În spațiul public, inclusiv în mass-media și pe rețelele sociale, sunt multe informații despre procesul de integrare europeană, unele adevărate, altele – false.
Odată cu avansarea integrării în UE, sunt distribuite diferite «sperietori», care de care mai înfricoșătoare, cu scopul clar de a ne dezinforma. De noi depinde dacă acceptăm să devenim victime ale dezinformării sau nu.
STOP FALS! – campania împotriva informației false și tendențioase, realizată de Asociația Presei Independente (API), prezintă în infograficul de mai jos dezmințirea celor mai des întâlnite falsuri despre integrarea europeană a țării noastre. #NuDezinformării #RaporteazăFalsurile
Cea mai sigură protecție împotriva minciunii este adevărul. Te încurajăm să fii un cetățean responsabil și să ajutăm împreună adevărul să învingă în lupta cu dezinformarea. Pentru asta, raportează falsurile depistate pe semnale.stopfals.md!
Mai mult de jumătate dintre locuitorii Găgăuziei consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită, atât în regiune, cât și la nivel național. În același timp, Biserica rămâne instituția în care oamenii au cea mai mare încredere, urmată de bașcan. Datele se regăsesc într-un studiu sociologic prezentat de Asociația Promo-LEX pe 16 aprilie.
Potrivit studiului, peste 70% dintre locuitorii autonomiei au încredere în biserică, aceasta fiind urmată de bașcan. Aproximativ jumătate dintre respondenți declară că au încredere în guvernatorul Găgăuziei. La polul opus se află instituțiile-cheie ale statului. Astfel, peste 80% dintre respondenți spun că au puțină sau foarte puțină încredere în președintele țării și în Parlament. Totodată, peste 70% își exprimă neîncrederea în instanțele de judecată, procuratură și poliție. Partidele politice sunt, la rândul lor, privite cu scepticism – aproape trei sferturi dintre respondenți declară că nu au încredere în acestea.
În general, oamenii cred că lucrurile merg într-o direcție greșită, atât în Găgăuzia, cât și în întreaga țară. Mai exact, peste 54% dintre respondenți consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită în autonomie, în timp ce doar puțin peste 27% apreciază direcția ca fiind corectă. La nivel național, evaluarea este și mai critică: 71,9% dintre respondenți cred că Republica Moldova se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 15,4% consideră direcția corectă. Alți 12,7% nu au oferit un răspuns.
Deși nivelul de încredere în autoritățile centrale este redus, majoritatea respondenților – 58,9% – consideră că Parlamentul și Guvernul sunt instituțiile care pot soluționa problemele cu care se confruntă regiunea. Autoritățile regionale – Adunarea Populară a Găgăuziei, Comitetul Executiv, bașcanul – sunt indicate de 38,5% dintre respondenți.
Rusia sau Europa? Ce își dorește Găgăuzia
În ceea ce privește orientarea externă a Republicii Moldova, cea mai mare parte a respondenților – 41,7% – susțin o politică echilibrată între Est și Vest.
Alte 38,7% consideră că țara ar trebui să se apropie de Federația Rusă, în timp ce doar 6% susțin aderarea la Uniunea Europeană. Puțin peste 12% nu au știut sau nu au răspuns.
***
Sondajul a fost realizat în perioada 14–18 martie 2026, pe un eșantion de 410 persoane adulte din Găgăuzia. Datele au fost colectate prin interviuri față în față, iar marja de eroare este de ±4,6%.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Întâlnirea reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului de la 16 aprilie s-a transformat într-un schimb de replici tăioase după ce vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus semnarea unei declarații prin care Tiraspolul ar recunoaște că negocierile se desfășoară în vederea soluționării conflictului pe baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, a respins propunerea, susținând că în cadrul procesului de negocieri nu există un obiectiv care se numește „integritate teritorială a Moldovei”, iar discuția a degenerat rapid într-o dispută despre natura relațiilor dintre cele două părți și despre formatul de negocieri aplicabil. Reprezentanții OSCE au intervenit pentru a calma spiritele și a propune o pauză tehnică.
„Semnarea acestui document ar clarifica multe lucruri”
Valeriu Chiveri a propus semnarea unei declarații scurte prin care ambii reprezentanți politici să confirme reluarea procesului de negocieri cu scopul obținerii unei soluționări politice durabile a conflictului transnistrean, pe baza respectării suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional.
„Semnarea acestui document ar simplifica multe întrebări în dialogul nostru și ar arăta atitudinea reală a dumneavoastră față de soluționarea conflictului. Dacă sunteți de acord, am putea face o scurtă pauză și ruga colegii să pregătească documentul”, a declarat Chiveri.
La rândul său, Ignatiev a propus „ajustarea” inițiativei.
„Există mecanismul de dialog «Principii și proceduri ale procesului de negocieri», care nu prevede o formulă finală și un model de reglementare. Se menționează că părțile elaborează o propunere ce este prezentată conducerii de vârf. De aceea, propun să ajustăm inițiativa dumneavoastră, deoarece în procesul de negocieri nu există pentru toți participanții obiectivul numit integritatea teritorială a Moldovei. Trebuie să citiți documentele procesului de negocieri”, a declarat reprezentantul Tiraspolului.
Discuțiile au degenerat ulterior cu niște replici tăioase privind formatul de negocieri. Astfel, Chiveri a răspuns că documentul invocat de Ignatiev face parte din formatul 5+2, pe care Moldova nu îl mai consideră operațional de mai mulți ani.
„Acesta este un format inexistent”, a spus Chiveri.
Ignatiev a contestat această afirmație, întrebând dacă Moldova a anunțat oficial retragerea din formatul 5+2 și dacă a notificat vreun participant în acest sens.
„Nimeni nu a anunțat oficial ieșirea din acest format. Dumneavoastră ați semnat documentele constitutive. Nu există niciun mecanism juridic internațional prin care ați ieșit”, a insistat Ignatiev.
„Dacă abordăm problema în acest mod, vom reveni la formatul inițial «1+1»”, a adăugat Chiveri.
Schimbul de replici a continuat cu o dispută despre cum trebuie calificate relațiile dintre cele două părți. Chiveri a precizat că între Chișinău și Tiraspol există „relații de lucru”, nu relații diplomatice, deoarece diplomația implică relații între două state.
„Avem relații de lucru”, a spus Chiveri.
„Dar nu purtăm o discuție?”, a întrebat Ignatiev.
„Purtăm, dar aceasta nu este muncă diplomatică. Este o discuție de lucru”, a răspuns Chiveri.
Responsabilul de politică externă de la Tiraspol a sugerat atunci că, dacă discuția devine publică, formatul se transformă în altceva și a propus să se mențină lucrurile ca atare, urmând ca fiecare parte să iasă și să își exprime poziția separat.
Disputele au fost întrerupte de reprezentanții Misiunii OSCE, care au propus o pauză tehnică pentru presă, după ce tonul discuțiilor a escaladat.
Ce a propus Chișinăul la această întâlnire
La deschiderea ședinței, Chiveri a subliniat că tot mai mulți cetățeni de pe malul stâng utilizează servicii pe malul drept, obțin educație și găsesc locuri de muncă, și că recunoașterea suveranității și integrității teritoriale a Moldovei ar deschide perspective semnificative pentru toți locuitorii din estul țării.
Chișinăul a propus pentru discuție două subiecte prioritare: educația și mediul, la care s-au adăugat chestiuni privind libera circulație, drepturile omului și fondul de convergență. Chiveri a reiterat că mai mulți cetățeni moldoveni rămân deținuți ilegal în stânga Nistrului, printre care Zaharov, Cenușa, Pancioha, Ceban și Zimin, și că solicitările Chișinăului în aceste cazuri au primit răspunsuri formale sau au fost ignorate.
Chiveri a propus de asemenea transferul școlilor cu predare în limba moldovenească din stânga Nistrului la predare în limba română, extinderea sistemului de urgență 112 pe întreg teritoriul țării, repararea drumurilor și podurilor și consolidarea fondului forestier.
***
Amintim că întâlnirea din 16 aprilie a fost convocată la inițiativa Tiraspolului și are loc în biroul Misiunii OSCE, în prezența mediatorilor și observatorilor internaționali. Anterioara întâlnire în formatul 1+1 avusese loc pe 26 februarie, după o pauză îndelungată.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Persoanele care știu despre cazuri de violență în familie și nu le denunță ar putea fi trase la răspundere penală sau contravențională. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Procuratura Generală. Anunțul a fost făcut, pe 16 aprilie, de Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, în timpul unei conferințe de presă despre cazul Ludmilei Vartic. Acesta a precizat că o analiză a cauzelor penale din 2025 a arătat că multe persoane apropiate victimelor sau din comunitate cunoșteau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente. Deși legea le obligă să denunțe cazurile, în practică faptele ajung la organele de drept când sunt deja consumate, a precizat Russu.
Russu a declarat că, la inițiativa Procuraturii Generală, pentru consolidarea reacției la infracțiunile de violență în familie, a fost efectuată o analiză a cauzelor penale instrumentate pe parcursul anului 2025.
„S-a constatat că o mare parte din cazuri, fie persoane din cercul apropiat a victimelor, fie persoane din comunitate, au cunoscut sau știau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente”, a comunicat adjunctul procurorului general, pe 16 aprilie.
Potrivit lui Russu, Legea cu privire la violența în familie „instituie obligația persoanelor să denunțe astfel de cazuri”. „Cu toate acestea, în practică, de cele mai multe ori, astfel de fapte ajung să fie cunoscute de către organele de drept când infracțiunile sunt deja consumate”, a adăugat el.
Proiect de lege
În context, a anunțat Russu, Procuratura Generală a elaborat un proiect de lege, „fundamentat pe analiza practicii naționale și a modelelor din alte state, inclusiv România”. Potrivit lui Russu, proiectul prevede „instituirea răspunderii contravenționale sau, după caz, penale pentru nedenunțarea acestor tipuri de incidente, similar reglementărilor existente în cazul nedivulgării faptelor de corupție sau terorism”.
„Totodată, au fost formulate propuneri pentru consolidarea respectării obligației de sesizare a organelor de drept de către profesioniștii din domeniul cheie, precum personalul medical, cadrele didactice și asistenții sociali, în situații în care există suspiciuni rezonabile de violență în familie sau tentativă de suicid. Proiectul formulat este amplu și include și alte propuneri de lege aferentă pentru legislația adiacentă”, a adăugat el.
Între timp, a adăugat Russu, procurorul general interimar a dispus desemnarea în cadrul procuraturilor teritoriale a procurorilor specializați responsabili de gestionarea acestor cazuri.
Totodată, potrivit lui Russu, Procuratura Generală a inițiat elaborarea unei metodologii de investigare a infracțiunilor din această categorie. El a adăugat că o metodologie similară a fost aprobată și dezvoltată „de către colegii din România, care, în cadrul cooperării interinstituționale, și-au exprimat disponibilitatea de a transmite acest document în vederea valorificării bunelor practici”.
***
Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.
Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. În cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei.
Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a declarat, cu referire la expertiza medico-legală, că victima a murit în urma traumatismelor pe care le-a suferit după căderea de la înălțime. De asemenea, echipa de pe ambulanță care a intervenit la fața locului a infirmat că femeia ar fi fost deja moartă în momentul căderii.
Pe 26 martie, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței, Viorica Țîmbalari, a anunțat că avocata Ludmilei Vartic a depus o cerere de exhumare a corpului femeii pentru efectuarea unor expertize suplimentare, la solicitarea mamei victimei. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că va fi dispusă și o expertiză post-mortem, alături de expertizele telefoanelor și ale corespondenței. Între timp, exhumarea cadavrului Ludmilei Vartic, solicitată de mama acesteia, a fost admisă.
Președinta Maia Sandu condamnă atacul sângeros lansat de Rusia în noaptea trecută asupra Ucrainei. Într-un mesaj publicat pe platforma X, șefa statului a cerut mai mult sprijin internațional pentru țara vecină, aflată de peste patru ani sub invazia Federației Ruse.
„Rusia a bombardat locuințe din Kiev, Dnipro și Odesa în cursul nopții. (…) Gândurile mele se îndreaptă către toți cei care și-au pierdut persoanele dragi. Ceea ce este necesar acum este mai multă unitate europeană, mai mult sprijin pentru Ucraina, mai multe sancțiuni împotriva Rusiei — pentru că acest război se va opri atunci când Rusia se va opri”, a transmis Maia Sandu.
Russia bombed homes in Kyiv, Dnipro, and Odesa overnight. At least 15 civilians killed. My thoughts are with all those who lost loved ones.
What’s needed now is more European unity, more support for Ukraine, more sanctions on Russia — because this war stops when Russia stops.
Amintim că, în noaptea de 15 spre 16 aprilie, trupele ruse au comis un atac aerian masiv asupra Ucrainei, principalele ținte fiind Kiev, Dnipro și Odesa. Potrivit armatei ucrainene, Federația Rusă a lansat 659 de drone și 44 de rachete. Forțele de apărare antiaeriană au doborât 636 de drone și 31 de rachete.
Conform celui mai recent bilanț, 16 persoane au fost omorâte în urma bombardamentelor, iar peste 100 au fost rănite.
Ce se întâmplă în Găgăuzia, cu ce probleme se confruntă locuitorii autonomiei și ce soluții propun autoritățile locale și centrale. NewsMaker relatează despre principalele evenimente din autonomie.
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc pe 20 septembrie. Cel puțin această dată a fost enunțată de președintele interimar al forului de la Comrat, Nicolai Ormanji, în cadrul unei emisiuni de la Gagauziya Radio Televizionu, făcând referire la sursele sale. Amintim că mandatul deputaților Adunării Populare a Găgăuziei a expirat încă anul trecut, însă alegerile nu au fost organizate până acum. Inițial, din cauza lipsei unei instituții electorale permanente în Autonomie, iar ulterior din cauza unei dispute juridice privind denumirea acesteia. Pentru a debloca situația, deputații de la Comrat s-au întrunit în două sesiuni speciale, în cadrul cărora au aprobat data de 21 iunie. Ulterior, Curtea de Apel Comrat a suspendat hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei.
Autonomia Găgăuză ar putea fi condusă doar de un bașcan care cunoaște limba română, pe lângă cea găgăuză. Aceasta este una dintre propunerile de modificare a Codului electoral înaintate de Comisia Electorală Centrală. Instituția a organizat consultări publice pe marginea subiectului și a formulat un șir de reguli mai stricte pentru organizarea scurtinelor. Un capitol întreg se referă la procesele electorale din Autonomie, în contextul blocajului juridic dintre Chișinău și Comrat, care durează de peste jumătate de an. Astfel, pentru funcția de deputat în Adunarea Populară este propusă vârsta minimă de 21 de ani, iar pentru cea de bașcan – 35 de ani. Candidații ar trebui să aibă cetățenia Republicii Moldova și să locuiască în Găgăuzia cel puțin 12 luni înainte de alegeri, în cazul deputaților, și cel puțin 10 ani, în cazul bașcanului.
