Studenții de la Academia de Studii Economice din Moldova au beneficiat de cursuri teoretice, traininguri și stagii de practică în cadrul programului educațional Zoom in Banking

Cea de-a doua ediție a programului educațional Zoom in banking. Stagii de practică cu remunerare de la Victoriabank / 2020-2021, s-a încheiat cu succes săptămâna trecută. Proiectul a fost lansat în luna noiembrie 2020, în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Republica Moldova și Asociația Businessului European (EBA).

Victoriabank apreciază mult oamenii cu inițiativă, care au capacitatea să folosească toate resursele și șansele pentru a învăța, pentru a deprinde noi practici, a acumula cunoștințe și a le dezvolta. Studenții ASEM, participanți în proiect, au știut să valorifice expertiza și cunoștințele transmise de specialiști și traineri din cadrul stagiilor de practică.  În context, convingerea fermă a băncii este că Republica Moldova are viitor, are un mare potențial de tineri cu #PoftăDeOportunități, noi șanse de a studia și a deveni, într-un final, experți în domeniul financiar-bancar.

Astfel, pe parcursul unei perioade de cinci luni, noiembrie 2020 – aprilie 2021,  studenții  au reușit să participe la:

  • 9 webinare cu informații practice din domeniul financiar-bancar, direct de la experți în domeniu;
  • training de inițiere în cadrul Victoriabank – parte a Grupului Banca Transilvania, organizat de echipa Resurse Umane: Valentina Sohoțchi și Rodica Castraveț;
  • stagii de practică în cadrul sucursalelor Victoriabank precum și în diverse direcții din Sediul Central al băncii;
  • webinar de inițiere în domeniile de activitate a Asociației Businessului European, vorbitor Mariana Rufa, Director Executiv EBA;
  • training – Comunicare și Customer Experience, trainer Iurie Bazeliuc, Expert Dezvoltare și Managementul performanței, Direcția Resurse Umane Victoriabank.

Șapte studenți ASEM, care au participat la cel puțin 50 la sută din webinarele Zoom in Banking, au trecut o etapă de evaluare a cunoștințelor, ca ulterior, să beneficieze de un stagiu de practică plătit în cadrul Victoriabank.

În ultima zi de practică, stagiarii proiectului au ținut să-și împărtășească emoțiile și buna experiență acumulată în proiect.

„Subiectele abordate în timpul proiectului au fost bine creionate și au avut acoperire în toate domeniile importante. Astfel, vreau să subliniez că temele selectate reprezintă o bază solidă, o susținere și background substanțial atât pentru prezent, cât și pentru viitor. Am fost impresionată de cum decurge activitatea în departamentul de creditare și cât efort se depune. Mi-ar plăcea să mă alătur acestei echipe de profesioniști”, spune Djulietta Crestnicova.

„Din punctul meu de vedere, proiectul a fost foarte util și interesant. Mă bucur că am fost printre cei care am avut ocazia să urmărim îndeaproape procesul de activitate bancară, să înțelegem mai bine cum funcționează o asemenea structură de amploare, să aflăm din prima sursă răspunsuri la multe întrebări ce țin de viitoarele tehnologii Banking”, este de părere Ecaterina Berechet.

„Proiectul  a fost unul reușit, un mulțumesc sincer și aprecieri echipei Resurse Umane de la Victoriabank, care ne-a oferit tot sprijinul necesar pe tot parcursul stagiului. Mi-aș fi dorit ca mai multe direcții, departamente să fie incluse în următorul proiect, căci activitatea de back-office este foarte interesantă”, povestește Victor Guștiuc.

„Tematicile abordate în cadrul programului au fost foarte interesante, utile și imperios necesare segmentului de tineri care-și fac studiile în domeniul economic. Pe parcursul întregii ediții am descoperit profesioniști, oameni din domeniu, care într-un limbaj accesibil, au știut cum să ne mențină mereu antrenați în discuții. Pentru mine personal, această experiență a fost o provocare frumoasă, nu-mi rămâne decât să Vă mulțumesc”, zice Cristina Costașco.

Tot atunci, stagiarii programului educațional Zoom in banking. Stagii de practică cu remunerare de la Victoriabank / 2020-2021, au primit și Diplome de participare. La eveniment au participat și Vitalie Corniciuc, Vicepreședinte Victoriabank,  Valentina Sohoțchi, Director Direcția Resurse Umane Victoriabank,  Mariana Rufa, Director Executiv EBA, Ludmila Cobzari Decanul facultății „Finanțe”, dr. hab., prof. univ. Academia de Studii Economice, Liuba Pentelei, Manager Resurse Umane și coordonatoarea proiectului.

„A fost o instruire care a durat anul trecut o perioadă și a continuat și în acest an, iar studenții noștri au avut posibilitatea pe lângă aspectele teoretice și practice, care le învață în cadrul ASEM la disciplinele de specialitate, să cunoască niște lucruri foarte importante din practică pe parcursul orelor organizate, iar cei care au ajuns la etapa finală au avut posibilitatea să meargă prin mai multe departamente de la Victoriabank, pentru a aprofunda cunoștințele obținute.  Sunt sigură că aceste  bune experiențe le vor servi ca și sprijin pentru elaborarea și finalizarea tezelor de licență. Pe lângă aceasta, au mai reușit să dezvolte niște competente profesionale care le vor fi utile în debutul de carieră”, a menționat doamna Ludmila Cobzari, Decanul Facultății de Finanțe ASEM.

„Deoarece piața se mișcă foarte repede, constatăm că doar împreună cu sectorul academic putem forma viitori specialiști.  Această sinergie creată, este mai mult decât o simplă șansă. Voi ați avut și aveți acces la un volum de cunoștințe și informații relevante, ca nimeni alții. Având la dispoziție expertiza practică, oameni extraordinari, experți din domenii în continuă dezvoltare. Sunt încrezătoare că această experiență vă va împlini profesional. Mulțumesc colegilor și partenerilor implicați în acest proiect și doar prin eforturi comune, gânduri senine și bunătate se fac lucruri mari”,  a declarat  Mariana Rufa, Director executiv EBA.

„Colegii noștri au avut posibilitatea să contribuie în mod direct la instruirea oamenilor care vor veni, la un moment dat, să muncească la Victoriabank. A fost un curs pentru voi și despre voi și chiar vă mulțumesc pentru participare. Acest proiect nu se oprește aici, noi chiar ne propunem în continuare să-l dezvoltăm. Deoarece Viitorul contează și dorim să-l apropiem. Îmi exprim speranța ca în scurt timp să vă vedem angajați la noi în bancă”, a conchis Valentina Sohoțchi, Director Resurse Umane Victoriabank.

La încheierea celei de a doua ediții a programului educațional Zoom in banking. Stagii de practică cu remunerare de la Victoriabank / 2020-2021, toți stagiarii și-au manifestat dorința de a se alătura  #OamenilorDeLaVictoriabank, după susținerea examenelor de licență. Acest proiect, de un real succes, a reușit să adune tot mai mulți studenți interesați de domeniul financiar-bancar și direct a contribuit la educația financiară a viitorilor profesioniști.

Programul a reușit să instruiască, prin intermediul platformei online Zoom, peste 150 de persoane. Participanții proiectului, studenți și profesori din cadrul ASEM, precum și reprezentanți ai companiilor locale, au acumulat, în cadrul celor 9 webinare, informații practice din domeniul financiar-bancar, direct de la profesioniști. Printre subiectele abordate se numără: „Relațiile de muncă. Drepturile și obligațiile angajaților și angajatorilor”; „Băncile în calitate de intermediari pe piața valorilor mobiliare din Moldova”; „Aplicarea IFRS în industria bancară”; „Evaluarea riscului de credit” și altele.

Victoriabank este unul dintre cele mai recunoscute branduri din Republica Moldova. În 2018, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din România, a devenit acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Instituția bancară traversează un proces complex de change management și de transformare culturală, iar investițiile în platformele digitale rămân o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Potrivit statisticilor publice ale Băncii Naționale a Moldovei, Victoriabank este banca sistemică cu procentul cel mai mare de tranzacții efectuate de clienți fără numerar din numărul total de operațiuni bancar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primul pretendent la fotoliul lui Krasnoselski: un „deputat” rămas fără cetățenia R. Moldova la solicitarea SIS a depus actele

Vadim Cravciuc este primul pretendent care a depus actele pentru a candida la funcția de lider al regiunii transnistrene, la scrutinul din 13 decembrie, nerecunoscut de Chișinău. Deputatul din Sovietul Suprem de la Tiraspol, căruia i-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova la începutul anului, vrea să ocupe fotoliul lui Vadim Krasnoselski.

Amintim, campania electorală a început în stânga Nistrului în septembrie. Krasnoselski își încheie cel de-al doilea mandat și nu mai poate candida, astfel că regiunea urmează să aibă un nou conducător. NewsMaker a analizat recent cine i-ar putea lua locul și ce legătură are holdingul Sheriff cu alegerile din regiunea transnistreană – AICI.

Reamintim, la sfârșitul lunii februarie 2026, Cravciuc și alte opt persoane, foști și actuali reprezentanți ai administrației nerecunoscute de la Tiraspol, au rămas fără cetățenia Republicii Moldova prin decret prezidențial. Procedura a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. Temeiul legal invocat a fost săvârșirea unor fapte deosebit de grave care prejudiciază interesele Republicii Moldova.

NewsMaker a analizat, cu ajutorul experților, ce înseamnă această „nouă tactică” a Chișinăului – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

O navă care se îndrepta spre Moldova, lovită de drone în Marea Neagră. Precizările Agenției Navale

O navă cargo care venea din Turcia spre Moldova a fost lovită de trei drone în Marea Neagră, scrie TV8 și IPN. Atacul a avut loc după miezul nopții, la circa 33 de kilometri în largul coastelor orașului bulgăresc Biala. Potrivit informațiilor preliminare, victime nu au fost înregistrate.

În urma incidentului, toți cei 15 marinari aflați la bord, șapte ucraineni și opt azeri, au fost evacuați, iar unii au avut nevoie de îngrijiri medicale. 

Agenția Navală a precizat pentru TV8 că nava nu transporta marfă și se îndrepta spre Portul Giurgiulești, unde urma să fie încărcată cu semințe de floarea-soarelui. Instituția nu a precizat, însă, cât de grav a fost avariată nava, potrivit sursei citate. 

Directorului executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija, a declarat pentru IPN că nava era goală și urma să ajungă săptămâna viitoare în Portul Internațional Liber Giurgiulești. Rija a confirmat că aceasta urma să fie încărcată cu aproximativ cinci mii de tone de floarea soarelui și să plece ulterior spre portul Samsun din Turcia. Potrivit sursei citate, nava a fost avariată și în prezent reparațiile sunt în curs.

„Toți cei 15 membri ai echipajului au fost recuperați în siguranță și au fost transportați în portul Varna din Bulgaria”, scrie IPN.

Potrivit informațiilor preliminare, nava aparține unei companii ucrainene și se afla sub pavilion maltez. O altă navă atacată s-a scufundat, scrie presa română.

În prima sa reacție, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a condamnat atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor Bulgariei: „Marea Neagră a devenit un alt front al escaladării războiului rus din Ucraina. Acest lucru este inacceptabil. (…) Acestea pun în pericol grav viața echipajului și amenință securitatea în Marea Neagră. Suntem alături de Bulgaria și mulțumim echipelor de salvare pentru reacția lor rapidă”.

Premierul bulgar Rumen Radev a anunțat, la rândul său, după o ședință de urgență a Consiliului de Securitate al Consiliului de Miniștri ca urmare a atacurilor, că ambasadoarea rusă va fi convocată pentru o notă de protest. Bulgaria a precizat că notificat NATO și UE.

Precizăm, incidentul are loc pe fondul unor atacuri repetate asupra navelor din regiune. Doar pe 6 octombrie, reamintim, două nave au fost atacate cu drone maritime și aeriene în zona economică a Bulgariei din Marea Neagră, dintre care una s-a scufundat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Dodon s-a întâlnit la Moscova cu un politician rus care a participat la războiul împotriva Ucrainei. PL cere SIS și PG să verifice vizita

Deputații socialiști, în frunte cu fostul președinte Igor Dodon, s-au întâlnit, în timpul vizitei la Moscova, cu vicepreședintele partidului „Rusia Justă”, Ruslan Tatarinov. Potrivit biografiei publicate pe site-ul formațiunii, acesta a participat la războiul Rusiei împotriva Ucrainei din 2022 până în februarie 2025. Dodon susține că discuțiile s-au axat pe subiecte de actualitate, inclusiv relațiile moldo-ruse.

„Am subliniat importanța menținerii dialogului și a legăturilor dintre țările noastre”, scrie Dodon pe rețele.

La rândul său, partidul rus, cu care PSRM anunță că colaborează încă din 2014, a comunicat că Tatarinov a mulțumit socialiștilor pentru cooperare.

„Suntem prieteni de 12 ani. Și am avut întotdeauna relații foarte bune”, a declarat Dodon, potrivit comunicatului formațiunii ruse. Liderul socialist s-a plâns, totodată, că „pentru prima dată în 35 de ani, în Parlamentul Moldovei nu există un grup de prietenie cu Rusia și Belarus”.

Precizăm că, în noiembrie 2022, Tatarinov a decis să plece ca voluntar la războiul din Ucraina, deși beneficia de scutire de mobilizare. El s-a aflat în prima linie mai bine de doi ani, până în februarie 2025. După întoarcere, a declarat într-un interviu că „Rusia are propriul cod genetic”.

În biografia de pe site-ul „Rusia Justă”, Tatarinov este prezentat drept colonel al Rosgvardiei și veteran al detașamentului cu destinație specială „Viteaz”. Participarea sa la război este descrisă drept participare la „operațiunea militară specială a Rusiei” – denumirea folosită de Kremlin pentru războiul împotriva Ucrainei.

PL cere SIS și procurorilor să investigheze vizita socialiștilor la Moscova

Între timp, Partidul Liberal a condamnat vizita delegației socialiste la Moscova, la câteva zile după ședința Parlamentului cu ușile închise privind Armata Națională. Formațiunea politică susținut că această succesiune de evenimente impune verificări din partea instituțiilor statului.

„Solicităm Serviciului de Informații și Securitate și Procuraturii Generale să examineze toate implicațiile acestei vizite, inclusiv prin prisma precedentelor legate de finanțări externe și a legăturilor politice dintre PSRM și Kremlin. Această deplasare nu este un caz izolat. Ea se înscrie în tradiția „pelerinajelor” politice la Moscova, practicate de forțele pro-ruse”, a scris PL într-un comunicat emis pe 13 octombrie.

NewsMaker a solicitat Procuraturii Generale să precizeze dacă investighează vizita, însă instituția nu a răspuns deocamdată. Redacția i-a cerut și lui Igor Dodon un comentariu privind acuzațiile PL. Până la publicarea știrii, acesta nu a oferit un răspuns.

Amintim că PSRM și Igor Dodon au anunțat, pe 12 octombrie, că un grup de deputați socialiști efectuează o vizită de lucru de două zile în Federația Rusă, „la invitația Dumei de Stat a Federației Ruse”. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Moldova are fructe și brânzeturi, dar magazinele sunt pline cu produse străine. De ce le importăm și ce se schimbă dacă intrăm în UE? (ANALIZĂ)

În supermarketurile din Moldova, produsele locale stau pe rafturi alături de cele de import. Pentru cumpărători, asta înseamnă mai multe opțiuni, iar pentru o parte dintre producători – o reamintire a cât de greu este să ajungă în rețelele comerciale și să facă față concurenței. Opoziția a propus în repetate rânduri ca magazinele să fie obligate să aloce jumătate din rafturi produselor locale. Autoritățile se opun: se tem de creșterea prețurilor și invocă obligațiile comerciale. În timp ce Moldova abia se pregătește să deschidă negocierile cu UE privind piața internă și competitivitatea, producătorii locali concurează deja cu mărfurile europene. NewsMaker a analizat de ce unii producători își vând cu succes produsele în UE, iar altora le este greu să concureze chiar și acasă – și dacă o cotă de 50% i-ar ajuta.

Dacă produsele proprii sunt suficiente, de ce este nevoie de import?

Potrivit balanțelor alimentare ale Biroului Național de Statistică, în 2025, nivelul de autoaprovizionare al Moldovei a fost de 198,5% pentru cereale și de 174,7% pentru fructe, pomușoare și nuci. În cazul legumelor, indicatorul a fost de 84,7%, pentru carne – de 76,1%, iar pentru lapte – de doar 57%. Astfel, producția de fructe și cereale depășește necesarul intern, în timp ce producția de lapte, carne și legume nu acoperă nevoile țării.

Chiar dacă într-un an se produc suficiente fructe, asta nu înseamnă că orice magazin poate cumpăra caise sau mere locale pe tot parcursul anului. Contează sezonul, recolta, soiurile căutate de cumpărători și capacitatea furnizorului de a livra constant aceeași marfă, după un grafic convenit. Într-un interviu pentru NM, șeful asociației Moldova Fruct, Iurie Fală, a dat exemplul anului 2025: după înghețurile de primăvară, au fost puține caise și piersici locale, iar rețelele comerciale le cumpărau din străinătate. Potrivit lui, furnizorii trebuie să sorteze fructele, să folosească ambalaje potrivite și să respecte cerințele rețelelor privind siguranța și aspectul produselor. Toate acestea necesită investiții.

Rețelele comerciale au, la rândul lor, condiții de achiziție de care depinde accesul produselor la raft. Însă statisticile generale privind producția nu arată ce furnizori locali au fost refuzați și din ce motive. Simpla prezență a unui produs de import în magazin nu ne spune dacă explicația ține de rețeaua comercială, de preț, de lipsa produselor locale sau de organizarea livrărilor.

De ce nu pot fi alocate pur și simplu jumătate din rafturi produselor locale?

O astfel de cerință a existat deja în lege: din 2021, magazinele trebuiau să aloce produselor alimentare locale cel puțin jumătate din rafturi. Ulterior, prevederea a fost anulată, deoarece contravenea obligațiilor asumate de Moldova prin acordul cu UE și regulilor Organizației Mondiale a Comerțului. În 2024, Parlamentul a respins propunerea socialiștilor de a reintroduce cota. Prim-ministrul Vasile Tofan a declarat în august 2026 că o cotă obligatorie poate duce la creșterea prețurilor. În opinia sa, producătorii trebuie sprijiniți prin finanțare, echipamente de ambalare și instruire.

Disputa privind cota a continuat și în 2026. Deputații „Democrației Acasă” au propus o nouă normă: cel puțin 50% produse din lanțuri scurte de aprovizionare, iar pentru mărfurile sezoniere și perisabile – 60%. Guvernul s-a pronunțat împotriva unei astfel de cote. În aprilie, Parlamentul a adoptat legea privind lanțurile scurte de aprovizionare, fără o pondere obligatorie a produselor locale pe rafturi. Legea va intra în vigoare în 2027.

Disputa pornește de la o dificultate reală: unui mic producător îi este greu să ajungă într-o rețea comercială în aceleași condiții ca un furnizor mare. Însă un loc pe raft garantat prin lege nu va crește recolta, nu va reduce costul de producție al laptelui și nu va asigura livrări regulate. În 2026, în Moldova a început testarea unor rafturi separate pentru micii producători locali, fără o cotă obligatorie pentru întregul sortiment. Acestea pot face produsele mai vizibile, dar este încă prea devreme pentru a spune în ce măsură vor crește vânzările.

Fructele: cine va cumpăra merele moldovenești?

Astăzi, 13 octombrie, Moldova urmează să deschidă negocierile cu UE pentru încă două grupuri de capitole – privind piața internă și competitivitatea. Pentru producătorii locali, concurența europeană este însă deja o realitate: regimul de liber schimb dintre Moldova și UE funcționează din 2014. În 2025, părțile au actualizat condițiile comerciale: UE a majorat cotele de import fără taxe vamale pentru merele, prunele, strugurii de masă și cireșele moldovenești, iar Moldova a extins accesul pe piața sa pentru unele produse din carne și lactate din UE.

Pentru pomicultori, piața europeană a devenit deja o alternativă la dependența anterioară de Rusia. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, livrările de mere moldovenești în UE au crescut de la 24,8 mii de tone în 2024 la 36,1 mii de tone în 2025. Și geografia s-a extins: Moldova Fruct anunță că merele moldovenești au fost vândute în 2025 în 45 de țări, față de 32 cu un an înainte. Totuși, exportul total de mere în aceeași perioadă a scăzut de la 130 de mii la 107 mii de tone. Piețele noi nu înseamnă că fiecare producător a început să vândă mai mult.

Directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, consideră că fructele moldovenești reușesc să găsească nișe chiar și acolo unde activează concurenți europeni mari. „Datorită faptului că suntem mici, am început să ne găsim propriile nișe. De exemplu, merele noastre găseau cumpărători acolo unde volumele poloneze nu erau suficiente”, a povestit el pentru NM.

Slusari leagă rezultatul nu doar de căutarea cu succes a cumpărătorilor. Potrivit estimării sale, pomicultorii și viticultorii au beneficiat în ultimii 20 de ani de un sprijin financiar semnificativ – deși acesta nu este comparabil cu cel european. Pentru toate ramurile agriculturii, subliniază el, banii nu erau suficienți.

Însă exportul de succes și câștigul fermierului nu sunt același lucru. Slusari atrage atenția: fructele sunt deseori vândute în străinătate de traderi care nu le cultivă ei înșiși. De aceea, o parte din venitul obținut din intrarea pe o piață nouă rămâne la intermediari, nu la gospodării. Pentru culturile cerealiere și oleaginoase, potrivit estimării sale, această problemă este și mai acută.

Cerealele: se pot vinde. Dar se poate câștiga?

În 2025, semințelor și fructelor oleaginoase le-au revenit 15,5% din totalul exporturilor de mărfuri ale Moldovei, iar cerealelor și produselor din acestea – încă 8%. Însă volumele mari ale livrărilor, în sine, nu spun nimic despre veniturile gospodăriilor mici. Slusari consideră că întrebarea-cheie este ce anume vinde țara în străinătate.

„Vom exporta acolo materie primă sau vom exporta produse prelucrate, care au o valoare adăugată mare? În paradigma în care există acum agricultura noastră, din păcate, exportăm în mare parte materie primă”, spune el.

Potrivit lui Slusari, traderii mari au un acces mai mare la capital și infrastructură, iar fermierii mici și mijlocii suportă suplimentar pierderi din cauza secetelor. Piața europeană le oferă cumpărători, dar nu garantează că cea mai mare parte a valorii produsului finit va rămâne la cei care l-au cultivat. „Dacă nu o schimbăm, accesul la piețele europene nu va rezolva în mare parte problemele”, spune Slusari despre actualul model al agriculturii.

Laptele: concurență acasă și acces costisitor în UE

În sectorul lactatelor, motivul îngrijorării este altul. Potrivit datelor balanței alimentare a BNS, în 2025, producția a constituit 282,5 mii de tone, iar importul – 214,7 mii de tone de lapte și produse lactate, exprimate în echivalent lapte. Pe parcursul anului, producția a crescut cu 6%, importul – cu 15%, iar nivelul de autoaprovizionare a scăzut de la 59,5% la 57%. În același timp, întreprinderile moldovenești trebuie să concureze pe propria piață cu produse nu doar din UE, ci și din Ucraina și Belarus, precizează directoarea executivă a Asociației producătorilor de lapte, Carolina Linte.

„Principalul decalaj este costul mărfii. Acolo unde se produce mult, costul este mai mic. Piața Moldovei este foarte mică: cu cât o întreprindere produce mai puțin, cu atât costul produsului său este mai mare”, a explicat Linte pentru NM. Prețul, potrivit ei, este influențat și de costul energiei și de importul ambalajelor și al unor ingrediente.

Accesul pe piața europeană pentru sectorul lactatelor necesită și cheltuieli pentru respectarea cerințelor sanitare și veterinare: siguranța produselor trebuie controlată în toate etapele, de la fermă până la procesare, iar autorizația de export este acordată unor întreprinderi concrete. Linte consideră că amenințarea pentru producătorii nepregătiți este reală: „Desigur, amenință. Acolo toate cerințele sunt deja implementate, iar noi abia ne aflăm în perioada de tranziție”. Ea vede soluția în investiții și în calitatea produselor, datorită căreia o întreprindere mică își va putea găsi cumpărătorul.

Cine va plăti tranziția?

Ambii interlocutori ai NM sunt de acord: unui fermier nu i se poate cere pur și simplu să se adapteze dacă nu are bani pentru sortare, procesare, modernizarea fermelor și respectarea cerințelor de siguranță. Nevoile diferă însă de la un sector la altul. Pomicultorii au nevoie de tehnologii și ambalaje, producătorii de cereale – de posibilitatea de a obține venituri din procesare, iar crescătorii de animale – de modernizarea întregului lanț de producție.

Guvernul a aprobat programul de sprijin pentru agricultură pentru anii 2026–2030, care prevede finanțarea procesării, depozitării, irigațiilor, creșterii animalelor și fermelor mici. În perioada 1–30 octombrie 2026, AIPA primește cereri pentru două măsuri noi: pentru fermierii tineri și începători, precum și pentru gospodăriile mici și familiale. În ce măsură acest sprijin îi va ajuta anume pe cei cărora le este mai greu să concureze vor arăta numărul beneficiarilor și rezultatele programului.

Și temerile producătorilor au temei: pentru unii, piața europeană a deschis deja accesul la noi cumpărători, iar pentru alții, apropierea de UE înseamnă cheltuieli suplimentare și concurenți mai puternici. Concurența europeană îi înlătură pe producătorii locali sau îi obligă să se dezvolte? Răspunsul depinde de cine va plăti adaptarea și de câte resurse și cât timp vor exista pentru tranziție.


Citiți și:

Lecția Poloniei pentru Republica Moldova: Cum au trecut fermierii polonezi de la scepticism la prosperitate – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

ŠKODA Kodiaq Smart cu 7 locuri – Alegerea inteligentă pentru familia ta

Atunci când familia crește, prioritățile la drum se schimbă: ai nevoie de mai mult spațiu, mai multă siguranță și un nivel superior de confort pentru toți cei dragi. ŠKODA Kodiaq vine în întâmpinarea nevoilor familiilor moderne din Republica Moldova cu pachetul special Kodiaq Smart 2.0 TSI 4×4, disponibil la prețul special de la 32.300 € — combinația perfectă între un SUV spațios cu 7 locuri, performanță 4×4 și dotări de clasă premium.

Spațiu generos și flexibilitate cu 7 locuri

Kodiaq Smart este proiectat pentru a face față oricărei provocări de familie. Cu o configurație versatilă de 7 locuri, automobilul oferă libertatea de a călători împreună cu întreaga familie sau cu grupul de prieteni, fără a face vreun compromis în privința spațiului de depozitare sau a libertății de mișcare. Este mașina ideală atât pentru activitățile zilnice cu copiii, cât și pentru vacanțele lungi și pline de bagaje.

Confort suprem și materiale de o calitate superioară

La interior, Kodiaq Smart își răsfață pasagerii cu o atmosferă primitoare și rafinată. Habitaclul se remarcă prin materiale premium, plăcute la atingere, finisaje de o calitate impecabilă și o izolație fonică excelentă. Fiecare detaliu a fost gândit pentru a asigura o experiență de călătorie relaxantă și confortabilă, transformând chiar și cele mai lungi drumuri într-o plăcere pentru întreaga familie.

Siguranță și aderență optimă pe orice drum cu sistemul 4×4

Pentru că siguranța familiei este întotdeauna pe primul loc, Kodiaq Smart este echipat cu un motor puternic 2.0 TSI cu 190 CP și o transmisie automată DSG, alături de un sistem performant de tracțiune integrală 4×4. Indiferent de condițiile meteo sau de starea carosabilului — de la străzile umede din oraș până la drumurile de munte sau traseele neasfaltate —, Kodiaq Smart oferă stabilitate maximă, aderență și control deplin la volan.

Echipamente inteligente incluse în oferta Smart

Pachetul Smart include dotări moderne concepute pentru a spori confortul zilnic și siguranța manevrelor:

  • TOP AREA VIEW (sistem de 4 camere): Oferă o imagine panoramică de 360° în jurul mașinii, făcând parcarea și manevrele în spații strâmte extrem de ușoare și sigure.
  • ACC – Adaptive cruise contro: Menține automat viteza si distanța față de masinile din față.
  • CLIMATRONIC instalatie de aer conditionat in 3 zone: Confort pentru toate rândurile de scaune.
  • Parbriz incalzit electric: Ierni fără griji si pornire fără să îți înghețe mâinile.
  • Garantie extinsa internationala 5 ani / 150 mii km: Îți garantăm o exploatare ușoară și fără griji a mașinii tale atât pentru acești 5 ani cât pentru perioada următoare.

Alegerea inteligentă pentru familia ta

ŠKODA Kodiaq Smart 2.0 TSI 140 kW 4×4 de la 32.300 € reprezintă cea mai bună alegere pentru familiile din Moldova care își doresc un SUV generos de 7 locuri, materiale de calitate, confort de top și capacități 4×4 remarcabile.

Află mai multe detalii despre ofertă pe site-ul oficial ŠKODA Moldova sau consultă lista de prețuri și echipări. Te așteptăm la showroom-urile ŠKODA pentru a programa un test-drive alături de familia ta!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: