privesc.eu

„Suntem alarmați de sloganele „părintele nr.1, părintele nr.2”. Reprezentanții minorităților etnice, despre alegerile prezidențiale

Liderii comunităților rusești, ucrainene, găgăuze, beloruse, elene, bulgare și evreiești din Moldova se arată îngrijorați din cauza evenimentelor din timpul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie. În mod special, reprezentanții minorităților etnice au condamnat persoanele care au împiedicat locuitorii Transnistriei să voteze. Unii dintre ei și-au declarat public sprijinul pentru forțele politice care susțin valorile familiilor tradiționale, împotriva închiderii școlilor și pentru întoarcerea cetățenilor țării din diaspora.

Președintele Comisiei pentru relații interetnice a Consiliului Societății Civile, liderul comunității găgăuze Nicolai Terzi, a condamnat gestul celor care au împiedicat alegătorii din stânga Nistrului să își exercite dreptul al vot.

„Acest lucru nu trebuie să se repete, este absurd. Locuitorul Transnistriei se asociază cu o persoană fără drept de vot, drept separatist. Dar locuitorii Transnistriei care trăiesc în Germania au drept de vot. Să nu uităm că jumătate dintre cei 500 de mii de locuitori ai Transnistriei se află la muncă peste hotare”, a menționat Terzi.

La rândul său, reprezentantul comunității ucrainene Vitalii Mrug și-a exprimat „îngrijorarea față de declarațiile politicienilor care cheamă oamenii să vină cu bâtele la parlament”. El a mai spus că minoritățile ucrainene susțin familiile și valorile tradiționale, respectiv și candidații la funcția de președinte a căror programe electorale conțin aceste prevederi: „Trebuie să manifestăm toleranță și să uităm expresia „valiza, gara și fiecare unde vrea”. Toți am trecut prin asta. Vrem să susținem forțele sănătoase ale societății, care nu vor admite greșeli din trecut”.

Reprezentanta comunității rusești Ludmila Lașenova și-a exprimat opinia că în fruntea țării trebuie să fie un om ale cărui declarații sunt susținute prin fapte.

„Fiecare dintre noi vede schimbările care au loc în Moldova în ultimul timp. Aș vrea ca forțele politice care susțin că pot orice, să analizeze ce au făcut și ce pot face. Suntem alarmați de sloganele „părintele nr.1, părintele nr.2. (…) De ce trebuie să închidem școlile cu predare în rusă și nu numai. Dacă într-un sat se închide școala, satul moare”, a declarat aceasta.

***

Amintim că, în timpul scrutinului din 1 noiembrie, deputatul PAS Igor Grosu a blocat cu mașina personală accesul spre secțiile de votare din Varnița, pe motiv că alegătorii erau aduși organizat cu autocarele. Politicianul susține că alegătorii erau plătiți cu 450 de lei pentru un vot.

Și observatorii OSCE s-au referit la acest aspect în raportul de monitorizare a desfășurării alegerilor prezidențiale: „În numărul limitat de secții de votare vizitate, procesul de votare a fost în general calm, bine organizat și transparent. Cu toate acestea, îngrijorările legate de presupusa cumpărare a voturilor și transportul alegătorilor au cauzat tensiuni și blocaje rutiere, interferând cu libertatea de mișcare a alegătorilor și cu accesul acestora la secțiile de votare”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

profashion.ru

UE ar putea ocoli veto-ul Ungariei în negocierile cu Moldova și Ucraina, pentru a depăși blocajul

Bruxelles-ul a salutat luni planul președintelui Consiliului European, António Costa, de a depăși blocajul creat de Ungaria și de a avansa negocierile de aderare ale Ucrainei și Moldovei, potrivit Politico.

Conform propunerii lui Costa, o majoritate calificată a statelor UE ar putea decide deschiderea „clusterelor de negociere” pentru cele două țări, fără a mai fi nevoie de unanimitate la fiecare etapă. În prezent, toate cele 27 de state membre trebuie să aprobe fiecare pas al procesului de aderare.

Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru extindere, a precizat: „Posibilitatea ca Consiliul să decidă prin majoritate calificată ar putea fi explorată pentru anumite etape intermediare ale procesului de extindere.”

Reducerea pragului necesar pentru a începe negocierile ar permite Ucrainei și Moldovei să demareze reformele necesare aliniării la standardele UE, chiar dacă unul sau doi membri se opun oficial. Diplomații UE consideră că propunerea lui Costa ar putea depăși blocajele repetate ale premierului ungar Viktor Orbán, ale cărui veto-uri au întârziat progresul celor două țări.

Mercier a avertizat: „Când o țară este împiedicată fără motive obiective, deși îndeplinește criteriile, credibilitatea întregului proces de extindere este pusă în pericol.”

Cluster-urile reprezintă etape-cheie în procesul de aderare, grupând cele 35 de capitole de negociere în șase domenii, precum drepturile fundamentale, piața internă și competitivitatea.

Comisia Europeană și-a arătat deschiderea pentru extinderea votului cu majoritate calificată, după apelurile liderilor UE pentru un proces de aderare mai rapid. În discursul său despre Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a menționat nevoia de QMV în anumite domenii, inclusiv politica externă, lăsând însă deschisă posibilitatea extinderii acestui mecanism și în alte arii.

Întrebată dacă aderarea Ucrainei și Moldovei ar putea intra în această categorie, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a răspuns: „Acest lucru ar putea fi într-adevăr explorat.”

***

Precizăm că, până acum, Moldova și Ucraina au parcurs procesul de aderare la UE la pachet. Cele două țări au obținut statutul de țări-candidate la aderare în iunie 2022, aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023, iar primele conferințe integuvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marchat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: