Marea Britanie sancționează companii afiliate lui Șor, folosite de Rusia pentru a ocoli restricțiile: peste $9 mlrd în 4 luni

După Statele Unite, și Marea Britanie a trecut pe lista neagră mai multe entități afiliate Rusiei și Kârgâzstanului. Printre ele se află platformele cripto Grinex și Meer, dar și moneda digitală A7A5 – lansată de fugarul condamnat pentru fraudă bancară, Ilan Șor –  prin care Rusia ar fi încercat să ocolească sancțiunile internaționale. Potrivit autorităților britanice, prin această criptomonedă au fost transferați peste 9 miliarde de dolari, în doar patru luni.

Guvernul Regatului Unit susține că menținerea presiunii asupra „mașinăriei de război a Rusiei este vitală” pentru a sprijini eforturile președintelui SUA, Donald Trump, „de a opri vărsarea de sânge în Ucraina și de a-l forța pe Putin să participe la negocieri reale”. Marea Britanie susține, de asemenea, că pasul este „crucial” inclusiv pentru securitatea Marii Britanii și nu doar. Protejarea poporului britanic este prioritatea numărul unu a guvernului și parte integrantă a

„Dacă Kremlinul crede că își poate ascunde încercările disperate de a atenua efectele sancțiunilor noastre prin spălarea tranzacțiilor prin rețele cripto dubioase – se înșală amarnic. Aceste sancțiuni sporesc presiunea asupra lui Putin într-un moment critic și închid canalele ilicite folosite pentru a alimenta cu bani războiul său. Alături de aliații noștri, vom continua să sprijinim inițiativa condusă de SUA pentru a pune capăt acestui război ilegal și pentru a asigura o pace justă și durabilă”, a declarat Ministrul britanic pentru Europa și America de Nord, Stephen Doughty.

Sancțiunile impuse de Marea Britanie vin la mai puțin de o săptămână după ce Statele Unite ale Americii au adăugat pe lista neagră companiile A7, A71 și A7 Agent, controlate de oligarhul fugar Ilan Șor și de banca rusească „Promsviazbank”. Departamentul Trezoreriei SUA a inclus pe lista de sancțiuni și platforma de schimb de criptomonede Grinex din Kârgâzstan, creată de foști angajați ai Garantex pentru a ocoli restricțiile.

De asemenea, sancțiunile sunt anunțate la scurt timp după întâlnirea din această săptămână, la Washington, dintre prim-ministrul britanic, lideri europeni, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și președintele SUA, Donald Trump – care au încercat să găsească soluții pentru o pace durabilă în Ucraina.

Amintim că, la sfârșitul lunii iunie, Financial Times a scris că o nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare. Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale. Detalii – AICI.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice dar și ale UE, este deținută majoritar de Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Potrivit UE, firma a fost implicată în tentative de influențare a alegerilor prezidențiale din referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 2024.

Cum oligarhul fugar, condamnat în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării, s-a infiltrat pe piețele din Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia în Ucraina – vedeți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Vladimir Plahotniuc își va afla sentința după Paști. Procurorii cer 25 de ani de închisoare UPDATE

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, își va afla sentința în dosarul „Frauda bancară” pe 22 aprilie 2026. Decizia a fost luată de magistrați pe 25 martie.

Adus pe 25 martie în fața instanței, Plahotniuc a expus timp de șase ore poziția sa și a cerut instanței să-i acorde timp pentru pregătirea ultimei declarații, însă cererea i-a fost refuzată. În ultima sa declarație, el a spus că nu este sfânt, dar că nu a fost implicat în furtul unui miliard.

Într-un final, magistrații au decis că sentința în dosarul „Frauda bancară” va fi pronunțată pe 22 aprilie.

Amintim că procurorii cer 25 de ani de detenție pentru fostul lider democrat.

Actualizare: Avocatul Lucian Rogac a spus că Plahotniuc, în decursul a șase ore, „a dat cu capul de pământ probele apărării”. „A demontat toate cele mai mici acuzații pe care le-au intuit procurorii în dosar. (…) A demonstrat faptul că nu este vinovat și nu este nicio probă care să demonstreze crearea și conducerea organizației criminale, pretinsa escrocherie și pretinsa spălare a banilor”, a adăugat el. Totodată, el a invocat viteza în procesul de judecată și a calificat-o drept „regretabilă”.

Procurorul Alexandru Cernei a declarat că „strategia apărării nu a suprins cu ceva nou”. „În primul rând, au fost invocate anumite neconcordanțe procesuale, care au fost dezbătute pe perioada procesului de judecată și au fost respinse ca nefondate. Au fost invocate obiecții, care, la fel, au fost analizate în discursul acuzatorului. (…) Au fost invocate aplicări eronate ale legii penale, care nu au un fundament juridic”, a spus Cernei.

Totodată, procurorul a menționat că la ședința din 25 martie Plahotniuc „practic a repetat poziția sa care a expus-o în cadrul audierilor în calitate de inculpat în instanța de judecată”. „Avem un element nou și anume faptul că inițial dumnealui a negat absolut că companiile implicate în actul a acuzare ar fi dânsul beneficiar efectiv și că a recepționat careva fonduri bănești din cele trei bănci. Astăzi, versiunea înaintată de către inculpat deja s-a modificat. Dumnealui acceptă că acele companii îi aparțineau în calitate de beneficiar efectiv, a recepționat acele sume de bani, doar că motivul acelor tranzacții ar fi o înțelegere între dânsul cu Platon și Ilan Șor privind restituirea unei datorii sau a unei înțelegeri cu privire la vânzarea/cumpărarea unui pachet de acțiuni de la Banca de Economii”, a spus procurorul.

***

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: