Serviciul Vamal

Sute de camioane așteaptă și acum la frontiera moldo-română. Bucureștiul a acceptat planul Chișinăului de deblocare a situației

Sute de tiruri încărcate cu marfă așteaptă în continuare să treacă frontiera moldo-română, iar cozile ajung de la 6 până la 10 kilometri. Subiectul a fost discutat de către premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița și al României, Nicolae Ciucă, la București, la primele ore ale dimineții. Autoritățile din țara vecină au fost de acord cu planul de contingență propus de Republica Moldova pentru deblocarea situației, anunță Ministerul de Interne pe 10 iunie.

În prezent, sute de tiruri încărcate cu marfă așteaptă să treacă frontiera, în cozi de la 6 până la 10 kilometri.

Partea română a agreat propunerea Republicii Moldova de dezvoltare a planului. Astfel, în cadrul etapei întâi a planului de contingență, care demarează astăzi,  10 iunie 2022, vor fi implementate măsuri de urgență, cu aplicabilitate imediată,  pentru deblocarea situației în vămi, prin:

1. Înființarea unui grup comun de acțiune, care să coordoneze și să sincronizeze activitățile imediate ale autorităților din Moldova și România în punctele de frontieră, pentru reducerea timpilor de așteptare pentru camioanele cu marfă;

2. Primul punct de frontieră, unde controlul și vămuirea se va face în echipe comune va fi Leușeni-Albița, unde va fi testată această abordare novatoare, de tipul unei singure acțiuni de control, efectuată dintr-un singur punct. Astăzi, începând cu orele 12.00 echipele mixte moldo-române vor face analiza în teren pentru a operaționaliza de îndată lucrul în echipe mixte de control;

3. Operaționalizarea controlului vamal pe partea română, prin dotarea cu mai multe dispozitive electronice de procesare a documentelor de transport UE;

4. Suplinirea numărului de lucrători vamali;

5. Sincronizarea programului de lucru între echipele de control din Republica Moldova și România;

6. Verificarea și prezentarea situației funcționalității scanerelor, cântarelor și altor tehnologii de scanare și verificare a camioanelor, pentru fiecare punct de frontieră moldo-român, pe ambele părți ale Prutului;

7. Asigurarea funcționării în regim 24/7 a autorităților fitosanitare și sanitar-veterinare din România;

8. Permiterea traversării camioanelor goale în tranzit prin puncte de trecere de mică capacitate.

Etapa a doua a planului de contingență, care are drept scop normalizarea situației în punctele de frontieră, va avea la bază un plan de acțiune comun pentru evitarea pe viitor a unor astfel de evenimente provocate de blocajul rus al transportului de marfă naval din Ucraina.

Astfel, în câteva zile, se va operaționaliza foaia de parcurs, care va avea următoarele obiective:

⦁ implementarea controlului și a vămuirii în echipe comune, conform unor procedurilor agreate de părți;
⦁ organizarea echipelor comune de control, pentru restul punctelor de trecere a frontierei;
⦁ dotarea spațiilor de lucru și instalarea echipamentelor necesare derulării activităților de vămuire și a poliției de frontieră;
⦁ creșterea eficienței analizelor și indicatorilor de risc, inclusiv prin dezvoltarea unui grup de lucru comun de analiză de risc, astfel încât să scadă numărul TIR-urilor scanate și să se înregistreze creșteri în depistarea contrafacerilor și contrabandei;
⦁ permiterea traversării camioanelor goale prin puncte de trecere de mică capacitate, precum Cahul-Oancea și Costești-Stânca, reducând presiunea din punctele de trecere Leușeni, Sculeni și Giurgiulești;
⦁ implementarea schimbului de date electronice referitor la camioanele care traversează frontiera moldo-română, pe baza experienței acumulate în cadrul Proiectului pilot între autoritățile vamale MD și RO, privind schimbul automat de informații vamale prin intermediul sistemului de Schimb Electronic Sistematic de Date (SEED);
⦁ realizarea, în comun, a planificărilor pentru intervențiile de reparații a podurilor din punctele de trecere a frontierei.

De asemenea, va fi revizuit de urgență proiectul, transmis în urmă cu 5 ani, a Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României cu privire la controlul persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat dintre Republica Moldova și România.

În prezent, la frontierele moldo-române situația rămâne neschimbată, potrivit MAI, chiar dacă pe partea moldoveană efective ale poliției, SMURD, carabinieri și ale poliției de  frontieră, intervin pentru deblocarea situației și fluidizarea accesului în punctele de frontieră.

Situația la moment arată că liniile de așteptare în punctele de trecere a frontierei înregistrează o creștere accentuată în ultimele 3 zile, de la cozi de 4-6 km la cele de 10-12 km. În perioada 24 februarie-26 mai, un număr de 744.795 mijloace de transport au tranzitat punctele de trecere a frontierei dintre Romania și Moldova, înregistrându-se o dublare a traficului de trecere Leușeni. Între 600 și 800 camioane așteaptă îndeplinirea formalităților vamale, comparativ cu valoarea de 354.006 din 2021. De la începutul războiului, numărul declarațiilor vamale de export pentru mărfuri a crescut cu 73%”, au precizat reprezentanții MAI.

Ministrul afacerilor interne, Ana Revenco, a avut ieri întâlniri cu secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, și alți factori de decizie ai Guvernului României, specializați pe probleme de frontieră, vamă și în managementul crizelor.

Oficialii români și moldoveni declară că vor depune toate eforturile, ca împreună să normalizeze situația în frontierele moldo-române, de asigurare a fluxului de transporturi de mărfuri și alimente către Europa, pentru a nu se crea premisele unei crize alimentare în spațiul european și mondial.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Cristina Gherasimov

Presa: Bruxelles-ul discută o aderare „în două etape” pentru Ucraina și Moldova – fără veto, dar cu beneficii

Ucraina și Republica Moldova, alături de alte țări candidate, ar putea fi primite în Uniunea Europeană, dar fără drepturi depline de vot, potrivit unei propuneri discutate în mod informal la Bruxelles, relatează Politico. Măsura, menită să grăbească aderarea înainte de finalizarea reformelor interne ale UE, le-ar retrage noilor state membre dreptul de veto în Consiliul UE, cel puțin pentru o perioadă inițială.

Aceste drepturi ar urma să fie acordate ulterior, după implementarea unor reforme instituționale cheie, precum extinderea votului prin majoritate calificată în mai multe domenii de politică europeană.

„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul lor de veto până când vor fi puse în aplicare reforme instituționale cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor politice. Extinderea nu trebuie încetinită de blocarea reformelor de către statele membre individuale ale UE”, a declarat președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german, Anton Hofreiter.

Propunerea este susținută de guverne pro-extindere, precum Austria și Suedia, care consideră că acest model ar debloca procesul de aderare, blocat în prezent de opoziția unor capitale, între care Budapesta. Planul apare pe fondul frustrării tot mai mari în statele candidate din Balcanii de Vest și Europa de Est, care, deși au implementat reforme profunde, nu au văzut progrese semnificative spre aderare.

„Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, acum mai bine de 10 ani, în timp ce Regatul Unit a părăsit Uniunea între timp. Este momentul să revitalizăm procesul de extindere”, a spus președintele Muntenegrului, Jakov Milatović.

Deși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat anterior obiectivul ca Ucraina și Republica Moldova să poată adera până în 2030, mai multe state membre, printre care Franța, Olanda și Ungaria, se opun grăbirii procesului fără o reformă instituțională profundă.

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie, 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Actuala guvernare de la Chișinău susține că Moldova poate adera la UE până în 2028. În prezent procesul de aderare al Ucrainei la blocul comunitar este blocat de Ungaria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: