metropolia.md

Șor, Năstase și alții nu sunt obligați să prezinte scuze. De ce judecătorii ignoră recomandările Consiliului Egalității

Unii judecători din Moldova nu înțeleg esența deciziilor Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. Adesea, magistrații declară ilegale recomandările Consiliului sau pur și simplu le ignoră. Despre aceasta se spune într-un raport prezentat la 6 noiembrie de către Centrul de Resurse Juridice. În baza unor istorii reale, apărătorii drepturilor omului au comunicat, de ce în Moldova funcționează prost mecanismul de combatere a discriminării și cum politicienii reușesc să scape de răspundere, deși Consiliul a declarat că aceștia discriminează alte persoane.

Cum judecătorii (nu) înțeleg legea

În cazul în care Consiliul Egalității constată faptul discriminării, acesta trebuie să transmită materialele cazului în instanța de judecată, pentru ca judecătorii să stabilească sancțiunea pentru pârât. Apărătorii drepturilor omului menționează că o asemenea abordare necesită mult timp și energie. În același timp, în opinia lor, în unele cazuri, „judecătorii nu înțeleg caracterul legii speciale nr. 121 [Legea cu privire la asigurarea egalității]. Multe decizii de-ale Consiliului Egalității sunt anulate din cauza că judecătorii nu examinează cazul în esență, ci se axează pe respectarea normelor de procedură. De exemplu, nu acceptă înregistrările video și audio ca probă a discriminării. În procesele de judecată obișnuite, înregistrările realizate cu o cameră ascunsă fără autorizația instanței nu pot fi considerate probe. Apărătorii drepturilor omului consideră că legea trebuie modificată, luându-se în considerare faptul că victimele discriminării și așa sunt pe o „poziție de vulnerabilitate”, în care este dificil să dobândească probele discriminării. Totodată, apărătorii drepturilor omului menționează că în unele cazuri, magistrații consideră că deciziile Consiliului poartă „un caracter de recomandare” și nu țin cont de ele.

„Este neclar, de ce unele instanțe au considerat ca fiind ilegale recomandările Consiliului care aveau menirea să prevină situații similare în viitor: de exemplu, „reclamantul să-și stopeze comportamentul intimidant față de petiționară și să-și prezinte scuzele” sau „reclamantul va informa Consiliul, în termen de 10 zile […] să informeze Consiliul despre acțiunile realizate și cele planificate pentru implementarea recomandărilor formulate de Consiliu”, se menționează în raport.

Cum judecătorii i-au permis lui Șor să nu-i prezinte scuze lui Sandu

Despre faptul că judecătorii interpretează eronat normele legislative, apărătorii drepturilor omului au relatat în baza exemplului despre plângerea lui Ilan Șor. În anul 2018, Șor s-a adresat pe pagina sa de Facebook cu un mesaj împotriva Maiei Sandu: „Tu nu ai fost capabilă să-ți aranjezi nici măcar propria viață, nu ai pentru cine să-ți faci griji, nu te gândești la nimeni [în afară de tine]”. Activiștii civici au considerat acest mesaj ca fiind discriminare și s-au adresat către Consiliul Egalității. Examinând plângerea, Consiliul a decis că Șor a folosit expresii sexiste și instigare la discriminare și i-a recomandat să aducă scuze publice Maiei Sandu. Însă Șor a contestat această decizie în instanță, menționând că a fost depășit de către Consiliu termenul legal de examinare a plângerii despre discriminare (90 de zile). La rândul lor, reprezentanții Consiliului au insistat asupra faptului că nu au putut examina plângerea la timp, deoarece a expirat mandatul câtorva membri ai Consiliului, iar parlamentul nu a numit alții noi. Instanța însă a fost de partea lui Șor și a anulat decizia Consiliului Egalității. Și Curtea de Apel a decis în favoarea lui Șor, iar Curtea Supremă de Justiție a decis cererea de recurs depusă de către Consiliu este inadmisibilă.

Cum judecătorii i-au permis lui Năstase să nu prezinte scuze pentru instalarea crucii

Un alt exemplu îl constituie cererea de chemare în judecată a ex-ministrului de interne Andrei Năstase împotriva Consiliului Egalității. În luna ianuarie 2020, Consiliul a recomandat conducerii MAI să înlăture crucifixul pe care Năstase l-a instalat în sediul MAI în perioada în care a fost ministru, iar lui Năstase, Consiliul i-a recomandat să prezinte scuze pentru discriminare pe criteriu de convingeri. Năstase a contestat această decizie în instanță și judecătorii au luat o decizie în favoarea acestuia. Magistrații au menționat că deciziile Consiliului nu sunt obligatorii pentru a fi executate. Totodată, ei au considerat că, potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, scuzele pot fi exprimate pentru informația despre viața personală. „În acest caz, reclamantul nu a făcut astfel de declarații”, s-a menționat în decizia instanței. Autorii raportului nu sunt de acord cu o asemenea interpretare. „Judecătoria sectorului Râșcani consideră în mod greșit formularea unei recomandări de către Consiliul Egalității ca o acțiune opțională și aplică o interpretare extrem de limitată conceptului de scuze”.

Cum judecătorii au recomandat reclamantului să prezinte scuze

Cazul lui Năstase nu este unicul în care judecătorii nu au considerat că scuzele ar fi necesare. În anul 2017, de exemplu, Consiliul a recunoscut că într-unul dintre articolele sale, ziarul „Făclia” a instigat la discriminare față de copiii cu dizabilități mentale. În articol era promovată ideea segregării sociale a acestor copii. Magistrații au confirmat faptul că articolul conține afirmații discriminatorii și au dispus retragerea întregului tiraj și excluderea articolului din versiunea online. Cu toate acestea, instanța a considerat nefondată cererea Consiliului de a obliga pârâții să publice scuze publice. La rândul său, Curtea de Apel a decis că publicația trebuie să prezinte scuze, menționând că scuzele constituie o măsură cu impact educativ”.

Cum judecătorii au stabilit amendă maximă pentru discriminare

În raportul apărătorilor drepturilor omului se mai menționează că în unele cazuri, magistrații recunosc importanța sancțiunii pentru hărțuire pe criteriu de sex. Astfel, în anul 2019, Consiliul a recunoscut faptul că șeful Inspectoratului de Poliție de la Telenești a discriminat o subalternă pe criteriu de sex. Reclamanta a comunicat că șeful consideră că în locul ei ar trebui să lucreze un bărbat. Potrivit afirmațiilor sale, șeful a creat la locul de muncă o atmosferă ostilă pentru ea și o intimida. Consiliul a întocmit un protocol cu privire la această încălcare și l-a transmis în instanță. Pârâtului i-a fost aplicată o sancțiune maximă posibilă – amendă de 10 mii de lei și cu privarea dreptului de a ocupa funcții în cadrul Inspectoratului General al Poliției pe un termen de șase luni.

Cum ar putea fi îmbunătățită situația

Apărătorii drepturilor omului consideră că atribuțiile Consiliului Egalității ar trebui să fie revizuite. Astfel, Consiliul să poată sancționa actele de discriminare ori să aibă dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru controlul de constituționalitate atunci când anumite norme sunt considerate discriminatorii. În același timp, apărătorii drepturilor omului au propus împuternicirea Consiliului cu dreptul de a efectua verificarea unor situații, dar și de a identifica și sancționa discursul urii.

Avocații au mai menționat că în ultimul timp, s-a redus numărul de cazuri în care Consiliul verifică de sine stătător faptul discriminării, fără adresarea reclamantului. Experții consideră că ar trebui să fie elaborate criterii clare conform cărora Consiliul va putea iniția verificarea în mod automat.

***
Din anul 2012 până în anul 2019, Consiliul Egalității a primit peste 1100 de plângeri. În 311 cazuri, Consiliul a constatat semne de discriminare, iar în 42 de cazuri a întocmit procese verbale de contravenție. Din anul 2015 până în anul 2019, în instanțele de judecată s-au contestat 108 decizii ale Consiliului. În 52 dintre ele, există deja deciziile definitive: 46 de hotărâri au fost lăsate în vigoare, șase – anulate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: