ipn.md

Sistem de apărare aeriană pentru Moldova. Cât ne-ar costa și de cât timp ar avea nevoie autoritățile?

Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi susține că un sistem care să asigure securitatea spațiului aerian al Moldovei costă miliarde de euro și construirea acestuia ar dura de la 3 până la 7 ani.

În cadrul emisiunii Punctul pe AZi de la TVR Moldova, oficialul moldovean a spus că sistemul „este destul de complicat, care se creează reieșind din teritoriu și relieful fiecărei țări în parte”.

Moldova are „un studiu destul de dezvoltat detaliat de partenerii occidentali”, a adăugat Nosatîi.

„Începând din anul 2009 când au fost întreprinse măsuri de readucere în stare de funcțiune a sistemului național de apărare antiaeriană. Aceste date ne arată necesitatea de mai multe sisteme de radare la diferite înălțimi și cu posibilitatea de acoperire a teritoriului național, inclusiv și a teritoriului adiacent până la distanța de circa 200-250 km”, a precizat ministrul.

Ce ține de capacitatea de intervenție, Nosatîi a declarat că se impune achiziționarea sau dotarea cu diferite sisteme – „nivel tactic vorbim despre rachete de distanță mică și medie, la nivel operativ cu o distanță de 40-80 de km și la nivel strategic niște sisteme mai performante ce ar depăși 200 de km”.

Nosatîi a menționat că „ar fi niște costuri colosale care R. Moldova nu și-ar permite într-un timp scurt să le acopere”. El a spus că trebuie să fie lansate „programe de înzestrare de lungă durată, eșalonate și coordonate în timp și finanțe”.

Întrebat cât ar costa un sistem închegat care să asigure securitatea spațiului aerian al R. Moldova, Nosatîi a declarat că miliarde de euro – „chiar și pentru un teritoriu atât de mic luând în considerație că un sistem de apărare aerian de tip Patriot, costă la circa 500 de milioane de euro”.

„Pentru a-l achiziționa nu este posibil chiar astăzi, având acea sumă. Fiecare producător are nevoie de timp să facă acest echipament, iar producerea durează 2-3 ani, posibil și mai mult. Respectiv, construirea unui sistem integral cu sisteme de radiolocații și sisteme de interceptare ar dura minimum 3-7 ani”, a precizat ministrul Apărării.

***

Amintim că pe 10 octombrie, zeci de rachete rusești au lovit infrastructura critică, clădirile rezidențiale și locurile de joacă din Ucraina. Imediat după atacuri, președintele rus Vladimir Putin a numit loviturile „un răspuns la aruncarea în aer al a podului din Crimeea”. Potrivit lui, Rusia lovește „facilități de energie, comandă militară și comunicații”.

În aceeași zi, Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că trei rachete rusești, care au lovit ținte în Ucraina, au zburat deasupra spațiului aerian al țării noastre. Instituția a declarat că țintele prezentau pericol pentru infrastructura Republicii Moldova și, în special, pentru aeronavele civile care survolează spațiul.

Acțiunea a fost condamnată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministra Natalia Gavrilița și speakerul Igor Grosu. „Este o încălcare flagrantă a spațiului nostru aerian și a neutralității Republicii Moldova comisă de forțele armate ruse”, a menționat Maia Sandu.

Pe 17 octombrie, Anatolie Nosatîi a spus că Moscova nu a oferit nicio explicație plauzibilă autorităților de la Chișinău, după ce trei rachete rusești au survolat ilegal spațiul aerian al țării noastre. Nosatîi a mai declarat că partea rusă nu a recunoscut nici până astăzi faptul că rachetele sale au survolat spațiul aerian al Moldovei, fără o permisiune în acest sens.

Pe 18 octombrie, președintele Parlamentului Igor Grosu a spus că autoritățile moldovenești nu sunt mirate că Federația Rusă nu recunoaște că rachetele sale au survolat spațiul aerian al Moldovei. Oficialul a declarat că se caută soluții pentru nu doar a urmări rachetele, ci și pentru „a avea sisteme care să se poată opune la astfel de încercări”.

Tot pe 18 octombrie, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a anunțat că spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat și în luna mai. El a spus că atunci nu a fost documentat cazul, dat fiind faptul că „era intensitatea destul de mare în spațiul aerian din apropierea R. Moldova”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

„Președinta i-a spus vetting, dar e o autoevaluare”. Grosu, despre eventuale acțiuni în avocatură

Președinta Maia Sandu a folosit termenul „vetting” atunci când s-a referit la acțiuni în avocatură, însă este vorba de o autoevaluare a celor din domeniu. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare PAS, Igor Grosu. În cadrul ediției din 3 noiembrie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, Grosu a spus că avocatura este o profesie „mai liberală” și s-a arătat sigur că, în cadrul comunității avocaturii, „o să se găsească această masă critică de avocați care o să aibă curajul să pună problema public”.

În timpul emisiunii, Grosu a declarat că „avocatura este o instituție foarte importantă, pentru că ei co-participă de rând cu judecătorii, procurorii în asigurarea justiției”. „Ei se auto-guvernează, au organele lor de conducere. (…) Sunt lucruri care trebuie să le discutăm referitor la cum acced unele persoane în breaslă, nu numai cei care vin de la facultate, dar cei care vin din alte profesiuni, din alte grupuri”, a spus Grosu.

Întrebat dacă se referă la un examen mai strict, Grosu a răspuns: „Nu e vorba. Asta ei trebuie să decidă, examen… Ei trebuie să se asigure că atunci când vine cineva în breaslă și vine de o calitate mai puțin dezirabilă, comportamentul ulterior lasă o amprentă asupra comunității. (…) În anii precedenți de luptă a noastră cu grupările criminale susținute de Federația Rusă, comportamentul unor avocați în cadrul proceselor a arătat uneori niște acțiuni deliberate care nu făceau decât să tergiverseze ancheta, procesele. (…) Unii din această comunitate, și aici o să spună că au dreptul, evident că au dreptul… I-am văzut chiar pe liste a unor partide care sunt emanația acestei grupări criminale, partidul „Șor” – scos în afara legii”, a declarat Grosu.

Potrivit lui Grosu, atunci când avocații „se poziționează de partea unor exponenți a grupărilor criminale, aici apar niște întrebări”. „Vrei să faci politică, poftim du-te și fă politică. Atunci când e vorba de apărarea intereselor statului… asta e cel mai prioritar lucru”, a adăugat el.

Igor Grosu a precizat că au existat discuții despre un vetting a avocaților, însă ar fi mai degrabă „o autoevaluare”. „Că o să o numească ei vetting… doamna președintă i-a spus vetting, dar e o autoevaluare, purificare a tagmei, dar discuția trebuie să pornească din interior. (…) Eu totuși știind că aceasta este o profesie mai liberală, mult mai liberală… în cadrul comunității avocaților o să se găsească această masă critică de avocați care o să aibă curajul să pună problema public”, a conchis Grosu.

***

Pe 16 octombrie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că avocații ar trebui să fie supuși procesului de vetting – evaluarea integrității etice și financiare – la fel ca magistrații și procurorii.

Declarațiile președintei Maia Sandu au stârnit reacții în rândul mai multor avocați și juriști din Moldova. Avocata Nicoleta Hriplivîi de la Promo-LEX a calificat afirmația drept „o prostie declarată”. Hriplivîi consideră că în loc de un vetting al avocaților ar trebui verificate integritatea deputaților și a membrilor Guvernului. Juristul Victor Pruteanu, consilier în cabinetul primarului Chișinăului, a calificat ideea șefei statului drept „o lovitură directă la adresa statului de drept și a independenței profesiei de avocat”.

Pe 24 octombrie, Veronica Mihailov-Moraru, la acel moment – ministra interimară a Justiției, a calificat declarațiile șefei statului drept „un mesaj politic”. Potrivit Veronicăi Mihailov-Moraru, „avocatura este o profesie liberală” și are „alte reguli ce țin de modalitatea de organizare”. Totuși, Veronica Mihailov-Moraru consideră oportun „să fie luate anumite măsuri” în domeniu.

Igor Grosu a numit drept „o inițiativă interesantă” ideea șefei statului. În privința posibilității realizării inițiativei, Grosu a spus că, doi ani în urmă, nici vettingul pentru judecători nu se credea realizabil.

Pe 31 octombrie, aflat la Parlament pentru a cere votul de încredere al deputaților, premierul Alexandru Munteanu a declarat că nu vede cum ar putea fi realizat vettingul pentru avocați. El a adăugat că în planul de guvernare este prevăzut vettingul pentru judecători și procurori până în 2026, însă „avocații nu sunt incluși”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: