În spațiul public, inclusiv în mass-media și pe rețelele sociale, sunt multe informații despre procesul de integrare europeană, unele adevărate, altele – false.
Odată cu avansarea integrării în UE, sunt distribuite diferite «sperietori», care de care mai înfricoșătoare, cu scopul clar de a ne dezinforma. De noi depinde dacă acceptăm să devenim victime ale dezinformării sau nu.
STOP FALS! – campania împotriva informației false și tendențioase, realizată de Asociația Presei Independente (API), prezintă în infograficul de mai jos dezmințirea celor mai des întâlnite falsuri despre integrarea europeană a țării noastre. #NuDezinformării #RaporteazăFalsurile
Cea mai sigură protecție împotriva minciunii este adevărul. Te încurajăm să fii un cetățean responsabil și să ajutăm împreună adevărul să învingă în lupta cu dezinformarea. Pentru asta, raportează falsurile depistate pe semnale.stopfals.md!
Natalia Parasca, președinta interimară a Partidului „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, ar fi una dintre persoanele vizate de perchezițiile efectuate de ofițerii Centrului Național Anticorupție în această dimineață. Potrivit acesteia, oamenii legii au efectuat percheziții și la domiciliul părinților săi. Parasca a acuzat partidul de guvernare PAS de „persecuție politică”, susținând că motivele invocate de autorități pentru percheziții ar fi „inventate”. Pe de altă parte, PAS cataloghează acuzațiile Nataliei Parasca drept „aberații”.
Parasca a declarat, pe 17 septembrie, într-o postare pe Telegram că a fost „ținta” perchezițiilor.
„Astăzi am devenit ținta mașinii represive a regimului Sandu-PAS. Dimineață, forțele de ordine au venit la mine acasă. O altă echipă de foști apărători ai legii și ordinii răscolește casa părinților mei. Motivele formale pentru această arbitrare au fost auzite de fiecare dintre noi de multe ori în cazuri similare, nu mai este nevoie să le menționăm. Motivele sunt inventate, iar cauza este aceeași. Este vorba de persecuția politică a celor care nu sunt de acord cu dictatura regimului actual, care încearcă în mod constant să intimideze întregul popor care l-a ales cândva”, a menționat politiciana.
Pe de altă parte, PAS cataloghează acuzațiile Nataliei Parasca drept „aberații”.
„Sunt aberatii. Justita trebuie să își facă conștiincios treaba”, a menționat pentru NewsMaker purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas.
Solicitat de NewsMaker, serviciul de presă al CNA a menționat că va reveni cu precizări.
Precizăm că pe 17 septembrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova au loc peste 70 de percheziții într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor politice. Acțiunile, desfășurate de ofițerii CNA și procurorii din Bălți, au loc inclusiv în municipiul Chișinău.
Potrivit CNA, există suspiciuni că un grup de persoane ar fi pus în aplicare un plan infracțional în perioada preelectorală, înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. „Printre persoanele vizate se numără factori de decizie afiliați unor partide politice, membri și simpatizanți, care ar fi creat o schemă de introducere în țară a mijloacelor bănești ilicite, destinate susținerii ilegale a partidelor politice, grupurilor de inițiativă și concurenților electorali”, au declarat reprezentanții CNA.
Între timp, în urma perchezițiilor efectuate, au fost ridicați bani în diferite valute, documente, înscrisuri și alte materiale relevante pentru anchetă.
***
Natalia Parasca este vizată de sancțiuni internațioanale alături de alte persoane cunoscute pentru legături cu fugarul Ilan Șor. Pe 28 martie, aceasta s-a plâns că organele de drept i-au interzis să părăsească Republica Moldova timp de 60 de zile. Ea a publicat pe rețelele de socializare o imagine cu un document al Procuraturii municipiului Chișinău. În document se indica faptul că politiciana are statut de învinuită.
Premierul Dorin Recean a reacționat la decizia autorităților elene de a suspenda extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova, care urma să aibă loc „în următoarele zile”. Șeful Executivului anunță că autoritățile vor investiga cum a reușit fostul lider democrat „să-și împiedice extrădarea”.
„Chiar dacă el speră că după alegeri Moldova va cădea pe mâna Rusiei și el va putea veni acasă liber, instituțiile trebuie să-l aducă acasă în cătușe. Și noi – cetățenii acestei țări – trebuie să ne asigurăm că toți sunt aduși în fața justiției și că acest proces nu este oprit”, a scris șeful Guvernului pe rețelele de socializare.
Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, pe aeroportul din Atena, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai cu identități false.
Procuratura Generală a Republicii a trimis, pe 24 iulie, autorităților din Grecia o primă cerere de extrădare în privința lui Plahotniuc, iar Ministerul Justiției a expediat ulterior încă două. Atât Curtea de Apel din Atena, cât și Ministerul Justiției al Greciei au acceptat extrădarea. Ministerul Justiției de la Chișinău a recepționat pe 12 septembrie decizia privind extrădarea și a transmis setul de documente Ministerului Afacerilor Interne – instituția competentă pentru preluarea lui Plahotniuc. Totuși, pe 17 septembrie, Procuratura Generală a anunțat că Ministerul Justiției din Grecia a suspendat procedura de extrădare, fără a-și explica decizia.
Reamintim că ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a anunțat anterior că fostul lider PDM urma să fie adus în Republica Moldova pe 25 septembrie, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare.
Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în țara noastră pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.
Lidera Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), Irina Vlah, a venit cu o reacție după ce Comisia Electorală Centrală a decis să ceară limitarea activității formațiunii sale. Vlah a catalogat hotărârea CEC drept una „motivată politic” și a precizat că PRIM o va contesta în instanță.
„Comisia Electorală Centrală nu s-a putut abține și, folosindu-se de situație, și-a demonstrat atașamentul politic față de guvernare. Astfel, fără a aștepta rezultatele controlului financiar, pe care tot CEC l-a inițiat, și care ar fi demonstrat vinovăția sau nevinovăția noastră, ne-a aplicat avertisment și a sesizat Ministerul Justiției să examineze posibilitatea aplicării în raport cu noi a art. 21 din Legea privind partidele politice (limitarea activității partidului politic). Astfel, CEC a încălcat principiul prezumției nevinovăției și s-a plasat mai presus de orice în stat. Evident, vom contesta această decizie, pe care o considerăm neîntemeiată și motivată politic”, a scris Irina Vlah pe rețelele de socializare.
Amintim că, pe 17 septembrie, Comisia Electorală Centrală a decis să expedieze Ministerului Justiției o solicitare de examinare a aplicării articolului care prevede limitarea activității formațiunilor politice în privința Partidului Republican „Inima Moldovei”. Totodată, CEC a dispus efectuarea un control complex al finanțării activității PRIM, precum și al Blocului electoral „Patriotic”, din care face parte partidul lui Vlah. Autoritatea electorală a dispus măsurile în contextul în care PRIM ar fi beneficiat de finanțare ilegală.
Hotărârea CEC privind „Inima Moldovei” și Blocul „Patriotic” vine după două sesizări depus de Partidul Național Moldovenesc și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa.
Amintim că, în dimineața zilei de 2 septembrie, procurorii și polițiștii au desfășurat 60 de percheziții în sudul țării într-o cauză penală privind coruperea electorală, finanțarea ilegală a concurenților și spălarea de bani în proporții deosebit de mari. Trei persoane au fost reținute în urma descinderilor.
În aceeași zi, Centrul Național Anticorupție a efectuat percheziții la Chișinău și Comrat în cadrul unui dosar privind finanțarea ilegală a unui partid politic. Patru persoane au fost reținute, fiind vorba despre un viceprimar de Comrat și trei responsabili ai organizației teritoriale PRIM. Unul dintre membrii reținuți ai formațiunii este candidată la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Cele patru persoane sunt bănuite că ar fi oferit bani unor activiști politici pentru organizarea de activități electorale. Potrivit anchetei, aceștia plăteau în plicuri pentru colectarea de semnături în susținerea unui politician.
Extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, planificată pentru 25 septembrie, a fost amânată de autoritățile elene, anunță Procuratura Generală. Instituția precizează că decizia Ministerului Justiției al Greciei a fost comunicată prin canalele Interpol, însă nu au fost indicate motivele suspendării.
Potrivit Procuraturii, solicitările de extrădare depuse de autoritățile de la Chișinău au fost admise pe 12 septembrie de autoritățile elene, iar predarea fostului lider democrat urma să aibă loc „în zilele următoare”.
„Potrivit notificării recepționate astăzi prin canalele Interpol, în urma deciziei Ministerului Justiției al Republicii Elene din data de 17.09.2025, extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova a fost suspendată, fără a se indica motivele”, precizează PG, cu mențiunea că va reveni cu detalii suplimentare „imediat ce acestea vor fi disponibile”.
Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, la aeroportul din Atena, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, la aeroportul din capitala Greciei a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au desfășurat percheziții la vila de lux pe care cei doi o închiriau în oraș, depistând zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută.
Pe 23 iulie, Plahotniuc și Țuțu au fost plasați în arest preventiv. Ex-deputatul a fost eliberat între timp, însă Plahotniuc continuă să rămână în penitenciar.
Procuratura Generală a Republicii a trimis, pe 24 iulie, autorităților din Grecia o primă cerere de extrădare în privința lui Plahotniuc, iar Ministerul Justiției a expediat ulterior încă două. Atât Curtea de Apel din Atena, cât și Ministerul Justiției al Greciei au acceptat extrădarea. Ministerul Justiției de la Chișinău a recepționat pe 12 septembrie decizia privind extrădarea și a transmis setul de documente Ministerului Afacerilor Interne – instituția competentă pentru preluarea lui Plahotniuc.
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a anunțat anterior că fostul lider PDM ar urma să fie adus în Republica Moldova pe 25 septembrie, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare.
Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în țara noastră pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.
În Moldova va fi lansată o nouă bursă de valori, în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB). Printre fondatori se numără banca moldovenească maib. NM explică cum aceasta va ajuta, pe de-o parte, companiile moldovenești să atragă capital și, pe de altă parte, locuitorii țării să găsească noi oportunități de investire a economiilor.
În data de 15 septembrie, în cadrul forumului economic Moldova Business Week de la Chișinău, a fost semnat un memorandum privind crearea unei noi burse în Moldova. Partener și acționar principal va deveni Bursa de Valori București, iar unul dintre investitori — cea mai mare bancă a Moldovei, maib.
Noul piață de valori mobiliare urmează să devină funcțională în Moldova chiar vara viitoare. Bursa va permite companiilor moldovenești să iasă pe piața de capital, să atragă investiții și să utilizeze instrumente transparente de finanțare. Aceasta este o etapă importantă pentru întreaga economie: până acum companiile locale aveau acces limitat la piețele de capital.
Cum va influența businessul din Moldova?
Bursa va fi creată după modelul Bursei de Valori București, care își va împărtăși experiența și tehnologiile. Noua bursă din Moldova va deveni o platformă pentru listarea acțiunilor și obligațiunilor companiilor moldovenești. Aceasta va ajuta businessul să-și demonstreze transparența, să consolideze încrederea investitorilor și să atragă mijloace pentru noi proiecte promițătoare.
Unul dintre partenerii-fondatori ai noii burse este maib, cea mai mare bancă din Moldova, care participă în calitate de co-investitor.
„Pentru companiile moldovenești acest lucru înseamnă posibilitatea de a emite valori mobiliare (acțiuni și obligațiuni), diversificând sursele de finanțare. Pentru persoanele fizice aceasta va oferi noi oportunități de investire a mijloacelor. Cea mai mare importanță pentru business o are accesul la o nouă piață de capital. Aceasta înseamnă că firmele moldovenești, care își vor lista acțiunile la bursă, vor avea acces la capital internațional”, a declarat la prezentare CEO maib, Giorgi Shagidze.
Piața de capital reprezintă o alternativă la creditele bancare. Dar, a explicat Shagidze, crearea ei va influența favorabil și sectorul bancar din Moldova.
„Pentru maib este important ca în Moldova să existe companii sănătoase, care să aibă posibilitatea să crească. Noua bursă va deveni un instrument al unei asemenea dezvoltări. Companiile vor putea atrage capital prin acțiuni, ceea ce ulterior le va facilita accesul la credite bancare pentru extinderea businessului”, a explicat Shagidze.
Astfel, maib susține și atrage noi oportunități pentru clienții săi și pentru economia în ansamblu.
Următorul pas pentru lansarea bursei în 2026, după cum a precizat Shagidze, va fi obținerea licenței și crearea proceselor de business, ceea ce reprezintă o sarcină tehnică deloc simplă.
Ce oportunități vor apărea pentru locuitorii Moldovei?
Din partea română, proiectul este coordonat de Bursa de Valori București. CEO-ul acesteia, Remus Vulpescu, a menționat că crearea unei asemenea burse moldovenești era așteptată de mai bine de 10 ani.
„Aceasta va fi o bursă moldovenească, în al cărei acționariat majoritatea covârșitoare vor fi companii moldovenești. Bursa de Valori București acționează ca partener tehnologic și va fi acționar minoritar. Acest lucru va ajuta viitoarea bursă de la Chișinău să răspundă cât mai mult posibil necesităților de dezvoltare a economiei Republicii Moldova. Desigur, ne așteptăm și la o cooperare economică cu alte țări. Da, ne gândim și la România, dar în primul rând — la Republica Moldova și la piața ei de capital”, a spus Vulpescu.
Investitorul român a subliniat, de asemenea, că vor apărea noi oportunități de investiții și pentru persoanele fizice din Moldova. În prezent, piața de capital din Moldova este practic inactivă. Se așteaptă ca noua bursă „locală” din Moldova să accelereze dezvoltarea pieței de capital.
„În România, de exemplu, peste un milion de persoane investesc lunar câte 100, 200 sau 300 de lei românești în fonduri private. Aceasta este, de fapt, o politică de economisire și investire, care deja s-a înrădăcinat la români și în ultimii ani s-a dezvoltat cu succes. Astfel, populația poate investi banii prin intermediul fondurilor, fără a avea cunoștințe speciale despre sectoarele concrete ale economiei, și să obțină o rentabilitate mai mare decât la depozite sau chiar la obligațiunile de stat”, a relatat șeful Bursei de Valori București.
Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu o cotă de piață de 36,3% la depozite și 38% la credite, în întregul sector bancar, la sfârșitul trimestrului doi al anului 2025. Din 2018, acționarul principal al maib este un consorțiu din care fac parte Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL — una dintre cele mai mari companii de administrare a activelor din țările baltice, și Horizon Capital, fond de investiții private orientat spre piețele emergente.
