Stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Procurorii au finalizat încă un dosar în care este vizat Stoianoglo. Reacția acestuia

Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, vine cu o reacție după ce, pe 29 iunie, procurorii au anunțat că au finalizat și expediat în judecată un alt dosar în care este vizat Stoianoglo. Șeful suspendat al Procuraturii Generale declară că dosarul ar fi unul „la comandă” și că nu se face vinovat de cele incriminate.

Stoianoglo amintește că, pe 4 octombrie 2021, într-un briefing, a anunțat „date de interes public major”, când a adus la cunoștința societății informații care demonstrau că Viorel Morari, în calitatea sa de șef al Procuraturii Anticorupție, contrar prevederilor legii și statutului de procuror, „furniza reprezentanților corpului diplomatic, factorului politic, precum și reprezentanților societății civile, detalii din dosare, materiale ce vizau activitatea Procuraturii, fiind la rândul său, consultat, susținut și sprijinit mediatic de către aceștia”.

Stoianoglo spune că imediat a doua zi după publicarea și mediatizarea acestei informații a fost ilegal reținut și suspendat din funcția de procuror general. „Toată această epopee durează deja de 9 luni, iar actuala guvernare încearcă prin orice mijloace să-mi dovedească vinovăția pentru crime absolut inventate. Așadar, sunt acuzat că am divulgat corespondența domnului V. Morari, prin care fapt i-am încălcat inviolabilitatea vieții personale”, spune Stoianoglo.

Procurorul general suspendat spune că, potrivit legii penale, o persoană poate fi trasă la răspundere dacă a difuzat informații ce constituie viața privată și secretul vieții private. El se întreabă despre care viața privată poate fi vorba în speța dată, „când erau furnizate date din cauzele penale ale statului?”.

Mai mult, Stoianoglo susține că, procurorul de caz „nu s-a obosit” să ia în considerare plângerile sale și să-i înmâneze rechizitoriul, așa cum prevede legea. „Este evident că domnul procuror era extrem de grăbit și trebuia să forțeze lucrurile pentru a trimite dosarul în judecată cât mai urgent și cu orice preț, pentru ca nimeni să nu-i poată reproșa că a ignorat recomandările CtEDO. (…) Se pare că le e rușine domnilor procurori pentru astfel de dosare la comandă, iar societatea nu trebuie să afle despre ilegalitățile, fără de precedent, pe care procurorii la piciorul puterii le comit împotriva propriului procuror general”, mai supune Alexandr Stoianoglo.

***

Amintim că la 29 iunie, un alt dosar în privința procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a ajuns pe masa magistraților, pentru examinare în fond. Potrivit PG, pe acest capăt de acuzare trimis în instanța de judecată, lui Alexandr Stoianoglo i se impută săvârșirea infracțiunii de încălcare a inviolabilității vieții personale, manifestată prin răspândirea cu bună-știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală al altei persoane, fără consimțământul ei, realizată într-un discurs public.

Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general în data de 5 octombrie 2021. Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat inițierea dosarului penal pe numele lui Stoianoglo în urma plângerii depuse de deputatul PAS Lilian Carp. În total, au fost formulate cinci capete de acuzare. Într-un caz, ancheta a fost finalizată și transmisă în judecată.

Ulterior, pe numele lui Stoianoglo au fost inițiate și alte dosare. Un dosar are la bază plângerea fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Stoianoglo este acuzat de „încălcarea dreptului la viața privată” și dezvăluirea unor informații confidențiale din dosarul penal în care era vizat Morari.

Pe 28 iunie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a publicat o listă de întrebări adresate Guvernului Republicii Moldova în legătură cu dosarul penal în care este cercetat procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo. În special, CEDO se interesează dacă au fost motive suficiente pentru a-l plasa pe Stoianoglo în arest la domiciliu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: