Stoianoglo va candida la alegerile prezidențiale. Dodon: Partidul Socialiștilor și eu personal îl vom susține 

Ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo va candida la următoarele alegeri prezidențiale. Anunțul a fost făcut pe 8 iulie, de liderul socialiștilor Igor Dodon, în timpul unei conferințe de presă. Dodon a spus că Partidul Socialiștilor îl va susține pe Stoianoglo și că acesta este „un candidat apartinic”. 

„Partidul Socialiștilor nu va înainta un candidat partinic la aceste alegeri prezidențiale. Partidul Socialiștilor nu va înainta candidatura președintelui Igor Dodon sau a oricărui alt membru de partid. (…) Vom susține un candidat apartinic, un candidat unic de compromis național în jurul căruia să fie posibilă consolidarea mai multor forțe de opoziție. (…) Propunerea de a susține un candidat comun, de interes național, a fost discutată astăzi la ședința executivului politic al Partidului Socialiștilor și unanim a fost susținută de toți colegii. (…) Venim cu un candidat unic, de interes național. (…) Acest candidat este domnul Alexandr Stoianoglo, pe care și Partidul Socialiștilor, și eu personal, îl vom susține cu toată încrederea în aceste alegeri prezidențiale pe care ne punem ca scop să le câștigăm”, a anunțat Dodon.

„Noi solicităm și cerem susținerea și altor partide de opoziție. (…) O să venim cu un mesaj și către liderii partidelor de opoziție. A venit timpul să dăm dovadă de maturitate politică, toți împreună”, a adăugat Dodon.

La rândul său, Alexandr Stoianoglo a spus că a „acceptat astăzi” să se implice „într-o activitate dificilă”.

„Acum nu e loc pentru demonstrarea orgoliilor și ambițiilor. (…) Eu nu sunt politician, în spatele meu nu sunt proiecte politice dar în același timp eu sunt capabil să vorbesc cu mulți lideri politici ai acestei țări”, a comunicat Stoianoglo.

Ulterior, Dodon s-a adresat partidelor din opoziție ca la următoarele alegeri prezidențiale „să se dezică de interesele partinice și personale, și să se gândească la țară”. „Vă invit în această miercuri, 10 iulie, la 10:00, să avem o întâlnire a liderilor partidelor capabili să formăm o platformă unică pentru a susține un candidat din popor. Eu cred că o asemenea întâlnire este greu de imaginat fără Vladimir Voronin, fără Renato Usatîi și Ion Chicu, fără Ion Ceban și Irina Vlah, fără Vlad Filat și Andrei Năstase și alți lideri”, a comunicat Dodon, adăugând că întrevederea va avea loc la „biblioteca civilizațiilor la Mark Tkaciuk”

***

La sfârșitul lui noiembrie 2023, Igor Dodon nu a exclus faptul că ar putea candida la următoarele alegeri prezidențiale. Atunci, Dodon a declarat că ar fi o „cea mai mare greșeală strategică” ca partidele de opoziție să înainteze un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Detalii – AICI.

Ulterior, în ianuarie 2024, socialiștii au anunțat că discută cu mai multe partide extraparlamentare, inclusiv cu MAN-ul lui Ion Ceban, despre „eventualitatea unui candidat comun” la prezidențiale. Detalii AICI.

În martie 2024, Dodon susținea că ar fi gata să-l susțină pe ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, în calitate de candidat unic a „4-5 forțe de opoziție”, la alegerile prezidențiale. Detalii AICI.

Iar în luna mai, Dodon anunța că mai mulți lideri ai unor partide de opoziție au avut o întrevedere pentru a discuta posibilitatea propunerii unui candidat unic la alegerile prezidențiale. Dodon a precizat că întrevederea a avut loc la inițiativa jurnalistei Natalia Morari. Detalii AICI. Câteva zile mai târziu, Morari a publicat imagini de la întrevedere. Potrivit acestora, la întâlnire au fost: fostul ministru de Externe în cabinetul de miniștri condus de democratul Pavel Filip, Tudor Ulianovschi, fostul premier și lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova Vlad Filat, fostul premier și lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei Ion Chicu, fostul președinte și lider al socialiștilor Igor Dodon, fosta bașcană Irina Vlah și deputatul neafiliat Gaik Vartanean, care a aderat la Partidul „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), fondat de primarul capitalei Ion Ceban. Detalii AICI.

În iunie, Dodon nu a exclus din nou că ar putea candida la alegerile prezidențiale. Se va întâmpla, a adăugat Dodon, dacă „va exista șansa să o câștigăm pe Maia Sandu și nu vom găsi un candidat unic din partea opoziției”. Declarațiile au fost făcute pentru presa din Rusia, în timp ce se afla la un forum economic de la Sankt Petersburg. Detalii AICI

Printre cei care au anunțat deja oficial că vor candida se numără:

– Maia Sandu (actuala președintă a țării);
– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de externe în guvernul Filip);
– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);
– Vlad Filat (lider PLDM);
– Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru).

***

În noiembrie 2019, Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general – pe un mandat de 7 ani. În seara de 5 octombrie 2021, la câteva luni după revenirea PAS la guvernare, Stoianoglo a fost reținut chiar în biroul său de la Procuratura Generală și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații, scrie rise.md. S-a întâmplat după ce, în aceeași zi, CSP a examinat adresarea deputatului PAS Lilian Carp, tot el președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică (CSNAOP).

În sesizare, Carp afirma că, în perioada în care Stoianoglo a fost deputat și președinte al CSNAOP, a semnat raportul pentru modificarea Legii cu privire la combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar în urma acestei modificări, votată în Parlament, a fost facilitată comiterea infracțiunilor de spălare a banilor. Carp a cerut să fie investigat și faptul că pe numele soției procurorului general au fost înregistrate mai multe firme din Ucraina care au aparținut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat, în 2018, definitiv, la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

Tot aici, Carp susținea că Stoianoglo „a organizat și dirijat acțiunile procurorului de caz, care a renunțat la învinuirea adusă lui Platon”, fapt care s-a soldat cu eliberarea afaceristului și, ulterior, plecarea acestuia din R. Moldova. Atunci, CSP a desemnat un procuror să examineze cele invocate de Carp.

În aprilie 2023, Procuratura Anticorupție a declarat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire „pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită”. Înainte de aceasta, Stoianoglo declara că este gata să demonstreze proveniența banilor. Ar fi vorba de un apartament, procurat pe numele fiicei lui Stoianoglo, în 2015. El menționa că la acea vreme, când a procurat locuința, nu era nici procuror general, nici deputat, nici funcționar. Prin urmare, spunea Stoianoglo, nu avea de ce să fie subiectul investigației.

Ulterior, 26 septembrie 2023, reprezentanții Președinției de la Chișinău au anunțat că a fost semnat „decretul prezidențial de eliberare din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo, în baza hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 23 mai 2022”.

Pe 24 octombrie 2023, CtEDO a publicat o decizie urmare a plângerii fostului procuror general. S-a constatat că Republica Moldova a încălcat drepturile lui Stoianoglo, la un proces echitabil atunci când a fost revocat din funcția de procuror general. Potrivit deciziei, Moldova trebuie să plătească lui Stoianoglo 3 600 euro drept despăgubire prejudiciului moral cauzat.

Cu privire la Stoianoglo mai precizăm că în februarie 2024, Alexandr Stoianoglo și fosta sa subalternă, Maria Cobzari, învinuiți de depășirea atribuțiilor de serviciu, au fost achitați. Decizia a fost pronunțată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Unul dintre cei trei judecători care au examinat cauza a formulat o opinie separată, privind existența vinovăției acestora. Detalii AICI. Procuratura Anticorupție, care a instrumentat cazul, a anunțat că va contesta decizia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: