Justiție

„Și-a permis-o cred doar Plahotniuc”. Stoianoglo a acuzat-o pe Maia Sandu că a cerut atragerea la răspundere penală a lui Dodon, Grecianîi și Voronin

Stela Untila
| 19 august, 2021
11:25

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a acuzat-o pe președinta țării Maia Sandu de imixtiune în activitatea Procuraturii. În cadrul unei conferințe de presă din 19 august, acesta a amintit că instituția pe care o conduce este independentă și se supune doar legii și deciziilor judecătorești. Stoianoglo a declarat că Sandu ar fi încălcat principiile de separare a puterilor în stat și a solicitat procurorilor să inițieze un dosar în acest sens. De asemenea, Procuratura Generală va sesiza Comisia de la Veneția și alte foruri internaționale, solicitându-le punctul de vedere cu privire la modificările promovate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la Legea cu privire la Procuratură.

„În primul rând, aș vrea să reamintesc că în Republica Moldova, la fel ca și în oricare stat care pretinde a fi democratic, puterile legislativă, executivă și cea judecătorească sunt separate însă colaborează de pe poziții de egalitate și în condiții de loialitate pentru realizarea prerogativelor, fără a se atenta la independența și imparțialitatea unei alteia. Subliniez că, potrivit Constituției Republicii Moldova, Procuratura este o instituție publică autonomă în cadrul autorității judecătorești și se supune doar Legii”, și-a început discursul Stoianoglo.

Stoianoglo spus că Maia Sandu ar fi cerut Procuraturii să inițieze dosare penale pe numele lui Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Vladimir Voronin. S-ar fi întîmplat în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate.

„Președintele statului a prezentat o listă de persoane, inclusiv reprezentanți ai actualei opoziții, cerându-ne insistent să-i tragem la răspundere penală. Pentru ca societatea să înțeleagă mai bine despre ce este vorba, îndemnăm Președinția să publice nu doar deciziile Consiliului Suprem de Securitate, inclusiv din 10 august, ci și anexele cu numele celor pe care guvernarea îi vrea cu dosare penale. Îndemnăm să fie publicate și stenogramele ședințelor, or, secrete ale anchetelor procurorii nu au prezentat”, a subliniat șeful Procuraturii Generale.

„Nu au fost prezentate argumente, doar reproșuri – de ce nu au fost pornite până acum dosare penale”, a adăugat ulterior Stoianoglo.

Stoianoglo a menționat că, timp de 8 luni, președinta țării nu s-ar fi interesat despre starea lucrurilor din Procuratură, despre problemele cu care se confruntăm sau cum ar putea să ajute pentru a redresa situația.

„Toată colaborarea și interesul Domniei sale s-a rezumat la problema anchetării unor persoane și la dosare individuale. Exact după acest scenariu se derulau și ședințele Consiliului Suprem de Securitate, care se convocau strict pentru ca Procurorul General să fie ”raportor de serviciu” pe dosare sensibile și spețe individuale. Tentativele mele de a explica faptul că examinarea unor dosare penale nu intră în competența CSS și că acest lucru reprezintă o ingerință în activitatea de urmărire penală, lucru interzis prin lege, au fost brutal combătute prin unicul argument: incompetență și lipsă de eficiență din partea Procuraturii. Apogeul colaborării noastre a fost atins la ultima ședință a CSS, organizată peste noapte, la care au fost invitați și conducătorii procuraturilor specializate. În toată cariera mea de procuror, cred că este pentru prima dată când un șef de stat cheamă șefii procuraturilor specializate la raport. Și-a permis-o cred doar Plahotniuc”, a declarat procurorul șef.

Procurorul șef a declarat că nu intenționează să demisioneze. Acesta a criticat legile promovate de majoritatea parlamentară cu privire la Procuratură și a anunțat că se va adresa Comisiei de la Veneția, Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni al Consiliului Europei, Asociației Internaționale a Procurorilor și corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, solicitându-le punctul de vedere în contextul modificărilor adoptate.

Discursul integral susținut de Stoianoglo îl găsiți AICI.

Am solicitat un comentariu din partea Președinției cu privire la acuzațiile aduse șefei statului de către procurorul general, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

briefing, procuratura generala, stoianoglo, top

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.