Andrei Mardari / NewsMaker

Țările G7 refuză să plătească pentru gaz în ruble rusești. Kremlinul amenință cu închiderea robinetului

Țările G7 refuză să achite pentru gazul rusesc în ruble. Declarația a fost făcută, pe 28 martie, de către ministrul german al economiei și schimbărilor climatice, Robert Habeck. Tot astăzi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că, în cazul în care țările europene nu se vor conforma, Moscova ar putea sista furnizarea de gaz.

„Luni, Kabeck a anunțat că G7 a respins cererea. Acesta a declarat jurnaliștilor că toți miniștrii G7 sunt pe deplin de acord că solicitarea poate fi calificată drept „unilaterală și o încălcare a contractelor existente”, scrie Bloomberg.

Tot astăzi, secretarul de presă al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că, în cazul în care țările europene vor refuza să plătească în ruble pentru gaz, „atunci la sigur nu se va livra gratis”. De asemenea, oficialul rus a admis că Rusia ar putea începe să vândă petrol în Asia de sud-vest, dacă Europa va renunța la materia primă rusească.

Amintim că, tot pe 28 martie, președintele Rusiei Vladimir Putin a cerut guvernului, Băncii Centrale a Rusiei și „Gazpromului” să finalizeze până pe 31 martie procedurile privind achitarea în ruble pentru gazul consumat de „țările neprietene”.

***

Grupul G7 (inițial G8) a fost înființat în 1975 ca forum informal reunind liderii principalelor națiuni industrializate din lume. De-a lungul anilor, summiturile anuale ale G7 au devenit o platformă pentru stabilirea direcției discursurilor multilaterale și a răspunsurilor politice la provocările globale. G7 completează rolul G20, grup considerat în general ca fiind cadrul pentru coordonarea economică globală.

Summitul reunește lideri din următoarele țări:

  • Canada
  • Franța
  • Germania
  • Italia
  • Japonia
  • Regatul Unit
  • Statele Unite.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: