Alegerile recente din Republica Moldova au scos la iveală un paradox al societății: un spirit civic în creștere, dar și o doză persistentă de apatie. În timp ce tot mai mulți cetățeni conștientizează importanța votului, frica, scepticismul și influența dezinformării rămân factori care modelează alegerile acestora. Ce înseamnă verticalitatea morală într-un astfel de context și cum poate educația civică schimba viitorul țării? Am căutat răspunsurile împreună cu psihologa cliniciană și psihoterapeută în formare, Doina Chiosa.
Cât de mult se reflectă nivelul actual de spirit civic al cetățenilor în alegerile recente din Republica Moldova?
Alegerile recente din Republica Moldova reflectă un spirit civic în dezvoltare, în care cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de importanța votului lor, dar, în același timp, există o apatie și scepticism legat de eficiența acestuia. Nivelul actual al spiritului civic sugerează o dorință de schimbare, dar există o parte din oameni care consideră lipsa implicării în viața politică a țării puțin importantă, deși alegerile din ultimul timp la nivel global au demonstrat faptul că este foarte importantă participarea activă în viața politică a țării.
De ce este important ca cetățenii să aibă un spirit civic dezvoltat? Și cum poate acesta influența viitorul societății?
Un spirit civic dezvoltat este esențial pentru coeziunea și progresul unei societăți, deoarece încurajează implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional, astfel că societatea poate influența viitorul comun prin promovarea responsabilității colective, a solidarității și a unei guvernări mai transparente și echitabile.
Datele arată că rata prezenței tinerilor la vot este scăzută. Cum poate fi cultivată responsabilitatea civică în rândul tinerilor alegători?
Tinerii pot fi motivați să participe la vot prin campanii care evidențiază puterea lor de a influența schimbările sociale și politice care le afectează în mod direct viitorul. Cea mai eficientă metodă din punctul meu de vedere este storytelling-ul, prin intermediul căruia putem arăta cât de importantă este noua generație ca forță de schimbare.
Unele persoane aleg să voteze impulsiv, bazându-se mai mult pe emoții decât pe raționament. Cum putem explica acest fapt?
Acest comportament poate fi explicat prin tendința naturală a oamenilor de a lua decizii rapide, influențate de stări afective puternice, precum frica sau entuziasmul. Pe parcursul dezvoltării omenirii, indivizii nu aveau timp să se gândească strategic și rațional, aceștia acționau prin prisma fricii cel mai des, deoarece emoțiile pot mobiliza un individ să acționeze imediat, fără să analizeze profund informațiile sau opțiunile disponibile. Pentru majoritatea oamenilor nu mai este actual să se bazeze pe instinctul de supraviețuire, însă mecanismul de reacție a rămas același fiind alimentat de frica din gunoiul informațional care poate direct să otrăvească mintea umană.
În contextul ultimei afirmații, în ce măsură expunerea la dezinformare poate influența decizia de vot?
După cum spuneam, se face alegerea în baza fricii, iar sperieturile din social media și TV sunt triggere foarte mari de influențare a deciziei multor oameni. Expunerea la dezinformare poate influența semnificativ decizia de vot, deoarece aceasta modelează percepțiile și atitudinile alegătorilor, inducându-le o viziune distorsionată asupra candidaților, partidelor sau evenimentelor politice.
Ați menționat frica fiind un mecanism de influență. Cum afectează manipularea emoțiilor colective verticalitatea morală a unui alegător?
Manipularea emoțiilor colective poate duce la distorsionarea judecății morale a unui alegător, determinându-l să acționeze pe baza impulsurilor mai degrabă, decât pe o analiză rațională a situației. Frica și furia pot reduce capacitatea de a evalua obiectiv informațiile, iar speranța poate crea iluzii despre potențialele schimbări, ducând la alegeri influențate de dorințe și nu de valori fundamentale. Astfel, verticalitatea morală a alegătorului este vulnerabilă în fața manipulării, iar deciziile sale pot reflecta mai mult reacții emoționale decât principii etice solide.
Care sunt principalele temeri care îi împiedică pe cetățeni să participe activ în procesul electoral?
Principalele temeri ar fi neîncrederea în integritatea și corectitudinea alegerilor, iar unii cetățeni pot simți o dezorientare față de opțiunile politice sau lipsa de informații clare, ceea ce îi face să se simtă neputincioși sau incapabili să ia o decizie informată, renunțând astfel la responsabilitatea civică de a se implica în procesul decizional al țării.
De ce unele persoane își vând votul, în ciuda convingerilor morale și civice?
Unele persoane își vând votul din cauza condițiilor economice dificile, percepând ofertele financiare sau materiale ca o soluție imediată la nevoile lor, iar alți oameni aleg ce li s-a spus să aleagă și votează ce li s-a spus să voteze ca să nu rămână cu simțul datoriei și al vinovăției față de cei care le-au oferit bani. Astfel, în ciuda convingerilor morale, contextul economic și social poate determina indivizii să prioritizeze câștigurile personale în fața responsabilității civice.
În acest context, cum poate, sau dacă poate verticalitatea morală să ajute cetățenii să facă alegeri conștiente și responsabile?
În general, oamenii nu sunt gata să aștepte rezultate pe termen lung, majoritatea oamenilor doresc să se întâmple totul aici și acum. Dar noi trebuie să înțelegem că procesele durează și nu e despre țară, dar despre fiecare în parte. E ca și cum am adăugat 10 kg în 5 ani, dar ne dorim să le dăm jos în 5 zile. Este imposibil să facem acest lucru, și mai ales să dureze pe termen lung rezultatul. La fel este și cu o țară în care lucrurile au funcționat defect o perioadă lungă de timp, nu se poate face schimbarea rapid. Persoanele cu un sistem de valori bine fundamentat vor lua decizii bazate pe principii etice, precum corectitudinea, responsabilitatea și interesul comun, nu pe câștiguri personale. Astfel, verticalitatea morală poate contribui la dezvoltarea unei conștiințe civice solide, stimulând implicarea activă în procesul electoral și promovând alegeri care reflectă binele colectiv pe termen lung.
Ce măsuri psihologice pot lua cetățenii pentru a-și menține luciditatea în timpul campaniilor electorale?
Cea mai importantă recomandare este să își selecteze foarte minunțios sursele de informare și oamenii pe care îi ascultă. Practicarea auto-reflecției și dialogul cu persoane informate din surse sigure, care au argumente plauzibile și documentate, asta poate ajuta la păstrarea unui punct de vedere echilibrat și obiectiv.
În final, care sunt cele mai importante măsuri ce pot fi implementate luate pentru a încuraja implicarea civică la viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova?
În primul rând, măsuri educaționale – prin promovarea educației civice în școli, colegii, universități și prin campanii de informare care explică impactul votului asupra vieții cotidiene. Încurajarea unui dialog constructiv între populație și politicieni poate, de asemenea, să crească interesul pentru procesul electoral.
Interviu realizat de Iana Josu, studentă la Școala de Jurnalism din Moldova
