roaliment.ro

Slusari acuză TransOil de presiuni asupra Președinției și Guvernului, pentru a permite exportul de grâu. Reacția companiei

Vicepreședintele parlamentului, deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari cere guvernului ca în cadrul ședinței de miercuri, 14 aprilie, să prelungească interdicția la exportul de grâu din rezerva de stat. Potrivit acestuia, conducerea companiei TransOil  exercită presiuni asupra guvernului și președinției, pentru a permite exportul grâului. În acest caz, în luna mai, Republica Moldova ar putea crește prețul la produsele de panificație, avertizează Slusari. Contactată de NM, reprezentanții companiei TransOil neagă orice presiune asupra statului.

Potrivit lui Slusari, în perioada 15-21 martie, 14 mii de tone de grâu din rezerva de stat au fost transportate de către o companie din grupul TransOil și depozitate acolo. Pe 29 martie, alte 3 mii de tone de grâu, de proveniență necunoscută deocamdată, au fost, la fel, depozitate la portul Giurgiulești.

„Aveam informația că, în spatele tranzacției foarte dubioase, se află TransOil și Vaja Jhashi (proprietarul companiei TransOil, NM) și că nava Ivanka, pe 29 martie, noaptea și pe 30 martie, dimineața, a încercat să intre în portul Giurgiulești, însă nu a fost admisă. Eu vedeam ce se întâmplă și insultele în adresa mea, însă nu era nevoie de populism și de PR, eram în contact permanent cu serviciile (speciale, NM) și știam că exportul nu va avea loc”, a declarat Slusari.

Presiuni pe guvern și președinție?

Deputatul susține că, pe 30 martie, atât el, cât și reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au insistat asupra interzicerii totale a exportului de grâu, nu doar a celui din rezerva de stat, pentru a nu admite epuizarea stocurilor de grâu din țară.

„În tot acest timp, Vaja Jhashi a întreprins numeroase eforturi pentru a influența guvernul și președinția. Prin diferite metode, la care deocamdată nu mă opresc, dar știu că atât factorul intern, cât și extern a fost aplicat pentru a lobba varianta ca grâul să fie scos din țară. Parțial a reușit, fiindcă pe 12 aprilie interdicțiile au expirat, iar altele nu au fost introduse. În toată această perioadă, nava Ivanka nu a plecat, dar a staționat la 10 km de portul Giurgiulești și pe 12 aprilie, întreprinderea care face parte din TransOil a solicitat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) intrarea în port și efectuarea inspecției sanitare pentru încărcarea grâului”, a relatat Slusari.

Vicepreședintele parlamentului a solicitat guvernului să prelungească interzicerea exportului de grâu. În caz contrar, potrivit acestuia, în preajma sărbătorilor pascale, țara s-ar putea confrunta cu un deficit de grîu, care va provoca creșterea prețurilor.

„Speranța mea ca cetățean și reprezentant al sectorului agroindustrial, care a sesizat un risc enorm că vom avea deficit la grâu, creșterea prețului la pâine și probleme în sectorul zootehnic, este că aceste interdicții, minimum din rezerva de stat, dar ideal ar fi în general exportul de grâu, să fie prelungite”, a mai spus Slusari.

TransOil cere explicații de la Procuratura Generală, Guvern și Președinție

Contactați de NM, reprezentanta TransOil Tatiana Babakova a negat orice presiune din partea companiei. Mai mult, aceasta susține că grâul a fost cumpărat perfect legal și nu înțelege în baza căror prevederi legale a fost interzis exportul.

„Vreau să atrag atenția, în primul rând, că infrastructura portuară nu permite accesul navelor cu o încărcătură mai mare de 6 tone. În ceea ce privește statutul Moldovei de membru al Organizației Mondiale a Comerțului, acesta o obligă să respecte anumite reguli, care în prezent, sunt încălcate de către instituțiile de stat. Una dintre companiile grupului nostru (rezidentă a Moldovei) a cumpărat în condiții legale grâu de la un rezident al Moldovei. Grâul a trecut prin procedurile formale de transportare în zona economică liberă, iar asta înseamnă că a fost exportat, întrucât cade sub incidența Legii privind zona economică liberă din 2008. Iar decizia recentă a guvernului contravine acestei legi”, a argumentat Babakova.

Reprezentanta TransOil s-a arătat nedumerită de faptul că actele nu sunt perfectate conform legii: „La ziua de azi, termenul deciziei a expirat, însă nici ANSA, nici comitetul vamal nu perfectează exportul legal. Nu a fost și nu poate fi vorba despre vreo presiune asupra statului. Încercăm să obținem un răspuns clar din partea autorităților – pe baza cărei legislații a fost întocmită Decizia privind interzicerea exportului acestui produs. Din ce motiv agentul economic nu poate încărca cerealele? Dacă procuratura are pretenții față de proveniența inițială a cerealelor, vom cădea de acord cu orice decizie a Procuraturii. Dacă pretenții nu sunt – atunci nu sunt nici motive pentru sistarea exportului. Noi vom lupta pentru dreptatea necesară Republicii Moldova”.

***

Amintim că pe 30 martie, guvernul a impus interdicția de a exporta grâul din rezervele de stat până pe data de 12 aprilie. Ulterior, administrația prezidențială a expediat guvernului un demers în care solicită prelungirea interdicției la exportul de grâu din rezervele de stat până la sfârșitul lunii iunie.

Cabinetul de miniștri s-a întrunit pe 14 aprilie în ședință, însă din cauza lipsei de cvorum (absența ministrului Justiției Fadei Nagacevschi și a bașcanului Găgăuziei, Irina Vlah), aceasta a fost amânată cu două ore și ar urma să se desfășoare la ora 17:00.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

„Avem suficienți bani”: Munteanu explică de ce Moldova a ratat creditul de circa 3 miliarde lei de la FMI

Republica Moldova dispune de suficiente resurse financiare și nu se află într-o situație de criză, motiv pentru care nu a primit ultima tranșă din programul Fondului Monetar Internațional (FMI). Explicațiile au fost oferite de premierul Alexandru Munteanu în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1. Mai mult, șeful Guvernului a negat faptul că Moldova nu a primit ultimii bani de la FMI din cauza unor probleme din justiție.

„Într-adevăr, Fondul Monetar a încercat să înțeleagă care este procesul, dar faptul că ultima tranșă n-a venit în Republica Moldova n-a fost cauzată de careva probleme pe planul de justiție, din cauza alegerilor și altor condiții mai mult subiective, iar programul expiră acum în decembrie. Uitați-vă, mesajul Fondului Monetar a fost că avem suficienți bani; noi nu avem nevoie de Fondul Monetar, fiindcă Fondul Monetar vine în situații de urgență, de crize macroeconomice și, practic, e precursor la restul programelor cu care vin donatorii bilaterali și multilaterali”, a declarat oficialul.

Alexandru Munteanu a subliniat că FMI are rolul de a analiza starea macroeconomică a unei țări și de a oferi un fel de certificare privind sănătatea economică generală.

„Deci, în cazul nostru, Fondul Monetar ne-a spus: «Voi, cred că vă descurcați, vreți un program». Eu și colegii împreună ne-am consultat și le-am spus: «Da, cu siguranță vrem să avem un program. Nu e neapărat să vină cu o finanțare, dar din punctul de vedere al unui certificat, pe care îl obținem din partea Fondului Monetar, acesta arată că ne aflăm într-o stare macroeconomică pozitivă»”, a mai explicat prim-ministrul”, a mai explicat prim-ministrul.

Săptămâna trecută, pe 17 decembrie, la încheirea vizitei sale la Chișinău, șefa Misiunii FMI, Alina Iancu a declarat că ratarea ultimei tranșe de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional este direct legată de restanțele Republicii Moldova în domeniul guvernanței, al luptei împotriva corupției și de capacitățile limitate în gestionarea banilor publici. Deși autoritățile au făcut progrese pe parcursul programului, care a durat patru ani, acestea nu au fost suficiente în etapa finală, iar unele instituții-cheie, precum Procuratura Anticorupție, au rămas fragile, potrivit acesteia.

Reprezentanții FMI, au mai spus că autoritățile de la Chișinău au reușit să încheie cu succes șase revizuiri ale programului, însă, în faza finală, nu a mai existat timp suficient pentru a recupera întârzierile în domenii-cheie.

FMI avertizează și asupra creșterii deficitului bugetar în anii următori, în contextul unor investiții publice mai mari. Potrivit Alinei Iancu, investițiile sunt necesare, însă trebuie prioritizate atent, având în vedere că Republica Moldova „rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la UE”.

Fondul a constatat probleme și în planificarea bugetară, inclusiv rectificări frecvente și realocări din bugetul neexecutat către cheltuieli curente. „Planificarea bugetară trebuie să fie făcută într-un mod mai riguros, executarea să fie făcută eficient și cu respectarea normelor juridice. Posibil ulterior să fie necesară o revizuire a normelor juridice, dar la moment trebuie să fie cel puțin respectate”, a conchis Iancu.
Concluziile detaliate ale misiunii FMI urmează să fie publicate la începutul lunii martie 2026.
***
NewsMaker a analizat anterior de ce Moldova a ratat finanțarea de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea FMI, care a fost rolul Procuraturii Anticorupție în această deciziei și din ce surse Guvernul acoperă lipsa fondurilor externe. Detalii – AICI. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: