Colaj CIJM, Foto vilă: RISE Moldova

Soția lui Plahotniuc a acționat Procuratura Anticorupție în judecată. Cere ridicarea sechestrului de pe vila de milioane din Elveția

Soția fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, Oxana Childescu, a acționat Procuratura Anticorupție (PA) în judecată. Aceasta cere ridicarea sechestrului de pe vila de milioane de euro din Elveția, înregistrată pe numele său, scrie portalul anticorupție. md.

Potrivit sursei citate, care face trimitere la sursele sale, cererea de chemare în judecată a fost depusă încă în luna mai. Prima ședință a fost însă amânată pentru luna octombrie. PA a confirmat pentru anticoruptie.md că Oxana Childescu a depus o astfel de cerere, iar acuzatorii vor cere neadmiterea acesteia.

Conform PA, odată cu „efectuarea modificărilor la Codul de Procedură Penală, aceste categorii de litigii urmează a fi examinate la judecătorul de instrucție”. Astfel, PA va cere încetarea procesului din motivul că instanța nu este competentă să judece cauza în procedură civilă.

***

Vila din Elveția a fost pusă sub sechestru în luna septembrie curent, anunțul fiind făcut de șefa de la Procuratura Anticorupție, Veronica Dragalin.

„Acest bun a fost cumpărat din banii lui Vlad Plahotniuc în 2012 pentru o sumă de aproximativ 26 de milioane de dolari – bugetul PA pentru aproximativ 13 ani. În prezent este înghețată, proprietarii nu pot vinde acest bun. Sperăm să avansăm cât mai mult pe dosarul penal care este deja în judecată, unde, dacă va fi condamnat Plahotniuc, ar fi posibil să recuperăm prejudiciul cauzat în acest caz inclusiv cu banii din vila care este sechestrată în Elveția”, a menționat Veronica Dragalin, citată de anticoruptie.md.

***

La sfârșitul lunii mai 2020, Judecătoria Chișinău a aplicat sechestru pe 10 dintre imobilele deținute de fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, în valoare de peste 33 de milioane de lei, mai notează sursa citată. Instanța a respins însă cinci demersuri ale procurorilor anticorupție privind aplicarea sechestrului asupra bunurilor, estimate la 7,7 milioane de euro, deținute de Plahotniuc în afara Republicii Moldova. Magistrații au admis doar un demers din cele șase privind aplicarea sechestrului asupra imobilelor lui Plahotniuc. Astfel, sechestrul a fost aplicat pe șase apartamente și patru încăperi comerciale. Judecătoria Chișinău a respins însă demersurile privind aplicarea sechestrului pe vilele deținute de Plahotniuc în  Elveția, Franța și România, cinci autoturisme și o barcă, înregistrate în Elveția, precum și patru autoturisme înregistrate în Republica Moldova.

Atunci, procurorii au depus recurs împotriva hotărârii judecătorului de instrucție prin care demersurile de aplicare a sechestrului pe bunurile de peste hotare ale fostului lider al democraților, Curtea de Apel Chișinău a respins însă, ca neîntemeiat, recursul acuzatorilor.

În iunie curent, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins o altă cerere de strămutare depusă de apărătorul fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc.  Avocatul Lucian Rogac a solicitat ca examinarea recursului  împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din  25 septembrie 2020, prin care a fost autorizată aplicarea sechestrului pe o parte din bunurile lui Plahotniuc, să fie preluată de o altă instanță egală în grad. Magistrații CSJ au conchis că motivul invocat de „neîncredere în judecători” nu este unul întemeiat și au dispus judecarea cauzei în continuare la Curtea de Apel Chișinău.

În 2018, jurnaliștii RISE Moldova au publicat o investigație despre patru imobile de lux din străinătate ale lui Vlad Plahotniuc, lider al democraților la acea vreme. Din „imperiul imobiliar” descris făcea parte și vila situată într-o suburbie a Genevei, pe malul Lacului Leman, actualmente obiect al sechestrului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: