Unii judecători din Moldova nu înțeleg esența deciziilor Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. Adesea, magistrații declară ilegale recomandările Consiliului sau pur și simplu le ignoră. Despre aceasta se spune într-un raport prezentat la 6 noiembrie de către Centrul de Resurse Juridice. În baza unor istorii reale, apărătorii drepturilor omului au comunicat, de ce în Moldova funcționează prost mecanismul de combatere a discriminării și cum politicienii reușesc să scape de răspundere, deși Consiliul a declarat că aceștia discriminează alte persoane.
Cum judecătorii (nu) înțeleg legea
În cazul în care Consiliul Egalității constată faptul discriminării, acesta trebuie să transmită materialele cazului în instanța de judecată, pentru ca judecătorii să stabilească sancțiunea pentru pârât. Apărătorii drepturilor omului menționează că o asemenea abordare necesită mult timp și energie. În același timp, în opinia lor, în unele cazuri, „judecătorii nu înțeleg caracterul legii speciale nr. 121 [Legea cu privire la asigurarea egalității]. Multe decizii de-ale Consiliului Egalității sunt anulate din cauza că judecătorii nu examinează cazul în esență, ci se axează pe respectarea normelor de procedură. De exemplu, nu acceptă înregistrările video și audio ca probă a discriminării. În procesele de judecată obișnuite, înregistrările realizate cu o cameră ascunsă fără autorizația instanței nu pot fi considerate probe. Apărătorii drepturilor omului consideră că legea trebuie modificată, luându-se în considerare faptul că victimele discriminării și așa sunt pe o „poziție de vulnerabilitate”, în care este dificil să dobândească probele discriminării. Totodată, apărătorii drepturilor omului menționează că în unele cazuri, magistrații consideră că deciziile Consiliului poartă „un caracter de recomandare” și nu țin cont de ele.
„Este neclar, de ce unele instanțe au considerat ca fiind ilegale recomandările Consiliului care aveau menirea să prevină situații similare în viitor: de exemplu, „reclamantul să-și stopeze comportamentul intimidant față de petiționară și să-și prezinte scuzele” sau „reclamantul va informa Consiliul, în termen de 10 zile […] să informeze Consiliul despre acțiunile realizate și cele planificate pentru implementarea recomandărilor formulate de Consiliu”, se menționează în raport.
Cum judecătorii i-au permis lui Șor să nu-i prezinte scuze lui Sandu
Despre faptul că judecătorii interpretează eronat normele legislative, apărătorii drepturilor omului au relatat în baza exemplului despre plângerea lui Ilan Șor. În anul 2018, Șor s-a adresat pe pagina sa de Facebook cu un mesaj împotriva Maiei Sandu: „Tu nu ai fost capabilă să-ți aranjezi nici măcar propria viață, nu ai pentru cine să-ți faci griji, nu te gândești la nimeni [în afară de tine]”. Activiștii civici au considerat acest mesaj ca fiind discriminare și s-au adresat către Consiliul Egalității. Examinând plângerea, Consiliul a decis că Șor a folosit expresii sexiste și instigare la discriminare și i-a recomandat să aducă scuze publice Maiei Sandu. Însă Șor a contestat această decizie în instanță, menționând că a fost depășit de către Consiliu termenul legal de examinare a plângerii despre discriminare (90 de zile). La rândul lor, reprezentanții Consiliului au insistat asupra faptului că nu au putut examina plângerea la timp, deoarece a expirat mandatul câtorva membri ai Consiliului, iar parlamentul nu a numit alții noi. Instanța însă a fost de partea lui Șor și a anulat decizia Consiliului Egalității. Și Curtea de Apel a decis în favoarea lui Șor, iar Curtea Supremă de Justiție a decis cererea de recurs depusă de către Consiliu este inadmisibilă.
Cum judecătorii i-au permis lui Năstase să nu prezinte scuze pentru instalarea crucii
Un alt exemplu îl constituie cererea de chemare în judecată a ex-ministrului de interne Andrei Năstase împotriva Consiliului Egalității. În luna ianuarie 2020, Consiliul a recomandat conducerii MAI să înlăture crucifixul pe care Năstase l-a instalat în sediul MAI în perioada în care a fost ministru, iar lui Năstase, Consiliul i-a recomandat să prezinte scuze pentru discriminare pe criteriu de convingeri. Năstase a contestat această decizie în instanță și judecătorii au luat o decizie în favoarea acestuia. Magistrații au menționat că deciziile Consiliului nu sunt obligatorii pentru a fi executate. Totodată, ei au considerat că, potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, scuzele pot fi exprimate pentru informația despre viața personală. „În acest caz, reclamantul nu a făcut astfel de declarații”, s-a menționat în decizia instanței. Autorii raportului nu sunt de acord cu o asemenea interpretare. „Judecătoria sectorului Râșcani consideră în mod greșit formularea unei recomandări de către Consiliul Egalității ca o acțiune opțională și aplică o interpretare extrem de limitată conceptului de scuze”.
Cum judecătorii au recomandat reclamantului să prezinte scuze
Cazul lui Năstase nu este unicul în care judecătorii nu au considerat că scuzele ar fi necesare. În anul 2017, de exemplu, Consiliul a recunoscut că într-unul dintre articolele sale, ziarul „Făclia” a instigat la discriminare față de copiii cu dizabilități mentale. În articol era promovată ideea segregării sociale a acestor copii. Magistrații au confirmat faptul că articolul conține afirmații discriminatorii și au dispus retragerea întregului tiraj și excluderea articolului din versiunea online. Cu toate acestea, instanța a considerat nefondată cererea Consiliului de a obliga pârâții să publice scuze publice. La rândul său, Curtea de Apel a decis că publicația trebuie să prezinte scuze, menționând că scuzele constituie o măsură cu impact educativ”.
Cum judecătorii au stabilit amendă maximă pentru discriminare
În raportul apărătorilor drepturilor omului se mai menționează că în unele cazuri, magistrații recunosc importanța sancțiunii pentru hărțuire pe criteriu de sex. Astfel, în anul 2019, Consiliul a recunoscut faptul că șeful Inspectoratului de Poliție de la Telenești a discriminat o subalternă pe criteriu de sex. Reclamanta a comunicat că șeful consideră că în locul ei ar trebui să lucreze un bărbat. Potrivit afirmațiilor sale, șeful a creat la locul de muncă o atmosferă ostilă pentru ea și o intimida. Consiliul a întocmit un protocol cu privire la această încălcare și l-a transmis în instanță. Pârâtului i-a fost aplicată o sancțiune maximă posibilă – amendă de 10 mii de lei și cu privarea dreptului de a ocupa funcții în cadrul Inspectoratului General al Poliției pe un termen de șase luni.
Cum ar putea fi îmbunătățită situația
Apărătorii drepturilor omului consideră că atribuțiile Consiliului Egalității ar trebui să fie revizuite. Astfel, Consiliul să poată sancționa actele de discriminare ori să aibă dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru controlul de constituționalitate atunci când anumite norme sunt considerate discriminatorii. În același timp, apărătorii drepturilor omului au propus împuternicirea Consiliului cu dreptul de a efectua verificarea unor situații, dar și de a identifica și sancționa discursul urii.
Avocații au mai menționat că în ultimul timp, s-a redus numărul de cazuri în care Consiliul verifică de sine stătător faptul discriminării, fără adresarea reclamantului. Experții consideră că ar trebui să fie elaborate criterii clare conform cărora Consiliul va putea iniția verificarea în mod automat.
***
Din anul 2012 până în anul 2019, Consiliul Egalității a primit peste 1100 de plângeri. În 311 cazuri, Consiliul a constatat semne de discriminare, iar în 42 de cazuri a întocmit procese verbale de contravenție. Din anul 2015 până în anul 2019, în instanțele de judecată s-au contestat 108 decizii ale Consiliului. În 52 dintre ele, există deja deciziile definitive: 46 de hotărâri au fost lăsate în vigoare, șase – anulate.
