadar, la 10, iar cel al personalului tehnic – la 15. Într-o reacție publică, purtătoarea de cuvânt a MAE-ului rus, Maria Zaharova, a calificat decizia drept „încă un pas în distrugerea relațiilor bilaterale” și a dat asigurări că „măsura nu va rămâne fără răspuns”. La rândul său, ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Vasnețov, a calificat măsura ca fiind una „drastică”.
S-a întâmplat după ce, pe 24 iulie, Jurnal TV și portalul Insider din Rusia au publicat o investigație din care reiese că pe acoperișul Ambasadei Rusiei la Chișinău au fost montate multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă. Jurnaliștii au identificat 28 astfel de dispozitive instalate pe acoperișurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ștefan cel Mare. Numărul e aproape de două ori mai mare decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene și staff-ul NATO. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizează experții.
De asemenea, investigația a arătat că agenții ruși deveneau mai activi în momentele în care în Moldova se desfășurau evenimente politice importante, precum alegerile bașcanului Găgăuziei sau summitul din 1 iunie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Chișinăul a redus constant, în ultimii ani, numărul secțiilor de votare pentru cetățenii moldoveni de pe malul stâng al Nistrului. La următoarele alegeri parlamentare, acestea ar putea fi diminuate de trei ori — până la doar 10. Tiraspolul și-a exprimat nemulțumirea și a cerut Chișinăului să majoreze de câteva ori acest număr. NewsMaker a analizat de ce autoritățile de la Chișinău reduc secțiile pentru locuitorii din stânga Nistrului, cum stabilește CEC numărul lor și de ce autoritățile nerecunoscute din regiunea transnistreană — care își revendică independența — s-au arătat, brusc, preocupate de acest subiect.
Cum s-au contrazis Chișinăul și Tiraspolul în privința secțiilor de votare
Pe 15 august, Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească. În Sovietul Suprem al Transnistriei (așa-numitul parlament local), cererea a fost justificată astfel: „La adresa deputaților sosesc numeroase apeluri din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind posibila reducere a numărului de secții de votare pentru cetățenii Republicii Moldova din Transnistria. Drept argument este invocată, chipurile, prezența redusă la scrutinele precedente. Acest argument nu corespunde realității”.
Biroul pentru Reintegrare a confirmat, pentru NM, că reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de negocieri, Vitalii Ignatiev, a expediat o astfel de adresare Chișinăului, despre care Biroul a informat CEC.
„În concluzia Biroului, transmisă CEC-ului, am subliniat necesitatea adoptării unor măsuri pentru organizarea și desfășurarea procesului electoral în condiții optime, legale și sigure. Pentru ca toți alegătorii care locuiesc pe malul stâng al Nistrului și în municipiul Bender, având drept de vot, să-și poată exercita acest drept, dacă decid să participe la alegeri”, au declarat pentru NM reprezentanții Biroului pentru Reintegrare.
Totuși, Chișinăul nu intenționează să deschidă atâtea secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții, un număr considerabil mai mic decât la scrutinele precedente. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postică, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.
ipn.md
Vicepreședintele CEC s-a arătat, de asemenea, surprins de „interesul Tiraspolului” față de alegerile de pe malul drept al Nistrului. „De unde atâta dragoste pentru politica moldovenească? Este greu de explicat, mai ales având în vedere că niciun concurent electoral, de fapt, nu poate desfășura campanii de informare și agitație electorală pe malul stâng al Nistrului. Pentru că, înainte de a vorbi despre exercitarea dreptului de vot, trebuie să vorbim și despre dreptul concurenților de a merge acolo, de a face campanie electorală și de a comunica cu cetățenii Republicii Moldova. Înțeleg că cineva va compara asta cu diaspora, dar chiar și în diasporă se organizează întâlniri cu candidații”, a declarat Postică.
El consideră că originile acestei „iubiri” se află la Chișinău și că urmează să fie clarificat de ce Tiraspolul lansează asemenea apeluri.
Cum stabilește CEC câte secții să deschidă
Potrivit lui Postică, numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii de pe malul stâng depinde de participarea cetățenilor din stânga Nistrului la scrutinele precedente. Conform Codului electoral, la formarea secțiilor, CEC ține cont de dinamica votării din ultimele trei cicluri electorale. De asemenea, instituția trebuie să ia în considerare informațiile și propunerile autorităților responsabile de politici de reintegrare și securitate.
În procesul de elaborare a propunerilor se mai iau în calcul „organizarea administrativ-teritorială, specificul căilor de acces și al comunicațiilor, precum și asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale competente”.
Cum a fost redus numărul secțiilor
Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47.
Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019.
După 2019, numărul secțiilor a început să scadă. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30.
În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.
Cum votează locuitorii din stânga Nistrului
Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.
De aceea este clar că socialiștii întotdeauna au susținut participarea activă a locuitorilor regiunii transnistrene la alegeri. Dodon chiar a propus la alegerile din 2021 să se deschidă secții pe teritoriul malului stâng necontrolat de autoritățile constituționale ale Moldovei.
Votarea locuitorilor de pe malul stâng nu rareori a fost însoțită de scandaluri. În 2019, Asociația „Promo-Lex” a comunicat despre incidente legate de o posibilă corupere a alegătorilor din regiunea transnistreană.
Misiunea Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), în același an 2019, indica faptul că pentru votanții din stânga Nistrului era organizat transport la secțiile de votare. În raportul misiunii se menționau de asemenea numeroase plângeri privind coruperea alegătorilor din Transnistria.
La alegerile prezidențiale din 2020, Promo-Lex a raportat 22 de cazuri privind o posibilă corupere a alegătorilor din regiunea transnistreană și 37 de cazuri de transportare organizată a votanților.
La alegerile parlamentare din 2021, partidul de guvernare PAS i-a acuzat pe socialiști de corupere și transportare organizată a alegătorilor de pe malul stâng. Atunci actualul președinte al Parlamentului, Igor Grosu, cu automobilul său a blocat drumul spre secția de votare pentru transnistrenii din Varnița, afirmând că locuitorilor de pe malul stâng li se plătește pentru vot.
După alegerile prezidențiale din 2024, autoritățile au comunicat despre coruperea masivă a alegătorilor, inclusiv de pe malul stâng, organizată de rețeaua politicianului fugar Ilan Șor. În turul al doilea al alegerilor, podul peste Nistru, care leagă Rîbnița și Rezina, a fost blocat. Pentru a vota, alegătorii din regiune au fost nevoiți să îl traverseze pe jos.
Ce spun experții
Fostul deputat al Sovietului Suprem nerecunoscut de la Tiraspol, Anatoli Dirun, leagă reducerea bruscă a numărului secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului la actualele alegeri de politica partidului aflat la guvernare, PAS. „Ei nu sunt interesați de voturile de pe malul stâng, deoarece acestea nu vor fi pentru ei. Tactica lor este clară și logică”, a spus Dirun pentru NM. Totodată, potrivit lui, este clară și logica Tiraspolului, care vrea ca locuitorii săi să fie maxim implicați în procesele electorale din Moldova, Ucraina și Rusia.
Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea consideră însă că în problema deschiderii secțiilor de votare nu trebuie „ascultat Tiraspolul”, însă este necesar să se deschidă un număr suficient de secții de votare pentru locuitorii de pe malul stâng cu cetățenie a Moldovei, deoarece „ei sunt aceiași cetățeni, cu aceleași drepturi, ca și locuitorii malului drept”. „Deschiderea unui număr insuficient de secții de votare pentru locuitorii malului stâng doar va juca în favoarea propagandei ruse, care ulterior va declara că nu toți alegătorii au avut posibilitatea să voteze, indiferent dacă vor fi cozi la secții sau nu”, a conchis Flenchea.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
