roaliment.ro

Slusari acuză TransOil de presiuni asupra Președinției și Guvernului, pentru a permite exportul de grâu. Reacția companiei

Vicepreședintele parlamentului, deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari cere guvernului ca în cadrul ședinței de miercuri, 14 aprilie, să prelungească interdicția la exportul de grâu din rezerva de stat. Potrivit acestuia, conducerea companiei TransOil  exercită presiuni asupra guvernului și președinției, pentru a permite exportul grâului. În acest caz, în luna mai, Republica Moldova ar putea crește prețul la produsele de panificație, avertizează Slusari. Contactată de NM, reprezentanții companiei TransOil neagă orice presiune asupra statului.

Potrivit lui Slusari, în perioada 15-21 martie, 14 mii de tone de grâu din rezerva de stat au fost transportate de către o companie din grupul TransOil și depozitate acolo. Pe 29 martie, alte 3 mii de tone de grâu, de proveniență necunoscută deocamdată, au fost, la fel, depozitate la portul Giurgiulești.

„Aveam informația că, în spatele tranzacției foarte dubioase, se află TransOil și Vaja Jhashi (proprietarul companiei TransOil, NM) și că nava Ivanka, pe 29 martie, noaptea și pe 30 martie, dimineața, a încercat să intre în portul Giurgiulești, însă nu a fost admisă. Eu vedeam ce se întâmplă și insultele în adresa mea, însă nu era nevoie de populism și de PR, eram în contact permanent cu serviciile (speciale, NM) și știam că exportul nu va avea loc”, a declarat Slusari.

Presiuni pe guvern și președinție?

Deputatul susține că, pe 30 martie, atât el, cât și reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au insistat asupra interzicerii totale a exportului de grâu, nu doar a celui din rezerva de stat, pentru a nu admite epuizarea stocurilor de grâu din țară.

„În tot acest timp, Vaja Jhashi a întreprins numeroase eforturi pentru a influența guvernul și președinția. Prin diferite metode, la care deocamdată nu mă opresc, dar știu că atât factorul intern, cât și extern a fost aplicat pentru a lobba varianta ca grâul să fie scos din țară. Parțial a reușit, fiindcă pe 12 aprilie interdicțiile au expirat, iar altele nu au fost introduse. În toată această perioadă, nava Ivanka nu a plecat, dar a staționat la 10 km de portul Giurgiulești și pe 12 aprilie, întreprinderea care face parte din TransOil a solicitat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) intrarea în port și efectuarea inspecției sanitare pentru încărcarea grâului”, a relatat Slusari.

Vicepreședintele parlamentului a solicitat guvernului să prelungească interzicerea exportului de grâu. În caz contrar, potrivit acestuia, în preajma sărbătorilor pascale, țara s-ar putea confrunta cu un deficit de grîu, care va provoca creșterea prețurilor.

„Speranța mea ca cetățean și reprezentant al sectorului agroindustrial, care a sesizat un risc enorm că vom avea deficit la grâu, creșterea prețului la pâine și probleme în sectorul zootehnic, este că aceste interdicții, minimum din rezerva de stat, dar ideal ar fi în general exportul de grâu, să fie prelungite”, a mai spus Slusari.

TransOil cere explicații de la Procuratura Generală, Guvern și Președinție

Contactați de NM, reprezentanta TransOil Tatiana Babakova a negat orice presiune din partea companiei. Mai mult, aceasta susține că grâul a fost cumpărat perfect legal și nu înțelege în baza căror prevederi legale a fost interzis exportul.

„Vreau să atrag atenția, în primul rând, că infrastructura portuară nu permite accesul navelor cu o încărcătură mai mare de 6 tone. În ceea ce privește statutul Moldovei de membru al Organizației Mondiale a Comerțului, acesta o obligă să respecte anumite reguli, care în prezent, sunt încălcate de către instituțiile de stat. Una dintre companiile grupului nostru (rezidentă a Moldovei) a cumpărat în condiții legale grâu de la un rezident al Moldovei. Grâul a trecut prin procedurile formale de transportare în zona economică liberă, iar asta înseamnă că a fost exportat, întrucât cade sub incidența Legii privind zona economică liberă din 2008. Iar decizia recentă a guvernului contravine acestei legi”, a argumentat Babakova.

Reprezentanta TransOil s-a arătat nedumerită de faptul că actele nu sunt perfectate conform legii: „La ziua de azi, termenul deciziei a expirat, însă nici ANSA, nici comitetul vamal nu perfectează exportul legal. Nu a fost și nu poate fi vorba despre vreo presiune asupra statului. Încercăm să obținem un răspuns clar din partea autorităților – pe baza cărei legislații a fost întocmită Decizia privind interzicerea exportului acestui produs. Din ce motiv agentul economic nu poate încărca cerealele? Dacă procuratura are pretenții față de proveniența inițială a cerealelor, vom cădea de acord cu orice decizie a Procuraturii. Dacă pretenții nu sunt – atunci nu sunt nici motive pentru sistarea exportului. Noi vom lupta pentru dreptatea necesară Republicii Moldova”.

***

Amintim că pe 30 martie, guvernul a impus interdicția de a exporta grâul din rezervele de stat până pe data de 12 aprilie. Ulterior, administrația prezidențială a expediat guvernului un demers în care solicită prelungirea interdicției la exportul de grâu din rezervele de stat până la sfârșitul lunii iunie.

Cabinetul de miniștri s-a întrunit pe 14 aprilie în ședință, însă din cauza lipsei de cvorum (absența ministrului Justiției Fadei Nagacevschi și a bașcanului Găgăuziei, Irina Vlah), aceasta a fost amânată cu două ore și ar urma să se desfășoare la ora 17:00.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: