ipn.md

Sistem de apărare aeriană pentru Moldova. Cât ne-ar costa și de cât timp ar avea nevoie autoritățile?

Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi susține că un sistem care să asigure securitatea spațiului aerian al Moldovei costă miliarde de euro și construirea acestuia ar dura de la 3 până la 7 ani.

În cadrul emisiunii Punctul pe AZi de la TVR Moldova, oficialul moldovean a spus că sistemul „este destul de complicat, care se creează reieșind din teritoriu și relieful fiecărei țări în parte”.

Moldova are „un studiu destul de dezvoltat detaliat de partenerii occidentali”, a adăugat Nosatîi.

„Începând din anul 2009 când au fost întreprinse măsuri de readucere în stare de funcțiune a sistemului național de apărare antiaeriană. Aceste date ne arată necesitatea de mai multe sisteme de radare la diferite înălțimi și cu posibilitatea de acoperire a teritoriului național, inclusiv și a teritoriului adiacent până la distanța de circa 200-250 km”, a precizat ministrul.

Ce ține de capacitatea de intervenție, Nosatîi a declarat că se impune achiziționarea sau dotarea cu diferite sisteme – „nivel tactic vorbim despre rachete de distanță mică și medie, la nivel operativ cu o distanță de 40-80 de km și la nivel strategic niște sisteme mai performante ce ar depăși 200 de km”.

Nosatîi a menționat că „ar fi niște costuri colosale care R. Moldova nu și-ar permite într-un timp scurt să le acopere”. El a spus că trebuie să fie lansate „programe de înzestrare de lungă durată, eșalonate și coordonate în timp și finanțe”.

Întrebat cât ar costa un sistem închegat care să asigure securitatea spațiului aerian al R. Moldova, Nosatîi a declarat că miliarde de euro – „chiar și pentru un teritoriu atât de mic luând în considerație că un sistem de apărare aerian de tip Patriot, costă la circa 500 de milioane de euro”.

„Pentru a-l achiziționa nu este posibil chiar astăzi, având acea sumă. Fiecare producător are nevoie de timp să facă acest echipament, iar producerea durează 2-3 ani, posibil și mai mult. Respectiv, construirea unui sistem integral cu sisteme de radiolocații și sisteme de interceptare ar dura minimum 3-7 ani”, a precizat ministrul Apărării.

***

Amintim că pe 10 octombrie, zeci de rachete rusești au lovit infrastructura critică, clădirile rezidențiale și locurile de joacă din Ucraina. Imediat după atacuri, președintele rus Vladimir Putin a numit loviturile „un răspuns la aruncarea în aer al a podului din Crimeea”. Potrivit lui, Rusia lovește „facilități de energie, comandă militară și comunicații”.

În aceeași zi, Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că trei rachete rusești, care au lovit ținte în Ucraina, au zburat deasupra spațiului aerian al țării noastre. Instituția a declarat că țintele prezentau pericol pentru infrastructura Republicii Moldova și, în special, pentru aeronavele civile care survolează spațiul.

Acțiunea a fost condamnată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministra Natalia Gavrilița și speakerul Igor Grosu. „Este o încălcare flagrantă a spațiului nostru aerian și a neutralității Republicii Moldova comisă de forțele armate ruse”, a menționat Maia Sandu.

Pe 17 octombrie, Anatolie Nosatîi a spus că Moscova nu a oferit nicio explicație plauzibilă autorităților de la Chișinău, după ce trei rachete rusești au survolat ilegal spațiul aerian al țării noastre. Nosatîi a mai declarat că partea rusă nu a recunoscut nici până astăzi faptul că rachetele sale au survolat spațiul aerian al Moldovei, fără o permisiune în acest sens.

Pe 18 octombrie, președintele Parlamentului Igor Grosu a spus că autoritățile moldovenești nu sunt mirate că Federația Rusă nu recunoaște că rachetele sale au survolat spațiul aerian al Moldovei. Oficialul a declarat că se caută soluții pentru nu doar a urmări rachetele, ci și pentru „a avea sisteme care să se poată opune la astfel de încercări”.

Tot pe 18 octombrie, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a anunțat că spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat și în luna mai. El a spus că atunci nu a fost documentat cazul, dat fiind faptul că „era intensitatea destul de mare în spațiul aerian din apropierea R. Moldova”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură foto/privesc.eu

Herman von Hebel și Bernarnd Lavigne – noii membri ai Comisiei vetting. Proiectul PAS, votat cu huiduieli: „Rușine!”

La o zi după ce au modificat legislația privind numirea membrilor Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, prin reducerea pragului de vot de la 61 la 51 de deputați, majoritatea PAS i-a desemnat oficial pe Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de vetting. În semn de protest, opoziția a blocat tribuna centrală a Parlamentului și a scandat „Rușine!”. În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat cu 53 de voturi „pentru”, în timp ce patru deputați ai opoziției s-au abținut de la vot.

Dezbaterile din Parlament au durat mai bine de o oră. Reprezentanții partidului de guvernare au apărat candidatura fostului președinte al Comisiei pre-vetting și au acuzat opoziția că ar încearca să tergiverseze reforma justiției, considerată esențială pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Deputatul PAS Vasile Grădinaru, care a prezentat proiectul de la tribuna Parlamentului, a declarat că acuzațiile aduse lui Herman von Hebel sunt nefondate. „Nu spun că asta e procedura pe care ne-am dorit-o vreodată. Dar noi trebuie să depășim aceste blocaje. Fiecare zi întârziată înseamnă încă o zi întârziată a reformei” – a declarat parlamentarul.

Opoziția, care a cerut din nou ca cei doi candidați să fie votați separat, a blocat tribuna centrală în timpul votului. „Rușine!” – au scandat parlamentarii. „În Moldova nu mai este justiție”, a declarat liderul fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi.

Critici au venit și din partea fracțiunii „Alternativa”, care a acuzat guvernarea că s-ar fi grăbit cu numirea lui von Hebel și că ar fi încălcat procedurile. „Ne-ați anulat pe noi ca reprezentanți ai poporului. Legea aceasta procedural nu are niciun drept la existență. Și nu înțeleg de unde această grabă. Ați vrut să umiliți opoziția? Credeți-ne că nu ne-ați umilit. Voi ați discreditat Moldova”, a spus fostul premier, deputatul Ion Chicu.

Vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman, a declarat, la rândul său, că majoritatea parlamentară va continua reformele, în ciuda protestelor opoziției: „Să vă fie clar: noi nu am venit în Parlament de flori de cuc. Noi am venit cu un mandat clar – integrarea europeană. Da, noi suntem pentru consens, dar nu pentru șantaj. Ceea ce faceți voi este să forțați nota foarte urât. Noi nu vom permite asta. (…) Fracțiunea PAS va susține acest proiect și va merge înainte – cu voi sau fără voi”.

Amintim, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. În aceeași seară, președinta Maia Sandu a semnat decretul. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: