kloop.kg

Șor și schema de miliarde de dolari din Kârgâzstan: cum sunt ocolite sancțiunile impuse Rusiei

Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi pus pe picioare, în Kârgâzstan, o amplă rețea de evitare a sancțiunilor impuse Rusiei. O investigație realizată de Kloop arată că, prin acest mecanism, au fost tranzitate deja peste 15 miliarde de dolari, dintre care mai mult de 6 miliarde printr-o schemă nouă.

Potrivit investigației, în noua schemă, prin care ar fi fost transferate peste 6 miliarde de dolari, sunt implicate două companii de stat kârgâze, trei bănci de stat locale și o bancă asociată cu fostul președinte fugar Kurmanbek Bakiev. Anterior, alte 9,3 miliarde de dolari ar fi trecut prin Grinex – o bursă de criptomonede din Kârgâzstan afiliată lui Șor, deja sancționată de autoritățile britanice.

Informațiile se bazează inclusiv pe o scurgere de documente a grupului de companii „A7”, puse la dispoziție de Osint Romania și agenția IPN. Documentele indică implicarea a 42 de companii kârgâze și sugerează că, fără sprijinul autorităților din Kârgâzstan, această schemă nu ar fi fost posibilă.

Potrivit investigației, mecanismul ar funcționa printr-o rețea de companii din Kârgâzstan, inclusiv entități aflate în subordinea ministerelor Economiei și Finanțelor, care ar gestiona transferurile de bani și conversia fondurilor. Un rol-cheie îl are compania „A7”, controlată de Ilan Șor, care a creat stablecoinul A7A5.

Deși, în octombrie 2025, companiile implicate în crearea, emiterea și tranzacționarea acestui stablecoin au fost incluse pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, investigația arată că mecanismul continuă să funcționeze. Tokenurile A7A5 sunt emise și administrate de companii kârgâze, care acționează ca intermediari între expeditorii și destinatarii banilor.

Investigația mai indică că rețeaua utilizează și bilete la ordin digitale – un instrument financiar care lasă puține urme digitale și face dificilă urmărirea traseului banilor. Potrivit documentelor interne ale A7, până în iunie 2025 au fost emise bilete la ordin în valoare de peste 1,6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 21,2 miliarde de dolari. Conform site-ului oficial, valorile mobiliare sunt emise în Kârgâzstan, însă nu se cunoaște câți dintre acești bani au trecut efectiv prin țară.

Oghienko respinge acuzațiile de spălare de bani și spune că sancțiunile ar fi fost impuse de „un grup de țări neprietenoase” din motive de „discriminare”: „Pur și simplu au folosit un asemenea pretext pentru a ne introduce sub sancțiuni, pentru a ne discrimina, de fapt, pe criteriu național, pentru că suntem din Republica Kârgâză, pentru că suntem legați de Rusia”.

În același timp, el nu neagă faptul că produsele A7A5 – carduri virtuale și bilete la ordin – facilitează ocolirea sancțiunilor. „[Produsele companiei] sunt solicitate în mare parte în comerțul extern, fără îndoială, deoarece, după cum știți, în prezent apar dificultăți cu decontările, iar prin A7A5 aceste decontări pot fi efectuate în valută digitală”, explică managerul A7A5.

***

Amintim că, la sfârșitul lunii iunie 2025, Financial Times a scris că o nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare. Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale. Detalii – AICI.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice dar și ale UE, este deținută majoritar de Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Potrivit UE, firma a fost implicată în tentative de influențare a alegerilor prezidențiale din referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 2024.

Cum oligarhul fugar, condamnat în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării, s-a infiltrat pe piețele din Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia în Ucraina – vedeți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Angajații Președinției, peste 30 de deplasări externe în a doua jumătate a anului 2025. Cât au costat vizitele oficiale

În a doua jumătate a anului 2025, angajații Aparatului Președintelui Republicii Moldova au efectuat 34 de vizite oficiale peste hotare, cu un cost total de aproximativ 800 000 de lei. Datele se regăsesc într-un raport publicat de instituția prezidențială.

Potrivit raportului, membrii administrației prezidențiale au efectuat 34 de deplasări de serviciu în străinătate în ultimele 6 luni ale anului trecut, cele mai multe dintre acestea având loc în România (5), Belgia (4) și Italia (4). În total, vizitele au costat circa 800 000 de lei. Suma include cheltuieli de transport, în valoare de puțin peste 347 000 de lei, cazare — aproape 220 000 de lei — și diurne, care au însumat puțin peste 233 000 de lei.

Președinta Maia Sandu a participat la 14 din cele 34 de deplasări externe. Este vorba despre vizite la:

  • Varșovia — 6-9 iulie 2025;
  • Roma — 9-13 iulie 2025;
  • Londra — 23-25 iulie 2025;
  • Strasbourg — 8-10 septembrie 2025;
  • Roma și Vatican — 10-13 septembrie 2025;
  • Berlin — 13-14 septembrie 2025;
  • Copenhaga — 1-2 octombrie 2025;
  • Veneția — 11-12 octombrie 2025;
  • București — 25-26 octombrie 2025;
  • Paris — 28-29 octombrie 2025;
  • Bruxelles — 3-5 noiembrie 2025;
  • Larnaca — 10-14 decembrie 2025;
  • Atena — 14-15 decembrie 2025;
  • Haga — 15-17 decembrie 2025.

Cea mai scumpă deplasare a fost cea de la Bruxelles la începutul lunii noiembrie, costând puțin peste 85 000 de lei. Delegația care a fost în capitala Belgiei a fost formată din Maia Sandu, consiliera prezidențială pentru politică externă și afaceri europene, Olga Roșca, și Igor Zaharov, purtătorul de cuvânt al șefei statului de la acel moment.

La polul opus, cea mai ieftină deplasare externă a avut loc în orașele cehe Praga, Brno și Ostrava, în perioada 15-25 septembrie, și a costat aproximativ 2 700 de lei. Conform documentului, suma a fost utilizată în întregime pentru a acoperi cheltuielile pentru diurnă. Alte costuri nu au fost indicate.

În Cehia a călătorit consultanta principală a Secției relații externe a Direcției relații externe și protocol, Nicoleta Lîsîi, care a participa la Programul „Duke Wenceslas Future Leaders 2025”.

deplasari_2025_2 by Ana-Maria

Precizăm că, în prima jumătate a anului 2025, angajații Aparatului Președintelui Republicii Moldova au efectuat 33 de deplasări oficiale în străinătate. Costurile totale suportate pentru aceste vizite s-au ridicat la circa 516 000 de lei.

În bugetul Președinției pentru anul 2025 a fost alocat 1 milion de lei pentru deplasările peste hotare.

Cheltuielile pentru toate vizitele de anul trecut au depășit suma planificată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: