Studenții de la Academia de Studii Economice din Moldova au beneficiat de cursuri teoretice, traininguri și stagii de practică în cadrul programului educațional Zoom in Banking

Cea de-a doua ediție a programului educațional Zoom in banking. Stagii de practică cu remunerare de la Victoriabank / 2020-2021, s-a încheiat cu succes săptămâna trecută. Proiectul a fost lansat în luna noiembrie 2020, în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Republica Moldova și Asociația Businessului European (EBA).

Victoriabank apreciază mult oamenii cu inițiativă, care au capacitatea să folosească toate resursele și șansele pentru a învăța, pentru a deprinde noi practici, a acumula cunoștințe și a le dezvolta. Studenții ASEM, participanți în proiect, au știut să valorifice expertiza și cunoștințele transmise de specialiști și traineri din cadrul stagiilor de practică.  În context, convingerea fermă a băncii este că Republica Moldova are viitor, are un mare potențial de tineri cu #PoftăDeOportunități, noi șanse de a studia și a deveni, într-un final, experți în domeniul financiar-bancar.

Astfel, pe parcursul unei perioade de cinci luni, noiembrie 2020 – aprilie 2021,  studenții  au reușit să participe la:

  • 9 webinare cu informații practice din domeniul financiar-bancar, direct de la experți în domeniu;
  • training de inițiere în cadrul Victoriabank – parte a Grupului Banca Transilvania, organizat de echipa Resurse Umane: Valentina Sohoțchi și Rodica Castraveț;
  • stagii de practică în cadrul sucursalelor Victoriabank precum și în diverse direcții din Sediul Central al băncii;
  • webinar de inițiere în domeniile de activitate a Asociației Businessului European, vorbitor Mariana Rufa, Director Executiv EBA;
  • training – Comunicare și Customer Experience, trainer Iurie Bazeliuc, Expert Dezvoltare și Managementul performanței, Direcția Resurse Umane Victoriabank.

Șapte studenți ASEM, care au participat la cel puțin 50 la sută din webinarele Zoom in Banking, au trecut o etapă de evaluare a cunoștințelor, ca ulterior, să beneficieze de un stagiu de practică plătit în cadrul Victoriabank.

În ultima zi de practică, stagiarii proiectului au ținut să-și împărtășească emoțiile și buna experiență acumulată în proiect.

„Subiectele abordate în timpul proiectului au fost bine creionate și au avut acoperire în toate domeniile importante. Astfel, vreau să subliniez că temele selectate reprezintă o bază solidă, o susținere și background substanțial atât pentru prezent, cât și pentru viitor. Am fost impresionată de cum decurge activitatea în departamentul de creditare și cât efort se depune. Mi-ar plăcea să mă alătur acestei echipe de profesioniști”, spune Djulietta Crestnicova.

„Din punctul meu de vedere, proiectul a fost foarte util și interesant. Mă bucur că am fost printre cei care am avut ocazia să urmărim îndeaproape procesul de activitate bancară, să înțelegem mai bine cum funcționează o asemenea structură de amploare, să aflăm din prima sursă răspunsuri la multe întrebări ce țin de viitoarele tehnologii Banking”, este de părere Ecaterina Berechet.

„Proiectul  a fost unul reușit, un mulțumesc sincer și aprecieri echipei Resurse Umane de la Victoriabank, care ne-a oferit tot sprijinul necesar pe tot parcursul stagiului. Mi-aș fi dorit ca mai multe direcții, departamente să fie incluse în următorul proiect, căci activitatea de back-office este foarte interesantă”, povestește Victor Guștiuc.

„Tematicile abordate în cadrul programului au fost foarte interesante, utile și imperios necesare segmentului de tineri care-și fac studiile în domeniul economic. Pe parcursul întregii ediții am descoperit profesioniști, oameni din domeniu, care într-un limbaj accesibil, au știut cum să ne mențină mereu antrenați în discuții. Pentru mine personal, această experiență a fost o provocare frumoasă, nu-mi rămâne decât să Vă mulțumesc”, zice Cristina Costașco.

Tot atunci, stagiarii programului educațional Zoom in banking. Stagii de practică cu remunerare de la Victoriabank / 2020-2021, au primit și Diplome de participare. La eveniment au participat și Vitalie Corniciuc, Vicepreședinte Victoriabank,  Valentina Sohoțchi, Director Direcția Resurse Umane Victoriabank,  Mariana Rufa, Director Executiv EBA, Ludmila Cobzari Decanul facultății „Finanțe”, dr. hab., prof. univ. Academia de Studii Economice, Liuba Pentelei, Manager Resurse Umane și coordonatoarea proiectului.

„A fost o instruire care a durat anul trecut o perioadă și a continuat și în acest an, iar studenții noștri au avut posibilitatea pe lângă aspectele teoretice și practice, care le învață în cadrul ASEM la disciplinele de specialitate, să cunoască niște lucruri foarte importante din practică pe parcursul orelor organizate, iar cei care au ajuns la etapa finală au avut posibilitatea să meargă prin mai multe departamente de la Victoriabank, pentru a aprofunda cunoștințele obținute.  Sunt sigură că aceste  bune experiențe le vor servi ca și sprijin pentru elaborarea și finalizarea tezelor de licență. Pe lângă aceasta, au mai reușit să dezvolte niște competente profesionale care le vor fi utile în debutul de carieră”, a menționat doamna Ludmila Cobzari, Decanul Facultății de Finanțe ASEM.

„Deoarece piața se mișcă foarte repede, constatăm că doar împreună cu sectorul academic putem forma viitori specialiști.  Această sinergie creată, este mai mult decât o simplă șansă. Voi ați avut și aveți acces la un volum de cunoștințe și informații relevante, ca nimeni alții. Având la dispoziție expertiza practică, oameni extraordinari, experți din domenii în continuă dezvoltare. Sunt încrezătoare că această experiență vă va împlini profesional. Mulțumesc colegilor și partenerilor implicați în acest proiect și doar prin eforturi comune, gânduri senine și bunătate se fac lucruri mari”a declarat  Mariana Rufa, Director executiv EBA.

„Colegii noștri au avut posibilitatea să contribuie în mod direct la instruirea oamenilor care vor veni, la un moment dat, să muncească la Victoriabank. A fost un curs pentru voi și despre voi și chiar vă mulțumesc pentru participare. Acest proiect nu se oprește aici, noi chiar ne propunem în continuare să-l dezvoltăm. Deoarece Viitorul contează și dorim să-l apropiem. Îmi exprim speranța ca în scurt timp să vă vedem angajați la noi în bancă”, a conchis Valentina Sohoțchi, Director Resurse Umane Victoriabank.

La încheierea celei de a doua ediții a programului educațional Zoom in banking. Stagii de practică cu remunerare de la Victoriabank / 2020-2021, toți stagiarii și-au manifestat dorința de a se alătura  #OamenilorDeLaVictoriabank, după susținerea examenelor de licență. Acest proiect, de un real succes, a reușit să adune tot mai mulți studenți interesați de domeniul financiar-bancar și direct a contribuit la educația financiară a viitorilor profesioniști.

Programul a reușit să instruiască, prin intermediul platformei online Zoom, peste 150 de persoane. Participanții proiectului, studenți și profesori din cadrul ASEM, precum și reprezentanți ai companiilor locale, au acumulat, în cadrul celor 9 webinare, informații practice din domeniul financiar-bancar, direct de la profesioniști. Printre subiectele abordate se numără: „Relațiile de muncă. Drepturile și obligațiile angajaților și angajatorilor”; „Băncile în calitate de intermediari pe piața valorilor mobiliare din Moldova”; „Aplicarea IFRS în industria bancară”; „Evaluarea riscului de credit” și altele.

Victoriabank este unul dintre cele mai recunoscute branduri din Republica Moldova. În 2018, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din România, a devenit acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Instituția bancară traversează un proces complex de change management și de transformare culturală, iar investițiile în platformele digitale rămân o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Potrivit statisticilor publice ale Băncii Naționale a Moldovei, Victoriabank este banca sistemică cu procentul cel mai mare de tranzacții efectuate de clienți fără numerar din numărul total de operațiuni bancar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Găgăuzia intră în febra alegerilor. A fost stabilită data scrutinului pentru Adunarea Populară

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a stabilit oficial data alegerilor pentru legislativul local: scrutinul va avea loc pe 22 martie 2026, iar turul doi, dacă va fi necesar, va fi organizat pe 5 aprilie. Decizia a fost luată în cadrul ședinței din 27 noiembrie.

Deputații locali au examinat două posibile date pentru desfășurarea alegerilor: 22 martie 2026 și 10 mai 2026. Pentru prima variantă și-au dat votul 15 deputați, iar pentru cea de-a doua – 11. Majoritatea a decis, astfel, organizarea scrutinului în luna martie.

Tot astăzi, APG a luat act oficial de demisia lui Dmitri Constantinov din funcția de speaker. În discursul său în fața deputaților, Constantinov a declarat din nou că pleacă din motive de sănătate și pentru a răspunde criticilor care l-au acuzat că a tergiversat stabilirea datei alegerilor. Reamintim, în acest context, Constantinov și-a anunțat demisia din funcția de președinte al APG pe 14 noiembrie, la mai puțin de o lună după vizita șefului Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, în autonomie, unde cei doi au avut o întrevedere cu ușile închise. Detalii – AICI.

Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat pe 12 noiembrie — dată la care, acum patru ani, a avut loc ședința de constituire a legislativului local. Potrivit Statutului Găgăuziei (echivalentul Constituției), alegerile pentru noua Adunare Populară trebuie organizate în prima duminică după expirarea mandatului precedent. Prin urmare, scrutinul ar fi trebuit să aibă loc încă pe 16 noiembrie. NM a analizat de ce s-a ajuns în această situație – AICI.

Precizăm că Adunarea Populară a Găgăuziei este formată din 35 de deputați. Alegerile se desfășoară pe circumscripții uninominale: autonomia este împărțită în 35 de circumscripții electorale, iar din fiecare este ales câte un candidat. Dacă niciun candidat dintr-o circumscripție nu obține mai mult de 50% din voturile alegătorilor, în acea circumscripție se organizează turul doi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
gifp.md

Vânzarea portului Giurgiulești: socialiștii au cerut audierea premierului în Parlament. Reacția PAS

Deputatul socialist Vlad Batrîncea a criticat, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 27 noiembrie, intenția României de a cumpăra Portul Internațional Liber Giurgiulești, pe care l-a catalogat drept „o întreprindere strategică pentru Republica Moldova”. Fracțiunea sa a propus audierea prim-ministrului Alexandru Munteanu la acest subiect, însă inițiativa nu a întrunit numărul suficient de voturi. La rândul său, Andrian Cheptonar, deputat al formațiunii de guvernământ PAS, a precizat că potențiala achiziție nu vizează Portul de Stat Giurgiulești, singurul care se află în proprietatea Republicii Moldova. El a subliniat că, actualmente, acest port aduce venituri de „sute de milioane de lei” și va rămâne un activ al statului.

Batrîncea s-a arătat nemulțumit de recenta afirmație a eurodeputatului român Nicu Ștefănuță, cu privire la achiziționarea Portului Internațional Liber Giurgiulești.

Portul Giurgiulești este o întreprindere strategică pentru Republica Moldova, mândrie națională, construit de statul Republica Moldova din banii statului, fără împrumuturi. Ca să aflăm că 20 de milioane de euro este o investiție majoră. Vorbiți de miliarde de euro suport din partea Uniunii Europene și de aici nu identificăm un procent din suma respectivă pentru a face investiții strategice la portul maritim, ca să avem o dezvoltare economică și o perspectivă clară. Este o întrebare pentru dl. Munteanu pe motiv că dânsul a promis dezvoltare economică și dânsul a făcut multe angajamente publică că va veni cu dezvoltarea inclusiv și a infrastructurii. În realitate, vedem că continuă aceiași practică: decizii netransparente care afectează interesul național al Republicii Moldova”, a spus parlamentarul.

Totodată, fracțiunea socialiștilor a solicitat audierea premierului Alexandru Munteanu cu privire la „perspectiva și viitorul” Portului Internațional Giurgiulești. Inițiativa a fost supusă votului și a acumulat doar 35 de voturi, astfel că nu a fost inclusă pe ordinea de zi.

La rândul său, deputatul PAS Andrian Cheptonar a ținut să facă precizări referitor la declarațiile lui Batrîncea.

Vreau să facem din fața locului o distincție între portul privat Giurgiulești și portul de stat Giurgiulești. Portul de stat Giurgiulești este, în prezent, o întreprindere care aduce profit. Este pentru prima dată în istoria țării când se încasează venituri de sute de milioane de lei. Portul de stat beneficiază de investiții din bani proprii și se dezvoltă. Va deveni un hub maritim foarte important și benefic pentru Republica Moldova. Și atunci când se vorbește aici, în plen, eu vreau să facem o distincție clară: portul de stat rămâne un activ al statului”, a spus Cheptonar.

Precizăm că în regiunea Giurgiulești funcționează astăzi două porturi vecine, situate pe terenuri adiacente: Portul Internațional Liber Giurgiulești și Portul de Stat Giurgiulești.

Portul Internațional Liber este operat de compania Danube Logistics și deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acesta funcționează pe un teren al statului, dar în baza unui acord de concesiune încheiat la începutul anilor 2000. În 2023, România și-a exprimat public intenția de a prelua Portul Internațional Liber.

Pe 19 noiembrie 2025, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a scris pe Facebook că România ar fi cumpărat deja portul, în urma unei tranzacții încheiate recent. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova a respins, însă, afirmația. Instituția a precizat că discuțiile privind achiziționarea portului sunt încă în desfășurare.

Pe de altă parte, Portul de Stat Giurgiulești se află integral în proprietatea Guvernului Republicii Moldova. Directorul general al Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, a anunțat că acest port va fi modernizat și extins în următorii ani. Potrivit lui, planul include reparația danei, modernizarea infrastructurii operaționale și curățarea albiei râului, lucrări care vor fi finanțate integral din sursele proprii ale portului.

Colaj NM

Dodon acuză SIS că „nu lucrează pentru interesele naționale”. Grosu: „La noi toți îs specialiști. Personajul acesta era oleacă doctor” VIDEO

În contextul camionului cu armament depistat la vamă, socialistul Igor Dodon a declarat că Serviciul de Informații și Securitate „nu lucrează pentru interesele naționale”. „Acum, noi avem agenți ai serviciilor secrete străine”, a menționat acesta, adăugând că țara are „o problemă în securitate”. De cealaltă parte, liderul PAS Igor Grosu a îndemnat să fie lăsați responsabilii „să-și facă meseria”. „La noi toți îs specialiști, începând cu Covid-ul. Tot personajul acesta era oleacă doctor”, a mai spus Grosu, întrebat dacă are reproșuri față de conducerea SIS și alte instituții de forță, în contextul declarațiilor lui Dodon, care a criticat activitatea Serviciului. NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții SIS în legătură cu declarațiile în care au fost vizați.

Pe 27 noiembrie, deputatul socialist Igor Dodon a fost întrebat cum califică activitatea SIS în cazul camionului depistat cu armament la vamă. „Haideți să spunem sincer: în SIS, acum, noi avem agenți ai serviciilor secrete străine. Ei au scos reglementările anterioare, când angajații SIS-ului nu puteau fi cetățeni străini. Noi lucrul acesta l-am sensibilizat. SIS-ul nu lucrează pentru interesele naționale ale Republicii Moldova”, a răspuns Dodon.

La precizarea jurnaliștilor că este o declarație dură și la întrebarea dacă are dovezi în acest sens, Dodon a răspuns: „Nu. Este o declarație dură. Este o declarație politică, dacă doriți, din partea noastră, dar atunci când cetățenii altor state sunt admiși să conducă SIS-ul, noi avem o problemă în securitate”.

Întrebat dacă se referă la angajații care dețin și cetățenia română, Dodon a răspuns: „Cetățenia altui stat. Nu contează, română, rusă”.

Ulterior, jurnaliștii l-au întrebat pe liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și președintele Parlamentului, Igor Grosu, dacă are reproșuri față de conducerea SIS și alte instituții de forță, în contextul declarațiilor lui Igor Dodon, care a criticat activitatea SIS. „Am să reproșez trădătorilor de țară, care atunci când spațiul aerian al Republicii Moldova este survolat, a câta oară, de drone ale Federației Ruse, se iscă niște trădători, niște mancurți, care în loc să trateze subiectul cu maximă seriozitate, el face mișto de aceste cazuri”, a fost răspunsul lui Grosu.

Întrebat cum califică activitatea SIS în cazul armamentului depistat la vamă, Grosu a declarat: „Toate instituțiile o să-și aducă contribuția pe acest dosar, și SIS-ul, și Poliția de Frontieră, și vama, și așa mai departe”.

„Eu n-am participat la audieri, de aceea lăsați vă rog comisia să-și facă meseria, pentru că la noi toți îs specialiști, începând cu Covid-ul. Tot personajul acesta era oleacă doctor”, a mai spus Grosu, întrebat care a fost veriga slabă în cazul de la vamă.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții SIS în legătură cu declarațiile în care au fost vizați. Deocamdată nu avem un răspuns.

Menționăm că, în iunie 2022, aflat la Parlament pentru aprobarea candidaturii sale la funcția de director al SIS, Alexandru Musteață a confirmat că deține și cetățenia unui stat străin, „la fel ca circa 1 milion de persoane din Republica Moldova”. Acesta a dat asigurări că va respecta întru totul jurământul de credință față de patrie. De asemenea, el a precizat că legislația nu permite angajarea în cadrul SIS a persoanelor cu cetățenie străină, excepție fiind pentru conducerea instituției.

***

Amintim că un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Procuratura Generală declarat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane. Pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. Pe 26 noiembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova a anunțat că încă o persoană a fost reținută. Potrivit acestuia, persoana ar fi avut rolul de organizator. 

Urmare a unor audieri la Parlament, deputatul PAS Lilian Carp a anunțat că, în acest caz, în Republica Moldova vor avea loc demisii.

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

Regiunea transnistreană, cu stocuri de gaz pentru 2 săptămâni. Junghietu: „Mecanismul de €60 mln încă poate fi accesat”

Regiunea transnistreană intră în iarnă cu un stoc estimat la 54–56 milioane de metri cubi de gaze naturale, cantitate care ar acoperi aproximativ două săptămâni de consum în condițiile actuale. Datele au fost prezentate de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-un interviu pentru IPN. Oficialul a reiterat că fondurile puse la dispoziție de Chișinău, cu sprijinul Uniunii Europene – 60 de milioane de euro – rămân disponibile și pot fi accesate de Tiraspol, la necesitate.

„Regiunea transnistreană are un stoc de aproximativ 54-56 milioane de metri cubi. În condițiile consumului actual acel stoc le-ar asigura aproximativ două săptămâni de funcționare. Mecanismul anterior de livrare funcționează încă, iar pentru un scenariu de întrerupere există mecanismul de 60 de milioane de euro propus de Guvernul Republicii Moldova cu suportul Uniunii Europene, încă disponibil pentru a fi accesat”, a declarat Junghietu.

Întrebat dacă regiunea mai folosește gaze naturale în scopuri industriale – subiect pe larg discutat în spațiul public după reluarea furnizării gazului pe malul stâng și repornirea industriei grele, în ciuda condiției Chișinăului – ministrul Energiei a explicat că cele mai mari volume sunt direcționate în prezent spre producerea energiei electrice.

„Nu cunosc care sunt stocurile de cărbune, dar centrala respectivă funcționează, la moment, pe gaze. Ei consumă aproximativ trei milioane de metri cubi în regiunea transnistreană, vorbim, și, din gazul respectiv, produc cam 150-160 de megawați de energie electrică, câteodată și 180. Energia pentru necesitățile lor, pentru aprovizionarea locuințelor și ce mai au ei, activitățile importante. La fel este și energia electrică produsă de la centrala hidroelectrică, care produce aproximativ 34-35 de megawați. Deci ei își acoperă, cu volumele de gaze, necesarul de generare a energiei electrice”, a declarat Junghietu.

Ministrul a mai precizat că autoritățile de la Chișinău nu cunosc care sunt prețurile reale ale gazului consumat în prezent în regiunea transnistreană.

Amintim că, din această toamnă, Moldovagaz este responsabilă de livrarea gazelor către Tiraspoltransgaz, inclusiv de achiziționarea cotei obligatorii de 15% pentru stocare. Pe 24 noiembrie, ANRE a anunțat că stocurile strategice de gaze naturale pentru sezonul rece 2025–2026 – în total 145,3 milioane m³ – sunt aproape integral constituite. Pentru regiunea transnistreană, Moldovagaz a constituit stocuri de 57,1 milioane m³ (602 889 MWh), conform cerințelor legale.

Reamintim, regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică după ce, pe 1 ianuarie 2025, concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze naturale către Moldovagaz, volume care erau direcționate pe malul stâng al Nistrului. În februarie, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Uniunea Europeană este dispusă să ofere 60 de milioane de euro pentru acoperirea necesităților energetice ale regiunii, însă accesarea sprijinului este condiționată. (Detalii AICI).

Conform înțelegerii dintre Chișinău și Tiraspol, volumul maxim al livrărilor de gaze către regiunea transnistreană este de 3 milioane de metri cubi pe zi. În iarna precedentă, această cantitate a fost suficientă pentru încălzirea locuințelor și a instituțiilor sociale, însă insuficientă pentru funcționarea marilor întreprinderi industriale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ozerov ar fi trebuit să fie expulzat, după incidentul cu drona din Florești? Usatîi: „Haideți să fim realiști”

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, consideră că expulzarea ambasadorului rus Oleg Ozerov, după incidentul cu drona căzută în raionul Florești, nu ar fi o reacție realistă în acest moment. Declarația vine la doar o zi după ce diplomatul rus a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde a primit o nouă notă de protest din partea autorităților de la Chișinău.

Întrebat de NewsMaker dacă, în opinia sa, ambasadorul Rusiei ar fi trebuit totuși expulzat, așa cum au cerut mai multe voci din spațiul public, Usatîi a sugerat că o astfel de măsură ar fi nerealistă: „Din câte cunosc eu, nici o țară, din cele care astăzi sprijină poporul ucranian și statul Ucraina, nimeni nu și-a rechemat ambasadorii de la Moscova. Haideți să fim realiști”, a spus parlamentarul.

La replica reporterului – „Dar nu toate țările au incidente cu dronele” – Usatîi a răspuns: „Păi, ok, trebuie de studiat”.

Reamintim, în dimineața zilei de 25 noiembrie, pe fondul unui nou atac rusesc asupra Ucrainei, 6 drone au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. Unul dintre aparatele de zbor s-a prăbușit pe acoperișul unei locuințe din satul Cuhureștii de Jos, raionul Florești.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), drona este de tip Gerbera, de fabricație rusească, și nu avea încărcătură explozivă. Oamenii legii au explicat atunci că modelul poate fi utilizat pentru inducerea în eroare, misiuni de supraveghere și colectare de informații, dar și transport de explozivi.

Pe 26 noiembrie, ambasadorul rus Oleg Ozerov a fost convocat din nou la Ministerul Afacerilor Externe, la doar o săptămână după o situație similară. La ieșirea din sediu, diplomatul a fost întâmpinat de drona care s-a prăbușit în raionul Florești. MAE i-a înmânat o nouă notă de protest și a solicitat ambasadei Federației Ruse să întreprindă măsurile necesare pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: