„Știu că am făcut greșeli”. Klaus Iohannis le-a cerut iertare românilor VIDEO

Aflat la sfârșit de mandat prezidențial, președintele României Klaus Iohannis le-a cerut iertare românilor. „Pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient”, a continuat Iohannis. Declarația a fost făcută pe 30 noiembrie, la Palatul Cotroceni, la recepția organizată cu ocazia Zilei Naționale a României. Iohannis a menționat și Republica Moldova în discursul său. „Printr-o implicare constantă, Republica Moldova este astăzi mai aproape de a-și împlini visul european, iar noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, ne vom regăsi împreună în marea familie europeană”, a comunicat el. Totodată s-a referit și la scrutinele electorale din România, numindu-le „momente cruciale care vor defini direcția în care va merge România în următorii ani”. 

„Sărbătoarea din acest an are pentru mine o însemnătate aparte, pentru că este ultima dată când mă adresez dumneavoastră de Ziua noastră Națională în calitate de președinte al României. După două mandate și zece ani în care am avut onoarea de a fi în serviciul țării, mă despart de această responsabilitate cu emoție, cu recunoștință și cu o admirație nemărginită pentru dumneavoastră, cetățenii țării noastre. Zece ani am avut privilegiul de a vă reprezenta. Zece ani în care am încercat să fiu un susținător al idealurilor dumneavoastră și un partener în realizarea lor. Am trăit împreună clipe de bucurie, dar și momente care au pus națiunea noastră la grea încercare. (…) După zece ani pot spune, fără niciun fel de rezerve, că poporul român este puternic și profund atașat valorilor democratice și sunt convins că va continua să apere aceste valori”, a comunicat Iohannis, la recepția organizată cu ocazia Zilei Naționale a României.

El a menționat și Republica Moldova în discursul său.

„România a avut în cele două mandate ale mele un rol activ în procesul de consolidare a proiectului european, contribuind, totodată, la creșterea solidarității și a coeziunii Uniunii. Astfel, printr-o implicare constantă, Republica Moldova este astăzi mai aproape de a-și împlini visul european, iar noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, ne vom regăsi împreună în marea familie europeană”, a declarat Iohannis.

În continuare, el și-a cerut iertare pentru deciziile care au „nemulțumit”.

„Știu că am făcut greșeli, unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”, a spus Iohannis.

Totodată, el a vorbit și despre scrutinele electorale din România.

„Dragi români, anul acesta a fost unul încărcat electoral. Urmează încă două runde de alegeri, parlamentare și prezidențiale, momente cruciale care vor defini, mai mult decât la alte scrutine din trecut, direcția în care va merge România în următorii ani. Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru. (…) Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental. (…) Alegerile parlamentare sunt extrem de importante întrucât președintele nou ales, oricât de bine intenționat este, nu poate desemna decât acel premier care va reuși să coaguleze o majoritate în Parlament. (…) Fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor”, a conchis Iohannis.

Europa Liberă România scrie că aceasta „a fost prima ieșire publică a președintelui Klaus Iohannis după ce, pe 24 noiembrie, candidatul filorus Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România”. Klaus Iohannis este președinte al României din 2014. Mandatul său se va încheia pe 21 decembrie.

***

Pe 24 noiembrie, în România, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale.

Candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe prima poziție, obținând 22,94% din voturi. În noaptea de duminică spre luni, 25 noiembrie, în timp ce se numărau voturile pentru alegerile prezidențiale din România, principala întrebare căutată pe Google în România era: „Cine este Călin Georgescu?”. De asemenea, cele mai populare căutări în versiunea online a Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX) au fost: „legionar”, „suveranitate”, „antisemitism” și „mason”. Georgescu se prezintă ca un predicator creștin, îndeamnă la unitate „în jurul lui Hristos”, critică întregul spectru politic din România și promite să „facă istorie, nu politică”. Detalii AICI. „Admirator” al legionarilor, cu discurs pro-rus. NewsMaker a scris prin ce declarații s-a remarcat de-a lungul timpului Călin Georgescu. Detalii AICI.

Pe locul II s-a clasat Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România. Ea a obținut 19,18 din voturi.

Turul II de scurtin prezidențial este programat pentru data de 8 decembrie.

Între timp, pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României a solicitat Biroului Electoral Central renumărarea celor peste 9,4 milioane de voturi de la primul tur. Detalii AICI.

Înainte de aceasta, pe 27 noiembrie, președintele României Klaus Iohannis a anunțat despre convocarea ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat un singur subiect – „analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”. Consiliul Suprem de Apărare al Țării a anunțat, în urma ședinței, că un candidat la alegerile prezidențiale din România a beneficiat de expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe platforma chineză TikTok, în contextul în care nu a fost marcat drept concurent politic, ceea ce reprezintă o încălcare a legislației electorale. Detalii AICI. Precizăm că o explicație pentru ascensiunea lui Georgescu este utilizarea platformei TikTok pentru promovarea mesajelor sale, platformă pe care a fost extrem de activ.

***

Mai precizăm că românii votează, pe 1 decembrie 2024, la alegerile parlamentare, pentru a-și alege reprezentanții în Camera Deputaților și Senat. Cetățenii români din diaspora își exprimă dreptul la vot începând cu 30 noiembrie. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Igor Grosu, despre „federalizarea Moldovei”: „Idei scoase de la naftalină de Federația Rusă”

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a calificat planul de „federalizare a Moldovei”, atribuit Moscovei, drept „idei scoase de la naftalină de Federația Rusă”, adăugând că acestea „nu contează pentru noi”. Declarația a fost făcută pe 14 noiembrie, pentru TVR Moldova.

„Noi am avut referendum, în care oamenii au votat și am pus în Constituție: vectorul Republicii Moldova este integrarea europeană. Punct. În rest, toate ideile de naftalină, scoase de la naftalină de Federația Rusă, nu contează pentru noi”, a declarat Grosu.

Amintim că, pe 12 noiembrie, publicația Echo, declarată „agent străin” în Federația Rusă, a scris – citând surse din diferite grupuri de negociatori implicați în discuțiile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei – că printre condițiile Moscovei referitoare la sistemul european de securitate, înaintate în cadrul negocierilor, s-ar număra transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, formată din Moldova, Transnistria și Găgăuzia, precum și organizarea unui referendum privind independența Transnistriei și Găgăuziei, în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Detalii AICI.

Pe 13 noiembrie, publicația Bild a scris că reprezentanții Rusiei au înaintat condițiile privind o „nouă ordine europeană de securitate” în cadrul unor negocieri neoficiale privind încheierea războiului din Ucraina. Acestea au fost prezentate și reprezentanților europeni în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi, a menționat sursa citată. În ceea ce privește Republica Moldova, publicația relata, de asemenea, că Rusia propune transformarea acesteia într-o republică federală, care să includă Moldova propriu-zisă, Găgăuzia și Transnistria. În cazul aderării țării la UE, Transnistria și Găgăuzia ar trebui să aibă posibilitatea de a organiza referendumuri privind independența, a mai notat publicația. 

Menționăm că, pe 10 noiembrie, Ucraina și Rusia au reluat, pentru prima dată după câteva luni, negocierile directe la nivel de lucru privind încheierea războiului, cu medierea Statelor Unite. Potrivit DW, pe 10 și 11 noiembrie, delegațiile rusești și ucrainene au discutat la Abu Dhabi, cu medierea SUA, posibilele condiții pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. A doua zi, pe 12 noiembrie, emisarul special și ginerele președintelui SUA Donald Trump, Jared Kushner, a plecat la Moscova împreună cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, pentru negocieri cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Ulterior, negociatorii americani au zburat la Dublin, unde s-au întâlnit cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. După trei zile de negocieri privind Ucraina, desfășurate în diferite forme, Jared Kushner a anunțat că Moscova și Kievul au convenit să implice în discuții și țările europene.

În reacție la informațiile despre „federalizarea Moldovei”, Guvernul de la Chișinău a declarat că „cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori de la Moscova”. Detalii AICI.

***

Amintim că, la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, desfășurat în 2024, opțiunea DA a fost susținută de 749 719 persoane, iar opțiunea NU – de 739 155 de persoane. Pe teritoriul țării, cele mai mici scoruri în favoarea aderării la UE s-au înregistrat în Găgăuzia (5,16%), raionul Taraclia (13,15%) și raionul Ocnița (21,06%). La polul opus, eurointegrarea a fost susținută cel mai mult în raionul Ialoveni (67,70%), raionul Strășeni (62,37%) și raionul Călărași (60,46%).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: