Timp de două zile, Republica Moldova va fi gazda forumului internațional dedicat industriei de film – CinemaHora

Forumul CinemaHora va aduna la Chișinău, pentru prima oară, în jur de 70 de reprezentanți ai cinematografiei naționale și internaționale, cineaști independenți, producători, reprezentanți ai fondurilor de film, ai asociațiilor cinematografice din Republica Moldova, dar și din țări precum România, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Germania, Danemarca, Muntenegru, Croația, Armenia, Norvegia, Macedonia de Nord, Georgia, Israel și țările Baltice.

«Evenimentul își propune să creeze un dialog despre oportunitățile de cooperare în domeniul producției de film, să stabilească parteneriate și să poziționeze Moldova în context internațional ca o țară deschisă pentru proiecte multiculturale. Moldova are nevoie de reforme, la nivel macro, dar și pe fiecare domeniu. CNC a inițiat o serie de reforme și are o viziune de dezvoltare a acestui domeniu, dar putem excela doar prin cooperare. Or, natura sinergetică a filmului, dar și politicile europene pe domeniu presupun din start coproduții, parteneriate și promovarea reciprocă a culturilor naționale», a declarat directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev.

Scopul forumului este de a crea o platformă de dialog deschisă și constructivă, cu schimb de bune practici bazate pe politicile și strategiile inovatoare, care să contribuie la crearea de parteneriate, legături și oportunități și la conturarea unui un loc distinct al Moldovei pe harta cinematografică europeană. CinemaHora este totodată o oportunitate unică de a promova țara ca destinație de filmare, de a atrage potențiale investiții străine, de a stimula turismul și imaginea țării în general.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan:
«Astăzi, când ne dorim să îmbrățișăm un parcurs european pe de o parte, iar pe de altă parte să asigurăm și să generăm un conținut audiovizual autohton suficient de rezilient războiului hibrid și mașinăriei de propagandă rusească, parteneriatul internațional este nu doar o opțiune, dar și o necesitate. În acest context, pentru a ne putea integra în circuitul european de film, dar și pentru a beneficia de valoarea artistică, educativă, socială, implementarea unui fond al cinematografiei după modelul țărilor europene este o prioritate.»

Evenimentul, sub genericul «Cooperare multiculturală din perspectiva parteneriatelor din industria de film», va avea loc pe 16 −17 decembrie.

Pe 16 decembrie, lucrările forumului vor avea loc în Sala Europa a Parlamentului Republicii Moldova, iar agenda va acoperi următoarele subiecte:
● Explorarea ecosistemului cinematografic internațional (speakeri: Kalle Richardsen, Simona Baumann, Nika Gričar, Noemi Schory, Laura Georgescu-Baron);
● Depășind limitele bugetului: Abordări creative ale finanțării tradiționale — studii de caz (Nikolaj Nikitin, Mihai Manescu, Matiss Kaza, Laura Georgescu-Baron);
● Sinergia coproducțiilor: formula unei colaborări de succes în industria de film (Anna Kasimati, Helle Hansen, Marija Nikčević, Konstantina Stavrianou, Elena Stanisheva);
● Femeile în film și TV: Provocări și contribuții (Ivona Haller, Mirona Radu, Julia Sinkevych, Marianna Kaat, Gabriela Suciu);
● Conexiuni în industria de film și perspective de colaborare.

Ziua de 17 decembrie va fi dedicată Moldovei. Pe parcursul acesteia, participanților la forum le vor fi prezentate proiectele de film ale cineaștilor autohtoni. Cei 40 de oaspeți internaționali vor avea și un program pentru a vizita locații atractive de filmare, inclusiv crame vinicole și vor afla mai multe despre tradițiile sărbătorilor de iarnă.

Forumul este organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Victoria Furtună

Partidul Victoriei Furtună nu va participa la alegerile parlamentare: CEC a respins înregistrarea listei de candidați

Partidul „Moldova Mare”, condus de fosta procuroare Victoria Furtună, nu va putea participa la scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025. Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins cererea de înregistrare a formațiunii din cauza neconformităților identificate în lista de candidați.

Urmare a examinării listei de candidați, s-a constatat că o persoană inclusă în lista de candidați cade sub incidența art. 16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022, și din acest motiv a fost exclusă din listă, în procedura de examinare a admisibilității. Urmare a excluderii persoanei menționate, s-a diminuat cota de reprezentare în proporție de 70% față de 30%, ceea ce în mod implicit atestă caracterul neconform al cererii de înregistrare a listei de candidați”, a explicat Comisia.

În aceeași ședință, CEC a respins și cererea Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”. Comisia a constatat că formațiunea politică nu a asigurat respectarea cerințelor statutare proprii privind procedura de desemnarea a candidaților, precum și nu au fost respectate condițiile de întocmire a listei de candidați.

Pe parcursul zilei de astăzi, a fost înrefistrat Partidul Politic Alianța „Moldovenii” pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Formațiunea a prezentat o listă de 57 de candidați la funcția de deputat, simbolul electoral al partidului a fost aprobat, iar persoana responsabilă de finanțe (trezorier) a fost confirmată.

***

Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate (SIS) că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”. 

Furtună a participat la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”. Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arăta că Victoria Furtună este beneficiară a schemei. În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”.

Pe 15 august, curent, CEC a anunțat că va sesiza Procuratura Anticorupție și, suplimentar, Ministerul Justiției după ce partidele patru partide afiliate lui Șor ar fi organizat evenimente fără acte care să confirme legalitatea folosirii a aproape 3 milioane de lei. Totodată, Comisia a somat Partidul „Renaștere” și pe Victoria Furtună să vireze în bugetul de stat, în total, aproximativ 309 mii de lei. Acțiunile vizează campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul din toamna anului 2024.

Pe 16 august, la două zile după ce ar fi vizitat Federația Rusă, Victoria Furtună a depus actele la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru înregistrarea partidului pe care îl conduce – Moldova Mare –  la scrutinul parlamentar din toamnă. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Furtună a declarat că își propune să ajungă în Parlament pentru a „lupta împotriva corupției”, dar și pentru a „apăra legea”.

Reamintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. În listă se regăsește și Victoria Furtună.

mec.gov.md

10 milioane de euro pentru știință: Cercetători din R. Moldova și România vor realiza 62 de proiecte comune

62 de proiecte comune ale cercetătorilor din Moldova și România au fost selectate pentru finanțare în cadrul celui de-al doilea apel al competiției „Proiecte complexe bilaterale cu Republica Moldova”, a anunțat astăzi ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul unei conferințe susținute împreună cu omologul său român, Daniel Ovidiu David.

Bugetul total alocat pentru proiectele câștigătoare este de 10 milioane de euro, dintre care 8 milioane sunt asigurate de România și 2 milioane de Republica Moldova.

„Este o inițiativă foarte importantă pentru sistemul nostru de cercetare – crearea acestor echipe mixte și a acestor colaborări între țările noastre. O dovadă a colaborării tot mai strânse pe sectorul cercetării și un rezultat palpabil pentru cercetătorii din Republica Moldova, care asigură accesul la infrastructura de cercetare din România și șanse mai mari de accesare, la fel împreună, a proiectelor europene de cercetare. Aceasta fiind ambiția noastră – să deschidem finanțarea europeană pentru cercetătorii de la noi din țară, iar aceste proiecte bilaterale sunt o bună ocazie pentru a ne crește capacitățile și a dezvolta parteneriate”, a spus ministrul Dan Perciun. 

Ministrul român Daniel Ovidiu David a subliniat că proiectele câștigătoare acoperă domenii diverse, precum sănătate, cultură, climă, bioeconomie, energie și hrană, și „reprezintă un pas important în dezvoltarea colaborărilor bilaterale și a excelenței academice”.

În primul apel din 2023, 38 de proiecte bilaterale au fost selectate și sunt în prezent în desfășurare.

Premieră energetică în Moldova: consumul de electricitate, acoperit integral din surse regenerabile locale

Astăzi, la ora 12:00, Republica Moldova a înregistrat un rezultat istoric în sectorul energetic: consumul de energie electrică a fost acoperit în totalitate de producția locală din surse regenerabile, potrivit platformei de monitorizare a sistemului electroenergetic. La ora respectivă, doar 0,5 MW au fost importați.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, capacitatea totală de energie din surse regenerabile a atins 765,88 MW la sfârșitul lunii iunie 2025, marcând o creștere de 76,71 MW față de luna precedentă și un avans de 186,49 MW comparativ cu finalul anului 2024.

Cea mai răspândită tehnologie este cea fotovoltaică, cu o putere instalată de 529,39 MW, reprezentând 69% din totalul capacităților de energie regenerabilă. Urmează instalațiile eoliene, cu 212,58 MW, adică 28% din total.

România vrea să reintroducă unele taxe consulare: Serviciile pentru care românii din diasporă vor trebui să plătească

România vrea să reintroducă o serie de taxe consulare pentru cetățenii din diaspora. Autoritățile române susțin că este nevoie de aceste taxe pentru a putea presta servicii „mai ușor și mai rapid” românilor din străinătate, potrivit Hotnews.

Printre modificările propuse de Ministerul Afacerilor Externe al României se numără:

  • reintroducerea taxelor pentru documente de călătorie (55 euro), cu excepția cazului în care pașaportul sau cartea de identitate au fost furate;
  • majorarea taxei pentru vizele de lungă ședere de la 120 la 200 euro;
  • schimbări în privința serviciilor notariale: reducerea taxei de la 30 la 20 euro pentru traduceri, dar creșterea de la 20 la 30 euro pentru legalizarea traducerii.

Taxele pentru serviciile pentru stare civilă au fost eliminate. 

Proiectul a fost lansat în dezbatere publică începând de vineri, 22 august. Dacă va fi aprobat de Guvern, noile taxe vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

UE a transferat Ucrainei 4 miliarde de euro: „sprijin pentru redresare și viitorul său democratic”

Uniunea Europeană a transferat un nou ajutor financiar de 4,05 miliarde de euro către Ucraina, în preajma Zilei Independenței. Anunțul a fost făcut vineri, 22 august, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a reafirmat „angajamentul” UE pentru redresarea țării și sprijinirea parcursului său european.

„Solidaritatea UE cu Ucraina este de neclintit. Acesta este angajamentul nostru nu doar pentru redresarea Ucrainei, ci și pentru viitorul său ca stat suveran și democratic”,  a scris Ursula von der Leyen pe reţeaua socială X.

Potrivit Comisiei Europene, citată de Agerpres, 3,05 miliarde de euro provin din Facilitatea pentru Ucraina, un program de ajutor de până la 50 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Restul de 1 miliard de euro provine dintr-un împrumut de asistență macrofinanciară, care se înscrie în cadrul unei inițiative a G7 care însumează circa 45 miliarde de euro.

Comisia a mai precizat că eliberarea fondurilor a fost făcută posibilă datorită retragerii unei legi care ar fi restrâns independența autorităților centrale ucrainene de luptă împotriva corupției.

De la declanșarea invaziei ruse în 2022, UE și statele membre au promis Ucrainei ajutoare de aproape 169 miliarde de euro, de la sprijin militar și financiar până la ajutoare pentru refugiați. 

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: