CJI / Facebook

„Suntem încă vulnerabili”. Șefa Consiliului Audiovizualului propune revenire la legea anti-propagandă

Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, consideră că restricțiile ce vizează difuzarea conținutului produs în afara țării, aprobate recent de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), ar trebui să se regăsească în legislația audiovizuală. Afirmația a fost făcută în cadrul unui interviu acordat recent portalului Media Azi.

Liliana Vițu a menționat că „spiritul prevederilor din decizia CSE” prin care, în perioada stării de urgență, au fost interzise spre difuzare producții audiovizuale din țările ce nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, ar trebui să se regăsească în legislația din domeniu la capitolul protecției spațiului național audiovizual. De asemenea, ea este de părere că legislatorii ar trebui să revină și la prevederile anterioare care obligau furnizorii să difuzeze cel puțin 50% de conținuturi europene.

Revenirea la anumite amendamente cred că este absolut necesară pentru că războiul din Ucraina a demonstrat că suntem într-o stare foarte fragilă, suntem încă vulnerabili la propaganda din exterior. Consiliul Audiovizualului e o instituție slabă din perspectiva resurselor umane și tehnice. Și atunci, bineînțeles că, puși în fața  unui continuu val de dezinformare și propagandă, e clar că te simți slab și îți faci munca în măsura și cu instrumentele și pârghiile pe care le ai”, a spus Liliana Vițu.

Totodată, președinta CA recunoaște că amendarea legislației pe partea de dezinformare, care va presupune și sancțiuni, ar ușura munca autorității, însă nu în totalitate: „În același timp, ne-o va complica, pentru că intervine veșnica întrebare: cine este judecătorul? Cine să decidă care știre, documentar sau film artistic dezinformează?”.

Pe 2 martie, CSE a obligat furnizorii și distribuitorii de servicii media să suspende difuzarea și retransmisia programelor care au fost inițial produse în state ce nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, cu excepția filmelor artistice, de divertisment care nu au conținut militar și programele care au fost produse în UE, SUA și Canada. Printre acestea se numără și Federația Rusă. De asemenea, CSE a acordat dreptul CA să  suspende, pe perioada stării de urgență, licența de emisie a furnizorilor și autorizația de retransmisie a distribuitorilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Blocul Patriotic și PAS, la egalitate înainte de parlamentare? Câte partide ajung în Parlament: Sondaj

În viitorul Parlament ar putea accede patru formațiuni: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul electoral „Patriotic”, Partidul Nostru și Blocul „Alternativa”. Blocul „Patriotic” ar devansa ușor PAS doar cu voturile din interiorul Republicii Moldova. Cel puțin asta arată rezultatele unui sondaj prezentat pe 24 septembrie de compania sociologică iData.

Potrivit sondajului, Blocul electoral „Patriotic” ar obține 24,9% din voturile alegătorilor, în timp ce formațiunea de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate – 24,7%. Blocul „Alternativa” ar acumula 7,2%, iar Partidul Nostru – 5,4%. Sondajul nu ia în calcul voturile diasporei și din regiunea transnistreană.

Dacă sunt luați în calcul doar alegătorii deciși, Blocul Patriotic ar fi sprijinit de 33,9%, PAS de 33,6%, Blocul „Alternativa” de 9,8%, iar „Partidul Nostru” de 7,4%. Alte formațiuni nu ar depăși pragul electoral.

Conform prognozei realizate de sociologi, Blocul Electoral Patriotic ar putea obține 41 de mandate în viitorul Parlament, iar Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) — 40. Restul mandatelor ar urma să fie împărțite între Blocul „Alternativa”, cu 11 deputați, și Partidul Nostru, care ar acumula 9 mandate.

Potrivit sondajului, moldovenii au cea mai mare încredere în președinta Maia Sandu, care este menționată de 24,1% dintre respondenți. Ea este urmată de fostul președinte Igor Dodon, cu 14,2%, și de primarul Chișinăului, Ion Ceban, care acumulează 4,5%. În top se mai regăsesc liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi (4,4%), fugarul Ilan Șor (4,3%) și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo (4,1%). Încrederea în ceilalți politicieni se situează sub pragul de 3% – Vladimir Voronin (2,9%), Irina Vlah (2,6%), Ion Chicu (1,7%), Vasile Costic (1,5%), Victoria Furtună (1,3%), Vasile Tarlev (1,1%), Igor Grosu (0,7%). 22,6% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în niciun politician.

Sondajul a fost efectuat de compania iData în perioada 7–19 septembrie, pe un eșantion de 1059 de respondenți din Republica Moldova, cu excepția regiunii transnistrene și a diasporei. Marja de eroare este de ±2,9%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: