Максим Андреев / NewsMaker

Stoianoglo cere explicații de la Maia Sandu, în calitate de președintă a Consiliului Suprem de Securitate (DOC)

Procuratura Generală a adresat o scrisoare președintelui țării, Maia Sandu, în calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Reprezentanții instituției solicită să le fie prezentate „materialele factologice” care au stat la baza deciziei CSS din 10 august 2021, prin care s-a constatat că procurorii au admis inacțiuni, datorită cărora, anumite persoane implicate în cazuri de corupție în proporții mari și deosebit de mari, s-au eschivat de la răspunderea penală. 

 ,,…inacțiunile autorităților abilitate în gestionarea cazurilor de rezonanță condiționează oportunități propice eschivării de la răspundere penală a persoanelor implicate în cazuri de corupție în proporții mari și deosebit de mari. Numeroasele cazuri de tergiversare intenționată a procedurilor de urmărire penală în dosarele de rezonanță și de interes pentru securitatea națională subminează credibilitatea, funcționalitatea și autoritatea instituțiilor de drept din țară cu funcții de prevenire, monitorizare și intervenție. Vulnerabilitatea organelor de urmărire penală din stat, demonstrată prin ineficiență și imixtiune a unor interese externe în activitatea acestora, prejudiciază în mod direct securitatea și bunăstarea statului…”, se arată în decizia CSS din 10 august.

Procuratura Generală s-a adresat președintelui CSS cu rugămintea de fi informată despre materialul factologic care a stat la baza respectivelor concluzii.

„Mai exact, instituția întreabă care sunt numeroasele cauze penale avute în vedere, care anume autorități abilitate au inacționat, în care spețe și care sunt cazurile de imixtiune a unor interese externe în activitatea acestora, iar în cazul în care astfel de materiale nu există, Procuratura roagă, respectuos, să fie informată pe ce s-a întemeiat Decizia CSS. Informațiile solicitate sunt importante pentru Procuratură, deoarece, în cadrul ședinței CSS din 10 august 2021, procurorul general-interimar a fost unicul raportor care a prezentat o informație generalizată la subiect, urmată de o serie de întrebări, afirmații, declarații cu substrat politic și critici nefondate aduse Procuraturii de către unii membri ai CSS pe câteva cauze penale concrete”, se arată în declarația Procuraturii, publicată pe 6 septembrie.

În plus, Procuratura roagă să fie informată și despre cadrul normativ ce întemeiază competențele CSS de a solicita unui procuror, inclusiv procurorului general, să raporteze măsurile întreprinse și rezultatele obținute în cadrul unei anchete penale concrete și să facă constatări privind eficiența sau ineficiența unei investigații.

Concomitent, reieșind din recomandările CSS înaintate Procuraturii, instituția roagă președintele CSS să precizeze ce se are în vedere prin examinarea punctuală a cazurilor de rezonanță la ședința CSS, conform căror proceduri legale, care ar fi volumul de informații așteptat și admisibil legal de a fi prezentat, care sunt cazurile punctuale de rezonanță pe care intenționează CSS să le examineze la următoarea ședință și care norme legale îi atribuie CSS aceste competențe.

Procuratura Generală

***

Amintim că președinta țării Maia Sandu a convocat, pe 10 august, în ședință, Consiliul Suprem de Securitate. Ulterior, într-o conferință de presă, șefa statului a menționat că reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii Anticorupție nu s-au prezentat la ședință, pentru că ar fi „în vacanță”. La întrunire a venit doar viceprocurorul general, care nu ar fi oferit răspunsurile necesare pe anumite subiecte.

În urma întrunirii, CSS a elaborat un set de recomandări pentru Procuratura Generală, care să reducă riscurile eschivării persoanelor acuzate de la răspunderea penală în cazurile de corupţie mare.

Maia Sandu s-a referit la persoane controversate precum Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov, Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Constantin Botnari, Vladimir Andronache.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Donald Trump amenință Iranul cu „atac foarte puternic”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că pe 7 martie va fi lansat un „atac foarte puternic” asupra Iranului. De asemenea, Trump a comentat declarația președintelui Iranului, Masoud Pezeshkian, care și-a cerut scuze față țările vecine pentru atacurile iraniene asupra acestora, relatează Meduza.

Trump a declarat că, „din cauza comportamentului rău” al Iranului, se ia în considerare posibilitatea „distrugerii totale și a pierderii inevitabile a acelor zone și grupuri de persoane care până în acest moment nu erau vizate pentru atacuri”.

Trump a comentat, de asemenea, declarațiile președintelui Iranului, Masoud Pezeshkian, care și-a cerut scuze față de țările vecine pentru atacurile asupra lor și a promis că nu le va mai lovi. Potrivit președintelui SUA, astfel Iranul „s-a predat vecinilor săi din Orientul Mijlociu”. „Această promisiune a fost făcută doar din cauza atacurilor neîncetate ale SUA și Israelului. Ei voiau să preia puterea în Orientul Mijlociu și să conducă regiunea. Pentru prima dată în mii de ani, Iranul a pierdut în fața țărilor vecine din Orientul Mijlociu. Ei au spus: „Vă mulțumim, președinte Trump”. Eu am răspuns: „Nu-i pentru ce”, a mai declarat Trump.

El a numit Iranul „înfrânt”, precizând că va rămâne astfel „încă multe decenii, până când se va preda sau se va prăbuși complet”.

Amintim că președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a cerut scuze țărilor vecine pentru atacurile iraniene asupra lor. Potrivit lui Pezeshkian, Iranul nu îşi va mai ataca vecinii decât dacă va fi vizat din acele ţări. Totuși, în reacție la declarația lui Pezeshkian, Comandamentul Forțelor Armate iraniene a declarat că respectă suveranitatea țărilor vecine, dar va continua să atace ținte israeliene și americane.

***

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Cele două țări afirmă că operațiunea vizează eliminarea programul nuclear și balistic al Teheranului, precum și înlăturarea regimului teocratic iranian.

În prima zi a operațiunii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mai mulți oficiali de rang înalt, a fost ucis.

De la începutul ostilităților, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a unor baze militare americane din regiune. Totodată, în Liban, gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, este implicată în confruntări cu armata israeliană în sudul țării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: