pubex.pro

„Sperăm că conducerea Moldovei va avea suficient bun simț”. Ministerul de Externe rus, despre statutul limbii ruse în Moldova

Rusia speră că conducerea moldovenească va avea suficient „bun simț” pentru a nu provoca o exacerbare a tensiunii politice interne pe baza limbajului. Acest lucru a fost declarat la 22 ianuarie, de către reprezentantul ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, comentând decizia Curții Constituționale (CC) a Moldovei de abrogare a legii privind statutul limbii ruse.

„Problema statutului limbii ruse este de o mare importanță pentru menținerea stabilității sociale și a armoniei interetnice în societatea moldovenească, precum și în contextul soluționării problemei transnistrene. Sperăm că conducerea republicii va avea suficient bun simț pentru a nu provoca o exacerbare artificială a tensiunii politice interne pe baza limbajului ”, spune Zaharova într-un comunicat publicat pe site-ul ministerului rus de externe.

Potrivit acesteia, președintele Moldovei, Maia Sandu, și-a încălcat promisiunea.

„Verdictul Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională decizia parlamentului moldovean, nu poate să nu dezamăgească pentru că în ​​noiembrie 2020, Maia Sandu a promis că după ce va câștiga alegerile prezidențiale o să facă tot ce îi stă în putință pentru a se asigura că sfera de a folosi limba rusă „a fost la nivel”. Ea spunea atunci oamenilor să nu creadă „poveștile de groază” conform cărora, după alegeri ea va încălca drepturile vorbitorilor de limbă rusă de a studia în limba lor maternă în Republica Moldova. La mai puțin de o lună de la inaugurare, aceste promisiuni au fost încălcate ”, a spus Zaharova.

Amintim că la ședința din 21 ianuarie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova.

Potrivit Curții Constituționale, echivalarea limbii ruse cu limba de stat este contrară Constituției și structurii naționale a populației.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

dodon ceban
Максим Андреев, NewsMaker

Blocul „Patriotic” și Ceban răspund lui Grosu și Recean: „Nimeni nu ne va închide drumurile nici spre Europa, nici spre Rusia”

Blocul electoral „Patriotic” a venit cu o reacție, după ce liderul PAS, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean au comunicat consecințele cu care se confrunta Republica Moldova dacă în urma alegerilor parlamentare din această vor reveni la guvernare politicienii pro-ruși, în categoria cărora l-au nominalizat inclusiv pe Igor Dodon, președintele PSRM – partid care se regăsește în componența sa. Blocul a respins afirmațiile oficialilor, acuzându-i că recurg la „intimidări” și „fantezii absurde”. De cealaltă parte, Ion Ceban, liderul Mișcării Alternative Naționale (MAN), care la fel a fost vizat în declarațiile lui Grosu și Recean, le-a catalogat drept „sperietori”.

Blocul „Patriotic” a transmis, într-un comunicat, că Igor Grosu și Dorin Recean ar fi „panicați de înfrângerea iminentă” la parlamentare și recurg la „intimidări” și „fantezii absurde”.

Tocmai guvernarea PAS a distrus încrederea poporului în stat, aducând țara pe marginea pierderii suveranității. Sub pretextul „viitorului european”, ei au predat conducerea externă Bruxelles-ului, iar acum inventează povești despre o „administrație rusească”. (…) Blocul Patriotic declară ferm: nimeni nu ne va închide drumurile nici spre Europa, nici spre Rusia. Vom coopera cu toți, păstrând neutralitatea și independența. Nimeni nu ne va lipsi de dreptul la vot. Nimeni nu va putea anula voința poporului”, a adăugat formațiunea.

Totodată, liderul MAN, Ion Ceban, fost susținător al vectorului extern pro-rus, care în prezent se declară „pro-european”, a calificat afirmațiile drept „sperietori”. „Scopul lor este să vină nu cu soluții, dar cu tot felul de chemări la ură la dezbinare și, repet, tot felul de făcături în spațiul public, astfel ca oamenii, pe de o parte, să aibă frică, de cealaltă să fie dezorientați să nu încerce tot posibilul să ajungă la vot”, a spus el într-un video publicat pe Facebook.

Amintim că, pe 11 septembrie, Igor Grosu, președinte al Parlamentului și liderul PAS, și prim-ministrul Dorin Recean au declarat, în cadrul unei conferințe de presă, situația Republicii Moldova „se va complica”, dacă în urma alegerilor parlamentare vor reveni la guvernare forțe pro-ruse, nominalizându-i, printre alții, pe Igor Dodon și Ion Ceban. Aceștia au spus că o majoritate parlamentară va însemna riscuri pentru libera circulație pe teritoriul UE, stoparea reformei justiției, trimiterea cetățenilor moldoveni la războaiele duse de Rusia și limitarea votului în diaspora, făcând trimitere la un proiect de lege propus de fracțiune comuniștilor și socialiștilor în aprilie 2025, care a primit aviz din partea Guvernului și nu a mai ajuns să fie examinat și supus votului de Parlament. Oficialii au mai menționat că progresul în procesul de aderare la UE se va opri, iar Uniunea Europeană nu va mai acorda fonduri țării noastre dacă pro-rușii vor prelua puterea.

Liderul PAS a declarat că actualele calcule interne ale PAS arăta că formațiunea este „aproape” de a obține, din nou, un număr majoritar de mandate de deputat în urma alegerilor din această lună. Astfel, el a făcut apel la alegători să susțină Partidul Acțiune și Solidaritate la scrutinul parlamentar pentru a împiedica forțele pro-Kremlin să ajungă la putere și pentru a asigura continuarea parcursului european al Republicii Moldova.

Un sondaj iData, prezentat pe 8 septembrie, a arătat că în următorul Parlament ar putea accede patru forțe politice: Este vorba despre PAS, „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, Blocul „Patriotic”, în care se regăsesc formațiunile pro-ruse PSRM, Partidul Comuniștilor, Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”, Blocul „Alternativa”, format din MAN, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei și Partidul „Congresul Civic”. Conform datelor, Blocul „Patriotic” ar fi susținut de 36% dintre alegători, urmând să acumuleze 42 de mandate de deputat, în timp ce PAS ar obține 34,7% din sufragii și ar câștiga 40 de mandate. Sondajul nu redă, însă, intențiile de vot din diaspora și regiunea transnistreană. Directorul iData, Mihai Bologan, consideră că voturile din diaspora, care sprijină tradițional în majoritate covârșitoare forțe pro-europene, ar putea aduce Partidului Acțiune și Solidaritate încă 7 mandate de deputat.

Cercetarea sociologică a mai arătat 30% din alegători sunt indeciși.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: