magistrat.md

SIS lovește din nou în judecătorul care l-a repus în funcție pe Clima. Rudele celor doi ar fi avut afaceri comune

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a emis o nouă sesizare, pe care a trimis-o Centrului Național Anticorupție (CNA), dar și conducerii interimare a Procuraturii Generale și a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit unui document publicat pe 17 ianuarie de Ziarul de Gardă, judecătorul Alexei Paniș, care a luat hotărârea privind restabilirea lui Vladislav Clima în funcția de președinte a Curții de Apel Chișinău, ar fi ignorat un conflict de interese. Mai exact, tatăl magistratului și unchiul lui Clima ar fi avut cel puțin două legături de afaceri.

Eugeniu Rurac, șeful Direcției generale a SIS, a formulat o sesizare către CNA, procurorul general interimar, Dumitru Robu, și către președintele interimar al CSM, Dorel Musteață.

Potrivit documentului obținut de Ziarul de Gardă, în perioada 20 aprilie 1999 – 9 aprilie 2019, Ștefan Paniș, tatăl judecătorului Alexei Paniș, figura ca fondator la SRL Panclip, perioadă în care, Ion Clima – fratele lui Nicolae Clima, care este tatăl judecătorului Vladislav Clima, avea aceeași calitate de fondator.

De asemenea, conform SIS, în perioada 27 iulie 2006 – 9 aprilie 2015, Ștefan Paniș și Ion Clima au deținut calitatea de fondatori cu cota a câte 20% în Cooperativa de producție Solnord-Agro, lichidată pe 9 aprilie 2015.

Amintim că, anterior, SIS a sesizat CNA și Procuratura Generală pe același subiect. În nota informativă, semnată tot de șeful secției Apărarea regimului constituțional din cadrul SI, Eugen Rurac, și adresată CSM- ului, se invocă faptul că Alexei Paniș a dispus cu caracter executoriu repunerea lui Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, „deși prin cererea de chemare în judecată în contencios administrativ, depusă de Vladislav Clima împotriva președintelui Republicii Moldova, s-a dispus doar anularea decretului privind revocarea decretului președintelui din septembrie 2020”, nu și repunerea lui Vladislav Clima în funcția administrativă de președinte al Curții de Apel Chișinău.

De menționat că Eugen Rurac a părăsit sistemul procuraturii în ianuarie 2020. În cadrul Procuraturii Anticorupție el a gestionat dosarul în care era vizat fostul deputat Chiril Lucinschi, ex-președintele Curții Supreme de Justiție Ion Druță, dar și dosarul „Metalferos”. În afară de asta, Rurac a fost cel care a gestionat dosarul Domnicăi Manole, pe când aceasta era judecătoare a Curții de Apel. După ce, în 2019, s-a schimbat puterea de guvernare, Rurac a renunțat la acuzațiile față de Manole. Pe 3 septembrie 2021 a devenit cunoscut faptul că Rurac conduce unul dintre departementele din cadrul SIS.

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova a criticat dur acțiunea SIS-ului și a publicat o declarație prin care o egalează  cu o imixtiune în activitatea puterii judecătorești.

Amintim că, pe  31 decembrie 2021, judecătorul Vladislav Clima a fost repus în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a anulat decretul emis de președinta țării Maia Sandu. Hotărârea a fost luată de către judecătorul Alexei Paniș. Președinția a contestat decizia magistratului.

Vladislav Clima a fost numit la conducerea Curții de Apel Chișinău pe data de 2 septembrie 2020, prin decretul semnat de Igor Dodon.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: