„Sunt multe întrebări și lacune”. Partidele apropiate lui Șor au atacat la CC legea cu privire la votul prin corespondență

Blocul „Victorie”, lansat la Moscova în aprilie curent și format din partidele apropiate fugarului Ilan Șor, a atacat la Curtea Constituțională legea cu privire la votul prin corespondență. Reprezentanții blocului au spus că „sunt foarte multe întrebări și lacune în această lege” și vor să fie „declarată neconstituțională”. 

Pe 14 mai deputata Marina Tauber, membră a echipei oligarhului fugar Ilan Șor, a anunțat că blocul „Victorie” a depus o sesizare la Curtea Constituțională cu privire la legea privind „votarea parțială prin corespondență”. Potrivit acesteia, legea a stârnit „mai multe semne de întrebare”: „cum a fost votată, încălcarea procedurii, discriminarea diasporei”.

Deputatul Vasile Bolea a menționat că „sunt foarte multe întrebări și lacune în această lege”: „Noi am vorbit atunci când ea se dezbătea în prima lectură, ca și concept, în cadrul Parlamentului. Nu au dorit guvernanții noștri să ne audă, deci astăzi suntem aici în fața Curții Constituționale”.

„Cerem să fie declarată neconstituțională această lege”, a spus la rândul său deputatul Vadim Fotescu.

Moldova va implementa pentru prima dată votul prin corespondență la alegerile din această toamnă. Proiectul va fi pilotat în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Modificările la Codul electoral care prevăd acest lucru au fost votate în lectură finală pe 26 aprilie de fracțiunea PAS din Parlament. Detalii AICI. Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările în care Republica Moldova nu are stabilite relații diplomatice, în țările aflate în conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte. Speakerul Parlamentului Igor Grosu a spus că votul prin corespondență ar putea fi disponibil, începând cu anul 2025, în toate țările. Grosu a menționat că excepție va fi doar Rusia. Detalii AICI. Președinta Maia Sandu a promulgat legea pentru implementarea parțială a votului prin corespondență. Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial la 10 mai, scrie IPN.

***

„Crearea blocului politic Victorie” a fost anunțată pe 21 aprilie 2024, într-unul dintre hotelurile din Moscova, de politicianul fugar Ilan Șor. La eveniment au fost prezenți bașcanul Evghenia Guțul, președintele Adunării Populare al Găgăuziei Dmitrii Constantinov, liderul „Șansă” Alexei Lungu, deputata Marina Tauber, inclusiv parlamentarul Vasile Bolea. Șor a menționat că blocul a reunit reprezentanți ai partidelor „Renaștere”, „Șansa”, „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” și „Victoria”. Detalii AICI.

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc. Potrivit unor investigații jurnalistice, în Israel oligarhul ar trăi în lux și opulență. De acolo, potrivit oamenilor legii, el ar continua să se implice în politica de la Chișinău, inițial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituțional între timp, iar ulterior – prin intermediul formațiunilor politice afiliate lui. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: