Sfaturile expertului: de ce sortarea deșeurilor începe acasă, nu la groapa de gunoi

Gestionarea deșeurilor rămâne una dintre cele mai mari provocări de mediu ale Republicii Moldova, cu impact direct asupra sănătății oamenilor și calității vieții. Deși cadrul legal este tot mai bine aliniat standardelor europene, realitatea din teren arată un nivel scăzut de conștientizare, infrastructură insuficientă și costuri logistice ridicate. Ce deșeuri sunt cele mai periculoase, ce pot face oamenii concret și ce soluții putem implementa în Moldova, ne răspunde Mihail Grecu, Directorul General MoldRec Group SRL

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent sistemul de gestionare a deșeurilor din Republica Moldova?

Cea mai mare provocare rămâne nivelul redus de conștientizare. O bună parte a populației nu cunoaște importanța colectării separate și impactul deșeurilor asupra sănătății și mediului. Din acest motiv, vedem în continuare cazuri de depozitare necontrolată. Este absolut necesar să consolidăm educarea și implicarea publicului.

O altă provocare majoră este capacitatea limitată de tratare și reciclare la nivel național. Multe tipuri de deșeuri nu pot fi gestionate complet în țară și trebuie exportate, ceea ce crește costurile și dependența de parteneri externi.

La toate acestea se adaugă costurile logistice ridicate. Transportul și tratarea deșeurilor, în special în localitățile mici, unde cantitățile colectate sunt reduse, conduc la un cost pe tonă mult mai mare și afectează sustenabilitatea sistemului.

Cu toate aceste dificultăți, ne menținem angajamentul ferm de a dezvolta un sistem funcțional, modern și transparent, care să aducă Republica Moldova mai aproape de standardele europene în domeniul gestionării deșeurilor.

În ce măsură infrastructura actuală permite o separare reală a deșeurilor (plastic, hârtie, metal, sticlă, biodegradabile) și care sunt politicile statului în acest sens?

Rețeaua actuală permite doar parțial o separare reală a deșeurilor. Deși în orașele mari vedem progrese – insule ecologice și containere separate pentru plastic, hârtie, metal și sticlă – acoperirea este încă limitată, iar funcționarea sistemului este departe de a fi uniformă la nivel național.

În multe localități mici și rurale, sistemul de colectare separată lipsește complet sau este insuficient. Containerele sunt adesea neinscripționate corect, iar pentru fluxuri precum biodeșeurile, textilele, uleiurile sau deșeurile periculoase infrastructura este aproape inexistentă.

Conform politicii de stat, până în 2025 toate localitățile ar fi trebuit să dispună de o rețea de colectare separată pentru principalele fracții reciclabile, iar până în 2030 țara trebuie să atingă cel puțin 30 % pregătire pentru reutilizare și reciclare pentru aceste fluxuri. Tot până în 2030, minimum 55 % dintre deșeurile din construcții și demolări ar trebui să fie valorificate.

Chiar și acolo unde infrastructura există, problema majoră rămâne contaminarea fracțiilor: containerele sunt frecvent umplute cu deșeuri amestecate, ceea ce reduce semnificativ posibilitatea unei reciclări reale. La toate acestea se adaugă capacitățile limitate de sortare, tratare și reciclare la nivel național, ceea ce obligă adesea operatorii să transfere sau să exporte deșeuri, crescând costurile și reducând eficiența sistemului.

Pe scurt, cadrul legal este bine aliniat cu cerințele europene, însă dotările și echipamentele de bază, inclusiv aplicarea practică, rămân în urmă. Pentru a putea vorbi despre o separare reală a deșeurilor este nevoie de investiții semnificative în rețeaua locală de reciclare, de o implicare mai activă a autorităților publice locale și de campanii consistente de informare și responsabilizare a populației.

Care sunt cele mai răspândite deșeuri ce pot provoca mari daune asupra mediului și sănătății?

Cele mai periculoase și răspândite tipuri de deșeuri sunt cele care combină două elemente: volum mare și impact toxic ridicat. Iată ce deșeuri afectează cel mai mult mediul înconjurător și sănătatea oamenilor:

  1. Deșeurile electrice și electronice (DEEE). Sunt cele mai problematice, deoarece conțin metale grele (plumb, mercur, cadmiu), substanțe ignifuge, acizi și freoni.
    Efecte: contaminarea solului și a apelor, afectarea sistemului nervos și a funcțiilor endocrine, poluarea aerului prin arderea necontrolată;
  2. Deșeurile de plastic și microplasticele. Plasticul se descompune în sute de ani, iar microplasticele au fost detectate în aer, apă, sol și chiar în organismul uman.
    Efecte: perturbarea ecosistemelor, blocarea sistemelor digestive la animale, transportul substanțelor toxice în lanțul alimentar;
  3. Deșeurile periculoase industriale. Aici intră uleiurile uzate, solvenții, vopselele, acizii, bateriile sau nămolurile contaminate.

Efecte: poluare chimică severă, risc de incendii și explozii, emisii toxice care afectează plămânii și pielea;

  1. Ambalajele din sticlă și metal abandonate. Nu sunt toxice în sine, dar sunt extrem de persistente și foarte frecvent aruncate ilegal.
    Efecte: deteriorarea peisajului, pericol de incendii, risc pentru animale și oameni;
  2. Deșeurile biologice și alimentare. În lipsa colectării separate, ajung în depozite, unde fermentează.

Efecte: generarea de metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO₂, și atragerea rozătoarelor și vectorilor de boli.

În concluzie, cele mai periculoase deșeuri nu sunt neapărat cele care se văd cel mai des, ci cele care, odată scăpate de sub control, pot afecta pe termen lung sănătatea oamenilor și stabilitatea ecosistemelor. Gestionarea corectă a DEEE, a plasticului și a deșeurilor periculoase trebuie să fie o prioritate strategică pentru orice stat care dorește să reducă riscurile de mediu.

În spațiul public nu se vorbește suficient de mult despre deșeurile alimentare. Care este potențialul real de compostare și producție de biogaz din deșeurile organice și ce nu cunosc oamenii despre „reciclarea” produselor alimentare.

Deșeurile organice reprezintă aproape jumătate din deșeurile municipale generate în Moldova, ceea ce înseamnă un potențial uriaș pentru producerea de compost și biogaz. Problema este că, în prezent, colectarea separată este limitată, iar majoritatea localităților nu dispun de infrastructura necesară pentru valorificarea lor.

Mulți oameni nu realizează că resturile alimentare nu trebuie aruncate la întâmplare. Amestecarea lor cu alte tipuri de deșeuri face practic imposibilă reciclarea sau transformarea în resurse. Operatorii autorizați gestionează aceste fluxuri în condiții sigure și eficiente, însă capacitatea lor este încă insuficientă pentru întreaga țară.

Pentru a valorifica complet potențialul de compost și biogaz este nevoie de investiții în infrastructură, extinderea colectării separate și campanii de conștientizare, astfel încât fiecare cetățean să înțeleagă că reciclarea produselor alimentare nu este doar posibilă, ci și esențială pentru mediu și economie.

Ce recomandări concrete aveți pentru cetățeni privind sortarea corectă a deșeurilor, având în vedere capacitățile actuale ale serviciilor de salubrizare?

Având în vedere infrastructura actuală, cetățenii pot contribui semnificativ la reducerea poluării și la creșterea ratei de reciclare prin câteva practici concrete:

  1. Colectarea separată acasă. Chiar dacă nu toate fluxurile sunt preluate sistematic, este recomandat să separăm hârtia și cartonul, plasticul, sticla și metalul în recipiente distincte. Chiar și atunci când containerele publice nu sunt întotdeauna disponibile, păstrarea deșeurilor separate acasă facilitează reciclarea atunci când acestea ajung la punctele autorizate;
  2. Respectarea culorilor și etichetelor containerelor: albastru pentru hârtie și carton, galben pentru plastic și metale, verde/alb pentru sticlă, roșu pentru deșeuri periculoase. Acest lucru ajută operatorii de salubrizare să sorteze mai eficient și să reducă contaminarea fracțiilor;
  3. Depozitarea separată a deșeurilor periculoase. Bateriile, echipamentele electrice și uleiurile uzate nu trebuie aruncate la gunoiul menajer. Ele pot fi predate operatorilor autorizați, precum grupului de companii MoldRec, care le gestionează în siguranță;
  4. Reducerea risipei alimentare. Resturile organice pot fi colectate separat și, acolo unde există posibilitatea, utilizate pentru compost sau biogaz. Chiar dacă infrastructura nu este încă disponibilă peste tot, separarea acestor deșeuri la sursă este esențială.

Dar în ceea ce privește agenții economici, ce recomandări aveți pentru a-și îmbunătăți trasabilitatea deșeurilor și a se conforma mai bine legislației actuale?

Agenții economici pot îmbunătăți trasabilitatea deșeurilor și conformarea la legislația actuală prin câteva măsuri esențiale:

  1. Angajarea unui responsabil de mediu. Acesta coordonează gestionarea deșeurilor, se asigură că angajații respectă regulile de sortare și manipulare și menține documentația completă;
  2. Colaborarea cu operatori autorizați. Prin parteneriate cu companii specializate, cum ar fi MoldRec Group prin Moldcontrol, deșeurile, inclusiv cele periculoase sau DEEE, sunt colectate și prelucrate conform standardelor locale și internaționale;
  3. Instruirea angajaților. Toți angajații trebuie să fie familiarizați cu regulile de sortare și depozitare, pentru a evita contaminarea fracțiilor și a reduce riscurile de mediu.

De asemenea, pot face investiții mici, dar eficiente, pentru a reduce cantitatea de deșeuri generate:

  1. Coșuri pentru colectarea selectivă. Ce faci: instalezi containere pentru plastic, hârtie, metal și sticlă în spațiile de lucru;
  2. Facturi și documente digitale. Ce faci: treci la facturi electronice și documente interne digitale;
  3. Compostarea deșeurilor organice. Ce faci: instalezi un recipient de compost pentru resturi alimentare (dacă ai cantină sau spațiu verde);
  4. Repararea echipamentelor. Ce faci: întreții și repari echipamentele pentru a reduce deșeurile generate de defecțiuni;
  5. Reducerea consumului de materiale de unică folosință. Ce faci: înlocuiești paharele, tacâmurile și recipientele de unică folosință cu alternative reutilizabile.

La nivel internațional, tot mai multe orașe adoptă modele Pay-As-You-Throw. Credeți că un astfel de sistem ar putea funcționa în Moldova și ar reduce volumul de deșeuri amestecate?

Modelul Pay-As-You-Throw (PAYT) presupune că fiecare gospodărie sau unitate economică plătește pentru gestionarea deșeurilor în funcție de cantitatea de deșeuri reziduale pe care o generează și nu un tarif fix, indiferent de volum. Practic, PAYT transformă costul gestionării deșeurilor într-un instrument de responsabilizare, încurajând reducerea deșeurilor la sursă și reciclarea eficientă.

Dacă ar fi implementat în Moldova, modelul Pay-As-You-Throw (PAYT) ar putea funcționa astfel:

  • fiecare gospodărie primește saci sau containere etichetate pentru deșeurile reziduale (care nu pot fi reciclate); cantitatea de deșeuri reziduale produsă determină taxa plătită: cu cât sunt mai multe deșeuri amestecate, cu atât costul crește;
  • deșeurile sortate corect (plastic, hârtie, sticlă, metal, biodegradabile) nu sunt taxate sau sunt taxate mai puțin, ceea ce stimulează reciclarea;
  • operatorii de salubritate colectează și cântăresc deșeurile reziduale la ridicare, iar cetățenii plătesc doar pentru cantitatea efectivă generată;
  • în paralel, campaniile de informare și educare încurajează populația să sorteze corect și să reducă consumul inutil.

Astfel, sistemul PAYT ar transforma responsabilitatea gestionării deșeurilor într-un stimulent concret: dacă reduci deșeurile amestecate, plătești mai puțin și contribui la protecția mediului. În combinație cu SDA și punctele de colectare existente, PAYT poate ajuta Moldova să reducă cantitatea de deșeuri abandonate și să crească ratele de reciclare.

***

Mihail Grecu este specialist cu o experiență de două decenii în administrarea și dezvoltarea afacerilor și expert în gestionarea deșeurilor. Din 2024 deține funcția de Director General al grupului de companii MoldRec Group SRL și AP Moldcontrol, specializate în gestionarea și reciclarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase și a echipamentelor electrice și electronice (DEEE).

MoldRec operează din februarie 2014 și asigură partea tehnică a procesului de colectare și gestionare a deșeurilor, transformând obligațiile legale și angajamentele de mediu în acțiuni concrete de colectare și reciclare. Organizația MoldControl, fondată pe 2 martie 2018, este cel mai mare sistem colectiv de responsabilitate extinsă a producătorului din Republica Moldova, cu peste 5 700 de membri, reprezentând aproximativ 60 % dintre producătorii înregistrați în țară. Rolul organizației este de a prelua de la persoanele fizice și agenții economici responsabilitatea colectării, tratării, valorificării și eliminării produselor care devin deșeuri, asigurând conformarea legală și un circuit transparent al deșeurilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo respinge acuzațiile că ar fi „omul PAS”: „Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea”

Alexandr Stoianoglo, care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar fi apropiat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, și sugerează că are divergențe politice cu actuala conducere a țării. Totuși, candidatul a declarat că, în cazul în care va câștiga scrutinul, nu va permite ca aceste divergențe să afecteze dialogul cu autoritățile centrale și că va negocia în interesul locuitorilor autonomiei. Afirmațiile au fost făcute într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare pe 16 noiembrie.

„După primul tur, se spune din nou că sunt „omul PAS”. Atitudinea mea față de actuala guvernare este bine cunoscută și nu am niciun motiv să mi-o schimb. Dar nu intenționez să-mi transfer divergențele politice asupra relațiilor dintre Comrat și Chișinău. De prea multe ori, pentru conflictele politice ale altora ajung să plătească oamenii de rând. Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea. La fel, guvernarea nu trebuie să mă placă pentru a-și îndeplini obligațiile față de locuitorii Găgăuziei”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

El a mai spus că negocierile cu autoritățile de la Chișinău sunt inevitabile, însă trebuie să se desfășoare transparent și să vizeze investițiile, crearea locurilor de muncă și dezvoltarea autonomiei. „Mă interesează doar acele înțelegeri de pe urma cărora va avea de câștigat fiecare locuitor al Găgăuziei”, a subliniat Stoianoglo.

Totodată, candidatul a îndemnat alegătorii să-l judece după acțiunile sale.

„Celor care mă consideră „omul PAS” le spun: nu vă grăbiți să vă schimbați părerea. Judecați-mă după faptele mele, nu după vorbe – nici ale mele, nici ale criticilor mei”, a menționat acesta.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei au avut loc duminică, 15 noiembrie. Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și deputat al Blocului „Alternativa”, care candidează independent, a obținut cele mai multe voturi valabil exprimate – 38,44%. Acesta este urmat de fostul deputat Fiodor Gagauz, care candidează din partea PSRM și a acumulat 24,22% din voturi.

Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Alexandr Stoianoglo și Fiodor Gagauz.

***

Anterior, pe rețelele de socializare s-a vehiculat Stoianoglo că ar fi „candidatul partidului de guvernare” la funcția de bașcan. Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, a negat informațiile, catalogându-le drept false. La rândul său, Stoianoglo a spus că nu ar avea nicio legătură cu PAS și nici cu altă formațiune politică.

Imagine simbol

Alegerile din Găgăuzia, între o bună organizare și nereguli electorale. Ce a constatat misiunea de observare a Consiliului Europei

Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc într-o atmosferă calmă și bine organizată, însă nu au fost lipsite de probleme. Observatorii Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei au semnalat încălcări ale secretului votului, condiții proaste în unele secții de votare și suspiciuni de utilizare a resurselor administrative în campania electorală. Constatările au fost prezentate luni, 16 noiembrie, într-un raport.

Potrivit Congresului, cele șapte echipe de observatori au vizitat 66 din cele 67 de secții de votare. Aceștia au apreciat activitatea membrilor comisiilor electorale și modul în care au fost organizate alegerile.

„Am observat un proces electoral, în general, calm, bine organizat și desfășurat în ordine, de la deschiderea secțiilor până la numărarea voturilor”, a declarat Mélanie Lepoultier, șefa delegației.

Totuși, observatorii au identificat unele probleme, inclusiv cabine de vot amplasate prea aproape una de alta, alegători care nu și-au împăturit buletinele și deficiențe în timpul numărării voturilor. În plus, mai multe secții nu aveau încălzire sau iluminare suficientă, iar accesul persoanelor cu mobilitate redusă a rămas o problemă.

Delegația a atras atenția și asupra unor aspecte legate de campania electorală. Printre acestea se numără subreprezentarea femeilor, comentariile sexiste, dar și acuzațiile privind folosirea resurselor administrative, cheltuielile electorale nedeclarate și mituirea alegătorilor.

Un alt motiv de îngrijorare a fost dezinformarea din mediul online și promovarea coordonată a unor candidați, uneori din afara țării. Cu toate acestea, observatorii au remarcat că instituțiile din Republica Moldova au devenit mai rezistente la ingerințele străine față de anul 2023.

În concluziile sale, Congresul a subliniat că alegerile au reprezentat o ocazie importantă pentru consolidarea democrației și a încrederii cetățenilor în instituțiile din Găgăuzia. Un proiect de recomandare privind scrutinul urmează să fie discutat în martie 2027, la Strasbourg.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc pe 15 noiembrie.

La scrutinul pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, cele mai multe voturi le-a obținut candidatul independent Alexandr Stoianoglo – 38,44%. Acesta este urmat de concurentul PSRM, Fiodor Gagauz, cu 24,22%. Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Stoianoglo și Gagauz.

La alegerile pentru Adunarea Populară doar 13 deputați au fost aleși din primul tur, dintre care 10 candidați independenți și trei reprezentanți ai PSRM. În alte 21 de circumscripții va fi organizat turul al doilea, iar într-o circumscripție alegerile vor trebui repetate din cauza prezenței insuficiente la vot.

Stoianoglo a câștigat primul tur, dar poate pierde în al doilea? Cine ar putea conduce Găgăuzia și ce influență mai are Șor (ANALIZĂ)

Locuitorii Găgăuziei au votat pe 15 noiembrie pentru viitorul bașcan și deputați în Adunarea Populară. În turul al doilea al alegerilor pentru bașcan se vor confrunta candidatul independent Alexandr Stoianoglo și Fiodor Gagauz, susținut de socialiști. NewsMaker a analizat șansele celor doi, de ce rezultatul candidatului de pe locul al treilea a atras mai multă atenție decât clasarea primilor doi, ce influență mai are Ilan Șor în autonomie și cum s-ar putea contura raportul de forțe în noua Adunare Populară.

Un rezultat așteptat

Alexandr Stoianoglo, candidat independent, și Fiodor Gagauz, susținut de socialiști, s-au calificat în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan. Sondajele dinaintea scrutinului și analiștii politici anticipaseră o confruntare între cei doi. După scrutin, Stoianoglo a spus că luase în calcul și o victorie din primul tur. Și Gagauz putea miza pe o victorie din prima rundă, având în vedere că aproape întreaga conducere a Partidului Socialiștilor s-a implicat în campania sa. La final, diferența dintre cei doi a fost de aproximativ 6.700 de voturi. Stoianoglo a obținut 38,44%, iar Gagauz, 24,22%.

Colaj NewsMaker

Prezența la urne a fost de 37,6%. Cei mai activi la vot au fost alegătorii cu vârste între 66 și 75 de ani. Prezența a fost ridicată și în rândul locuitorilor autonomiei de peste 56 de ani, inclusiv al celor care au împlinit deja 75 de ani. Cei mai puțin activi s-au dovedit a fi tinerii alegători sub 35 de ani. Prezența la vot a fost mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaților. Despre cum au votat locuitorii autonomiei și ce așteaptă de la noul bașcan, NM a relatat într-un reportaj din Comrat.

Locul al treilea (ne)așteptat

Clasarea primilor doi candidați la alegerile pentru funcția de bașcan a surprins puțină lume. Mai multă atenție a atras locul al treilea, ocupat de candidatul independent Corneliu Dudnic, fost deputat al Partidului Democrat. Acesta a devenit cunoscut în trecut pentru declarația că „va fi primul care va pune mâna pe automat în cazul unirii cu România”. La aceste alegeri pentru funcția de bașcan, Dudnic a obținut 15,59% din voturi, fiind susținut de peste 7.000 de alegători.

Sondajele dinaintea scrutinului o plasau pe Ivanna Koksal pe locul al treilea. La urne, ea s-a clasat pe locul al patrulea, cu aproximativ 2.000 de voturi mai puțin decât Corneliu Dudnic.

La începutul campaniei, Dudnic era văzut ca unul dintre candidații cu cele mai mici șanse. Sondajele îl creditau cu aproximativ 1% din intențiile de vot. Sprijinul pentru el a crescut de cinci ori pe parcursul campaniei, însă Dudnic a rămas în afara cercului favoriților.

Directorul publicației online găgăuze laf.md, Vitali Gaidarji, consideră însă că rezultatul lui Dudnic era cât se poate de previzibil. „Presupuneam că Dudnic și Koksal vor ocupa locurile al treilea și al patrulea. Așa s-a și întâmplat. A avut o retorică destul de dură și a fost foarte activ pe rețelele sociale. În ultimele zile ale campaniei, bloggerii locali au făcut campanie pentru el”, a remarcat Gaidarji.

Expertul a atras atenția și asupra temelor pe care Dudnic le-a promovat în timpul campaniei. În special, acesta a promis că va lupta pentru eliberarea fostei bașcane Evghenia Guțul, aleasă cu sprijinul lui Ilan Șor. În opinia lui Gaidarji, Dudnic a încercat în mod deliberat să atragă de partea sa alegătorii care îi susținuseră anterior pe Șor și pe Guțul. „Nu pot spune că există vreo legătură directă între Dudnic și Șor, dar campania lui a vizat în mod clar electoratul lui Guțul”, a subliniat directorul laf.md.

Urma lui Șor a rămas în Găgăuzia?

Potrivit lui Gaidarji, influența echipei lui Șor se vede și în rezultatele alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Spre deosebire de bașcan, deputații Adunării Populare sunt aleși după sistemul majoritar. În autonomie sunt 35 de circumscripții uninominale, iar în fiecare dintre ele este ales câte un deputat.

„În satul Bugeac a câștigat Alexandr Panov, un activist cunoscut al echipei lui Șor în Găgăuzia. Într-una dintre circumscripțiile din Comrat, în turul al doilea a intrat Ivan Panea, și el asociat cu echipa lui Șor. Așa că, deocamdată, n-aș trage concluzia că oligarhul fugar a părăsit complet autonomia”, a precizat Gaidarji.

Ilan Șor / Telegram

Doar 13 dintre cele 35 de mandate din Adunarea Populară a Găgăuziei au fost atribuite din primul tur. În 21 de circumscripții va avea loc turul al doilea, iar la Baurci alegerile vor fi repetate, deoarece prezența la urne a fost sub pragul de 25%.

Socialiștii pierd autonomia?

Socialiștii au câștigat trei dintre cele 13 mandate atribuite din primul tur la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Alți opt candidați ai PSRM s-au calificat în turul al doilea. Dacă toți opt vor câștiga, socialiștii vor avea 11 deputați în noua Adunare Populară, cu doar două mandate mai mult decât a obținut blocul format de socialiști și comuniști la alegerile din 2021. După acel scrutin, unul dintre cei nouă deputați ai blocului a părăsit fracțiunea.

Gaidarji se îndoiește însă că socialiștii vor reuși să-și consolideze poziția în Adunarea Populară a Găgăuziei. „N-aș fi atât de optimist. Sprijinul pentru socialiști în autonomie scade. Nu cred că vor reuși să câștige în toate cele opt circumscripții și să-și mărească reprezentarea în Adunarea Populară”, a declarat el.

Cei mai mulți candidați la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au candidat ca independenți. Este o tradiție în autonomie, unde candidații desemnați de partide se bucură, de regulă, de mai puțin sprijin. În cursa pentru mandatele din Adunarea Populară au intrat și candidați ai PSRM și ai altor partide.

Astfel, în două circumscripții din Comrat au trecut în turul al doilea candidați ai Partidului Popular Găgăuz, singurul partid regional din Republica Moldova. În prima circumscripție, reprezentantul său, Nicolai Dudoglo, se va confrunta cu Maxim Bolgar, candidatul partidului MAN, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

În circumscripția electorală nr. 8, pentru mandatul de deputat vor lupta socialistul Alexandr Toporaș și candidatul partidului „Pentru Țară”, Oleg Toporaș. Iar în circumscripția nr. 20, candidatul PSRM, Mihail Popov, se va confrunta cu Anna Mînzat, care reprezintă partidul „Alianța Moldovenii”.

Partidele joacă încă un rol restrâns în alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Lucrurile s-ar putea schimba la următorul scrutin, când deputații ar urma să fie aleși prin vot proporțional, după modelul alegerilor parlamentare din Republica Moldova. În acest sistem, mandatele s-ar repartiza în funcție de voturile obținute în întreaga autonomie, ceea ce ar încuraja partidele să se implice mai activ în campanie.

Cine va deveni bașcan?

Vitali Gaidarji consideră că Fiodor Gagauz are șanse mai mari să câștige turul al doilea al alegerilor pentru bașcan, deși Alexandr Stoianoglo l-a devansat clar în primul tur. În opinia sa, candidatul independent a atras deja aproape toți alegătorii pe care îi putea convinge, iar rezultatul din primul tur reprezintă „maximul lui Stoianoglo în autonomie”.

Totodată, Gaidarji nu exclude nici un alt scenariu, cel al retragerii lui Fiodor Gagauz din cursa electorală. Despre o asemenea posibilitate a vorbit anterior liderul PSRM, Igor Dodon. „În acest caz, în turul al doilea va intra Corneliu Dudnic, iar atunci raportul de forțe va fi cu totul altul”, a remarcat Gaidarji.

Expertul a atras atenția și asupra faptului că atât Corneliu Dudnic, cât și un alt candidat la funcția de bașcan, Oleg Garizan, vor continua lupta pentru mandate de deputat în Adunarea Populară. „Ulterior, ei ar putea deveni candidați la funcția de președinte al APG. Și acesta este un aspect foarte interesant”, a remarcat Gaidarji.

Un alt factor care ar putea influența rezultatul turului al doilea este poziția candidaților clasați pe locurile al treilea și al patrulea. În opinia lui Gaidarji, multe vor depinde de candidatul pe care aceștia își vor îndemna alegătorii să îl susțină.

„Dacă în turul al doilea se vor confrunta totuși Stoianoglo și Gagauz, mă îndoiesc serios că Dudnic va îndemna alegătorii să-l susțină pe Stoianoglo, fiindcă a avut o atitudine destul de agresivă față de el pe tot parcursul campaniei”.

Deocamdată, nu este clar nici pe cine va susține Ivanna Koksal. În trecut, ea a fost deputată din partea Partidului Socialiștilor. La alegerile actuale însă a participat în calitate de candidată independentă, iar în timpul campaniei a criticat conducerea PSRM.

Analistul politic Ian Lisnevschi consideră, dimpotrivă, că îndemnurile candidaților care nu au trecut în turul al doilea vor avea, cel mai probabil, o influență redusă asupra rezultatului votului. Potrivit lui, alegătorii din Republica Moldova urmează cu reticență asemenea recomandări și nu sunt întotdeauna dispuși să treacă de la un candidat la altul.

Lisnevschi nu se încumetă însă să prezică un câștigător. În opinia sa, ambii candidați au avantaje, dar și puncte vulnerabile.

„Fiecare candidat are puncte forte și puncte slabe. În cazul lui Stoianoglo, punctul forte este rezultatul campaniei prezidențiale din 2024, când a obținut un sprijin enorm în Găgăuzia. Mulți dintre cei indeciși ar putea vota pentru el din inerție electorală, pentru că își amintesc de acea campanie. Dar acesta este și punctul său slab, fiindcă mulți au fost dezamăgiți de politica lui după alegerile prezidențiale. Punctul forte al lui Gagauz este sprijinul partidului. Dar, având în vedere că partidul nu l-a desemnat din prima, se poate presupune că există o anumită ruptură internă, care în mod clar nu va fi în avantajul candidatului”, a explicat expertul.

În opinia lui Lisnevschi, factorul decisiv ar putea fi capacitatea candidaților de a-și mobiliza susținătorii și de a-i convinge să se prezinte la secțiile de votare. În această luptă, consideră analistul, candidații ar putea miza mai mult pe temerile alegătorilor decât pe propriile programe.

„Există diferite modalități de mobilizare. La noi funcționează în principal frica. Așa că e de așteptat ca acești candidați să înceapă să sperie electoratul. Iar principalul element care provoacă teamă în autonomie este partidul PAS. Din păcate, la noi candidații se luptă să le ia alegătorii altor candidați, în loc să le câștige sprijinul. Ne așteaptă o campanie foarte murdară”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

Factură „umflată” de aproape 40 de ori într-o licitație a Ministerului Apărării. Cazul – la CNA

O companie de construcții ar fi prezentat o factură fiscală cu date modificate pentru a demonstra că deține experiența necesară și pentru a câștiga o licitație organizată de Ministerul Apărării, în valoare estimată la aproape 92 de milioane de lei, arată o investigație publicată de RISE Moldova. Neregulile au fost descoperite în urma unei contestații depuse de o companie concurentă, iar Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a transmis materialele cazului către Centrul Național Anticorupție (CNA).

Potrivit unei sursei citate, compania „Prestigiu-AZ” SRL, administrată de Sergiu Ciobanu, a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru amenajarea teritoriului unei unități militare din apropierea comunei Băcioi, municipiul Chișinău. Firma a propus un preț de aproximativ 77,5 milioane de lei, deși valoarea estimată a contractului pentru perioada 2026–2028 era de aproape 92 de milioane de lei.

Rezultatul licitației a fost contestat de trei ori de compania DAS SRL din România. În urma ultimei contestații, depuse la 21 septembrie 2026, ANSC a solicitat informații de la Serviciul Fiscal de Stat pentru a verifica autenticitatea unei facturi prezentate de firma desemnată câștigătoare.

Documentul, care ar fi fost emis la 20 mai 2025, indica lucrări de asfaltare în valoare de peste 20 de milioane de lei, inclusiv TVA. Totuși, verificările Serviciului Fiscal de Stat au arătat că factura fusese emisă, de fapt, la 30 septembrie 2024, iar valoarea reală a livrărilor era de aproximativ 420 de mii de lei, fără TVA. Astfel, suma prezentată în documentele licitației era de aproximativ 40 de ori mai mare decât cea înregistrată oficial.

În baza acestor constatări, la 3 noiembrie 2026, ANSC a admis integral contestația companiei DAS SRL și a anulat rezultatul procedurii de achiziție. Instituția a constatat că „Prestigiu-AZ” SRL nu a demonstrat că deține experiența similară solicitată pentru executarea lucrărilor și a calificat oferta drept inacceptabilă. Totodată, autoritatea contractantă a fost obligată să reevalueze oferta în termen de cel mult 30 de zile.

Președinta ANSC, Angela Munteanu, a declarat pentru RISE Moldova că materialele cazului au fost transmise CNA pentru investigarea unei posibile falsificări a documentelor. De asemenea, acestea au fost expediate Agenției Achiziții Publice, pentru examinarea posibilității includerii companiei în Lista de interdicție.

Cazul ridică și semne de întrebare privind modul în care Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu (AARAP), instituție din subordinea Ministerului Apărării, a gestionat procedura de achiziție. Potrivit expertei în achiziții publice Diana Enachi, de la IDIS „Viitorul”, autoritatea contractantă a desemnat în repetate rânduri aceeași companie câștigătoare, în pofida reevaluărilor solicitate de ANSC.

Experta susține că deciziile ANSC sunt obligatorii pentru instituțiile publice, iar ignorarea acestora reprezintă o încălcare gravă a legislației privind achizițiile publice.

RISE Moldova a mai menționat că „Prestigiu-AZ” SRL a câștigat, în urmă cu doi ani, un alt contract de aproximativ 84 de milioane de lei, tot în cadrul unei proceduri organizate de AARAP, pentru construcția a două obiecte de infrastructură militară pe teritoriul aceleiași unități din apropierea comunei Băcioi.

Potrivit președintei ANSC, neregulile au putut fi identificate datorită contestațiilor depuse de compania concurentă și verificărilor suplimentare efectuate de autorități. Aceasta a atras atenția că asemenea situații ar putea exista și în alte proceduri de achiziții publice, dar nu pot fi depistate în lipsa unor sesizări și probe concrete.

Un singur om pe scenă

Cum arată sfârșitul unui om care a condus Germania între 1933 și 1945? „Adi“ încearcă un răspuns de aproape, pe o scenă, cu o singură voce.

 ADI
de Constantin CHEIANU
Regia: Diandra GHERGHEL
monodramă +16 

 „Adolf Hitler” conduce Germania între 1933 – 1945. Un șir de factori, evenimente și idei îi creează personalitatea, transformându-se în figura care a declanşat al Doilea Război Mondial și a înfăptuit exterminarea etniilor în masă. În ultimele zile de război, retras în buncărul personal, își joacă actul final în totală intimitate. Obsedat încă de „complexul oedipian”, care i-a întunecat copilăria, poartă un dialog cu mama lui, unica fiinţă care a avut încredere în steaua lui și care îl alinta Adi. Fără nici o remușcare sau căință, nu realizează dezastrul pe care îl trăiește, nu-l sperie apropierea înfrângerii Germaniei sau apropierea propriului sfârşit, ci continuă să fie fascinat de propriul destin.”

Monospectacol cu Anatol GUZIC!

Durata spectacolului: 90 minute.
*Spectacolul poate include efecte de lumini și sunete puternice. Recomandăm persoanelor cu sensibilitate la acești stimuli să țină cont de acest aspect. 

Vă așteptăm la Teatrul Național „Eugène Ionesco” – teatrul care te iubește!

Bilete disponibile: https://iticket.md/ru/event/24029 

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: