kloop.kg

Șor și schema de miliarde de dolari din Kârgâzstan: cum sunt ocolite sancțiunile impuse Rusiei

Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi pus pe picioare, în Kârgâzstan, o amplă rețea de evitare a sancțiunilor impuse Rusiei. O investigație realizată de Kloop arată că, prin acest mecanism, au fost tranzitate deja peste 15 miliarde de dolari, dintre care mai mult de 6 miliarde printr-o schemă nouă.

Potrivit investigației, în noua schemă, prin care ar fi fost transferate peste 6 miliarde de dolari, sunt implicate două companii de stat kârgâze, trei bănci de stat locale și o bancă asociată cu fostul președinte fugar Kurmanbek Bakiev. Anterior, alte 9,3 miliarde de dolari ar fi trecut prin Grinex – o bursă de criptomonede din Kârgâzstan afiliată lui Șor, deja sancționată de autoritățile britanice.

Informațiile se bazează inclusiv pe o scurgere de documente a grupului de companii „A7”, puse la dispoziție de Osint Romania și agenția IPN. Documentele indică implicarea a 42 de companii kârgâze și sugerează că, fără sprijinul autorităților din Kârgâzstan, această schemă nu ar fi fost posibilă.

Potrivit investigației, mecanismul ar funcționa printr-o rețea de companii din Kârgâzstan, inclusiv entități aflate în subordinea ministerelor Economiei și Finanțelor, care ar gestiona transferurile de bani și conversia fondurilor. Un rol-cheie îl are compania „A7”, controlată de Ilan Șor, care a creat stablecoinul A7A5.

Deși, în octombrie 2025, companiile implicate în crearea, emiterea și tranzacționarea acestui stablecoin au fost incluse pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, investigația arată că mecanismul continuă să funcționeze. Tokenurile A7A5 sunt emise și administrate de companii kârgâze, care acționează ca intermediari între expeditorii și destinatarii banilor.

Investigația mai indică că rețeaua utilizează și bilete la ordin digitale – un instrument financiar care lasă puține urme digitale și face dificilă urmărirea traseului banilor. Potrivit documentelor interne ale A7, până în iunie 2025 au fost emise bilete la ordin în valoare de peste 1,6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 21,2 miliarde de dolari. Conform site-ului oficial, valorile mobiliare sunt emise în Kârgâzstan, însă nu se cunoaște câți dintre acești bani au trecut efectiv prin țară.

Oghienko respinge acuzațiile de spălare de bani și spune că sancțiunile ar fi fost impuse de „un grup de țări neprietenoase” din motive de „discriminare”: „Pur și simplu au folosit un asemenea pretext pentru a ne introduce sub sancțiuni, pentru a ne discrimina, de fapt, pe criteriu național, pentru că suntem din Republica Kârgâză, pentru că suntem legați de Rusia”.

În același timp, el nu neagă faptul că produsele A7A5 – carduri virtuale și bilete la ordin – facilitează ocolirea sancțiunilor. „[Produsele companiei] sunt solicitate în mare parte în comerțul extern, fără îndoială, deoarece, după cum știți, în prezent apar dificultăți cu decontările, iar prin A7A5 aceste decontări pot fi efectuate în valută digitală”, explică managerul A7A5.

***

Amintim că, la sfârșitul lunii iunie 2025, Financial Times a scris că o nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare. Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale. Detalii – AICI.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice dar și ale UE, este deținută majoritar de Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Potrivit UE, firma a fost implicată în tentative de influențare a alegerilor prezidențiale din referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 2024.

Cum oligarhul fugar, condamnat în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării, s-a infiltrat pe piețele din Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia în Ucraina – vedeți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

digi24

O dronă a survolat spațiul aerian al R. Moldova. Precizările Poliției de Frontieră

O dronă Shahed, model folosit de armata rusă pentru atacuri asupra Ucrainei, a survolat estul Republicii Moldova în noaptea de 14 martie. Informația a fost raportată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).

Conform sursei citate, la ora 01:30, Poliția de Frontieră a fost informată de către autoritățile din Ucraina despre survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către o dronă de tip Shahed, în regiunea de est a țării, pe direcția Aleksandrovka (Ucraina) – Ucrainca (Republica Moldova).

Potrivit datelor oferite de către Serviciul Operațiuni Aeriene al Ministerului Apărării, a fost observat un obiect aerian care ar fi părăsit ulterior spațiul aerian național, pe direcția Ucrainca (RM) – Novoselka (UA).
Informația a fost transmisă autorităților ucrainene, însă acestea nu au confirmat detectarea obiectului aerian. Totodată, partea ucraineană a comunicat că drona ar fi dispărut de pe radare pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea Cimișlia, localitatea Troițcoe
”, a menționat IGPF.

Instituția a precizat că zona în care s-ar fi putut produce survolarea este verificată de către autorități, iar până la acest moment patrulele Poliției de Frontieră nu au identificat obiecte sau elemente care să prezinte riscuri pentru securitatea cetățenilor.

Precizăm că, de la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, mai multe drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre ele s-au prăbușit sau au explodat pe teritoriul țării. Autoritățile de la Chișinău au condamnat aceste cazuri, catalogându-le drept o încălcare a suveranității Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: