anre.md

Ștefan Creangă a demisionat din funcția de director al ANRE. CV-ul și principalele controverse în jurul numelui său

Ștefan Creangă, unul dintre cei patru directori ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a demisionat. Informația a fost confirmată pentru NM, pe 22 noiembrie, de serviciul de presă al Agenției, fără a oferi detalii despre motivul demisiei. Creangă nu a răspuns la apelul jurnaliștilor NM.

Consiliul de administrație al ANRE are un director general – pe Veaceslav Untila și patru directori: Ștefan Creangă, Eugen Carpov, Octavian Calmîc și Violina Șpac.

Ștefan Creangă a deținut şi alte funcţii de demnitate publică, printre care cea de director al Agenţiei Achiziţii Publice (2009–2013), membru al Comisiei Electorale Centrale (2011–2014) şi viceministru al finanţelor (2013–2015). În perioada electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014 Ştefan Creangă a fost şef al staff-ului electoral al PLDM.

În ianuarie 2016, părăsește PLDM împreună cu alți cinci deputați, pentru a-și pune semnătura în favoarea desemnării lui Vlad Plahotniuc la funcția de prim-ministru.

Ștefan Creangă a fost și protagonistul unei ivnestigații realizate de TV8. Astfel, la finele anului 2017, Parlamentul a votat o lege elaborată de Andrian Candu și Ștefan Creangă care oferea statului dreptul să cumpere acţiunile emise de băncile cu probleme, pentru a le revinde ulterior unor investitori de încredere. Asta s-a întâmplat după ce Banca Națională a blocat pachete mari de acţiuni la „Moldova Agroindbank” și „Moldindconbank”, pentru activitate concertată. Deși experții economici acuzau atunci că se pregătește o nouă fraudă bancară care va aduce prejudicii de sute de milioane statului și solicitau retragerea proiectului, documentul a fost votat rapid de majoritatea democraților. În două săptămâni de la înregistrare, proiectul lui Candu și Creangă a fost dezbătut în toate comisiile parlamentare și votat în plenul Parlamentului în ambele lecturi.

Ștefan Creangă s-a numărat și printre autorii controversatei legi numite „amnistia fiscală”, care a oferit posibilitatea legalizării banilor, imobilelor și mașinilor care nu erau declarate anterior, cu achitarea unei taxe de numai 3%. Legea a fost dur criticată de economiști, care atenționau că va fi legalizat capitalul obținut ilegal, iar Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au avertizat autoritățile că legea contravine luptei pentru combaterea corupţiei şi spălării banilor. Majoritatea democrată de atunci nu a ținut cont de avertismentele partenerilor externi  și a votat legea extrem de rapid, în 3 zile de la înregistrarea ei în Parlament.

Ștefan Creangă a fost și autorul proiectului de lege prin care Serviciul de Informații și Securitate a trecut în subordinea Parlamentului, iar majoritatea democrată a lui Vladimir Plahotniuc a putut să-și numească omul lor la conducerea SIS-ului, pe Vasile Botnari, condamnat penal recent pentru răpirea și extrădarea profesorilor turci.

La începutul anului 2019, majoritatea parlamentară condusă de democrați îl votează pe Ștefan Creangă în funcția de director al ANRE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

R. Moldova va avea un centru național de management al crizelor: Parlamentul a dat undă verde proiectului

În Moldova va fi înființat Centrul Național de Management al Crizelor. Parlamentul a votat, în lectura a doua, proiectul de lege privind managementul situațiilor de criză, care stabilește crearea acestui centru. Instituția va coordona toate măsurile de prevenire, pregătire, intervenție și recuperare în situații de criză, la nivel național.

Proiectul de lege, susținut de 60 de deputați și elaborat de un grup de parlamentari PAS, stabilește modul în care autoritățile, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și operatorii economici vor colabora în gestionarea integrată a crizelor.

Centrul Național de Management al Crizelor va activa sub conducerea Prim-ministrului și va avea rolul de a coordona toate acțiunile în caz de criză. În paralel, va fi creată și Comisia Națională de Management al Crizelor, alcătuită din premier, șeful Centrului, conducători ai operațiunilor, miniștri și alți responsabili, în funcție de tipul crizei.

Legea introduce și alte măsuri noi, printre care crearea registrului național al riscurilor, instituționalizarea Centrelor Operaționale de Coordonare pentru gestionarea crizelor şi a punctelor de contact 24/7. Totodată, documentul prevede elaborarea unui Plan Național de Management al Crizelor, obligatoriu pentru toate instituțiile implicate.

O altă prevedere este regimul stării de alertă, care va permite instituirea unor măsuri restrictive temporare, în condiții de legalitate și proporționalitate, pentru a limita efectele crizelor.

Proiectul de lege va intra în vigoare la 1 septembrie 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: