zdg.md

Statistică: peste 25% din populația Moldovei este formată din vârstnici

Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că persoanele în vârstă de peste 60 de ani reprezintă 25,2% din totalul populației Republicii Moldova, depășind 610.000 de persoane. Comparativ cu ultimii cinci ani, ponderea vârstnicilor a crescut cu 6 puncte procentuale.

Mortalitatea în rândul bărbaților vârstnici rămâne mai ridicată decât cea a femeilor, iar principalele cauze de deces includ bolile aparatului circulator și digestiv. Aceste afecțiuni sunt, de asemenea, responsabile pentru majoritatea cazurilor de dizabilitate în rândul seniorilor. Totodată, bolile oncologice afectează în mod special persoanele cu vârste cuprinse între 65 și 69 de ani, în timp ce tuberculoza afectează mai frecvent bărbații din intervalul de vârstă 55-64 de ani.

La începutul anului 2024, numărul pensionarilor din Moldova era de aproape 675.000, conform Casei Naționale de Asigurări Sociale. În ciuda acestui număr, există diferențe semnificative între pensiile primite de femei și bărbați. Femeile pensionare beneficiază de pensii medii cu 17% mai mici decât bărbații, primind în medie 3.683 de lei, comparativ cu 4.156 de lei pentru bărbați. În ciuda acestor discrepanțe, pensiile pentru limită de vârstă acoperă cu aproximativ 120% minimul de existență stabilit pentru pensionari.

De asemenea, raportul BNS evidențiază faptul că 24% dintre pensionarii care și-au stabilit pensia pentru limită de vârstă erau angajați la acel moment. În anul precedent, numărul persoanelor în vârstă active din punct de vedere economic a fost de 97.000, reprezentând peste 10% din totalul angajaților. Cei mai mulți vârstnici lucrează în agricultură, educație, medicină și asistență socială.

Veniturile gospodăriilor de vârstnici sunt mai mari în mediul urban decât în cel rural, cu o diferență de aproximativ 1.500 de lei pe lună. Totuși, cheltuielile lunare în orașe sunt și ele mai ridicate, fiind cu cel puțin 1.000 de lei mai mari decât în sate. În medie, 68% din veniturile lunare ale unui pensionar sunt cheltuite pe produse alimentare și servicii comunale, în timp ce doar 5,5% sunt alocate pentru sănătate. Veniturile vârstnicilor provin în mare parte din prestațiile sociale, acestea reprezentând 55,4% din totalul veniturilor gospodăriei, iar transferurile din străinătate contribuie cu 6,2%.

În mediul urban, condițiile de trai sunt mai bune decât în sate, unde mulți vârstnici se încălzesc încă folosind lemne și cărbuni. Aproximativ 91% din vârstnicii de la sate utilizează astfel de surse pentru încălzire, în timp ce în orașe peste 75% beneficiază de încălzire centralizată sau autonomă.

Raportul subliniază că persoanele în vârstă din mediul urban au o percepție mai pozitivă asupra nivelului lor de trai. Astfel, 11,6% din vârstnicii de la orașe își consideră nivelul de trai bun sau foarte bun, comparativ cu doar 5% dintre cei din mediul rural.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: