Надежда Копту / NewsMaker

Stoianoglo va ataca la CSJ decizia Curții de Apel și intenționează să apeleze la CEDO

Procurorul general suspendat din funcție, Alexandr Stoianoglo, va constesta la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) decizia Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă plângerea sa față de decizia de inițiere a urmăririi penale pe numele său. Înainte de ședința de judecată din 2 noiembrie, Stoianoglo a declarat că intenționează să atace decizia magistraților la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și să se adreseze la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Stoianoglo a menționat că judecătorii Curții de Apel au respins contestația sa față de decizia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) fără să prezinte argumente.

„Argumentele deocamdată rămân necunoscute. Intenționez să atac decizia la CSJ și CEDO”, a menționat Stoianoglo.

Amintim că Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, examinează în cadrul ședinței din 2 noiembrie demersul Procuraturii Anticorupție, care solicită prelungirea termenului de arest la domiciliu pentru procurorul general suspendat din funcție, Alexandr Stoianoglo.

***

Curtea de Apel Chișinău a respins constestația procurorului general suspendat din funcție Alexandr Stoianoglo, față de decizia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), prin care a fost autorizată inițierea urmăririi sale penale. Hotărârea a fost pronunțată pe 2 noiembrie.

„S-a respins cererea avocatului de examinare a cauzei în ședință publică. Examinarea cererii de suspendare a fost însușită cu soluția aspectelor ce țin de inadmisibilitate a acțiunii. Cererea înaintată de Stoinoglo Alexandr a fos declarată inadmisibilă”, se arată pe portalul național al instanțelor.

Pe 12 octombrie, avocatul lui Stoianoglo Vasile Gafton a anunțat că la Curtea de Apel a mai fost depusă o cerere de contestare a deciziei CSP.

„Odată ce a fost depusă cerere de chemare în judecată prin care a fost contestată hotărârea CSP, acea hotărâre a fost suspendată, ea nu produce efecte juridice. Procurorul de caz nu trebuia să pornească urmărirea penală, nici să-l rețină. Unica soluție pe care o poate adopta conform legii, e să anuleze acele ordonanțe care sunt ilegale, să-l scoată de sub urmărire penală și să claseze dosarul penal”, a accentuat Gafton.

Amintim că Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie. În aceiași zi, șeful suspendat al Procuraturii Generale a fost reținut pentru 72 de ore.

Pe numele său a fost inițiat un proces penal pe 4 capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața unor organe competente. Pe 8 octombrie, la expirarea termenului de 72 de ore de la reținerea sa, judecătorii au decis plasarea acestuia în arest la domiciliu. Stoianoglo susține că nu există probe împotriva sa și că dosarul ar fi unul politic. Avocații săi au depus o solicitare privind eliberarea sa, în timp ce procurorii au cerut plasarea acestuia în detenție în penitenciar. Ambele au fost respinse.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: