kommersant.ru

„Tiraspolul pune în aceeași oală lucruri diferite”. Biroul de reintegrare respinge acuzațiile lui Ignatiev și cere retragerea trupelor ruse

Biroul politici de reintegrare reacționează la acuzațiile așa-zisului ministru de Externe al  Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, care și-a manifestat îngrijorarea față de eventuale acțiuni „distructive” din partea Chișinăului. Solicitat de NM, Biroul pentru reintegrare a respins acuzațiile lui Ignatiev și a cerut, repetat, retragerea trupelor ruse din Transnistria. Potrivit sursei, Tiraspolul „pune în aceeași oală lucruri diferite” și face tot posibilul să discrediteze funcționarea mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru, instituit prin Acordul din 21 iulie 1992.

Potrivit Biroului pentru reintegrare, Tiraspolul discreditează mecanismul de menținere a păcii pe Nistru, „prin poziția sa distructivă și acțiunile provocatoare pe care le întreprind structurile neconstituționale pe parcursul ultimilor 30 de ani”.

În context, Biroul menționează posturile instalate abuziv, blocurile de beton pe drumurile publice, prezența ilegală a așa-zișilor „grăniceri” și a altor oameni înarmați, supunerea cetățenilor unor controale ilegale la intrarea/ieșirea din regiunea transnistreană.

„Toate aceste acțiuni creează impedimente reale în calea liberei circulații a persoanelor și mărfurilor în Zona de Securitate și contravin actului care stă la baza mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru –  Acordul din 21 iulie 1992”, a declarat Biroul pentru reintegrare pentru NM.

Potrivit sursei, Tiraspolul intenționat pune în aceeași oală două componente distincte ale prezenței militare ruse în Republica Moldova. Este vorba de contingentul forțelor de menținere a păcii din partea Federației Ruse, aproximativ 400 de militari, prezenți în temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992 şi de trupele Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care se află pe teritoriul Republicii Moldova fără acceptul statului, cu încălcarea prevederilor constituționale cu privire la neutralitate și a angajamentelor internaționale existente.

„Cu referire la GOTR, poziția autorităților de la Chișinău este clară, univocă și neschimbată: aceste forțe trebuie retrase necondiționat, de aceea nu poate fi vorba de „rotația” militarilor care fac parte din GOTR”, se mai arată în răspunsul Biroului pentru NM.

De menționat că reprezentantul Tiraspolului pentru „relații externe” Vitalii Ignatiev și-a manifestat îngrijorarea față de eventuale acțiuni „distructive” din partea Chișinăului, în contextul împlinirii a 30 de ani de la debutul „misiunii de pacificare” în Transnistria. Într-un interviu pentru RIA Novosti, acesta a mai declarat că autoritățile de la Chișinău ar împiedica rotația militarilor ruși, implicați în „procesul de pacificare” și ar crea „dificultăți nejustificate” în activitatea Comisiei Unificate de Control (CUC).

***

Amintim că, potrivit Moscovei, în stânga Nistrului se află 402 militari ruși pentru menținerea păcii în regiune. Acestora li se adaugă 492 de militari regionali și 355 dislocați la inițiativa Chișinăului și 10 observatori militari ai Ucrainei. În total, în Transnistria sunt 15 puncte de control.

Anterior, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a amintit că există un acord din 1992 cu privire la misiunea forțelor de menținere a păcii dintre Rusia și Moldova. Cu toate acestea, șefa statului consideră că este timpul să schimbe formatul misiunii. „Deoarece nu există pericolul unei acțiuni militare pentru o lungă perioadă de timp, această misiune ar trebui să fie civilizată sub auspiciile OSCE. Aceasta este poziția Moldovei, pe care o subliniez ”, a precizat Sandu.

Totodată, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a făcut apeluri publice în repetate rânduri către Federația Rusă, cu scopul de a-și retrage trupele și munițiile din stânga Nistrului.

În data de 16 martie 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat amendamentul nr. 6 privind recunoașterea Transnistriei drept „zonă ocupată de Federația Rusă”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Prețul petrolului a depășit 100 de dolari, pentru prima dată din 2022. Trump: „Este un preț foarte mic pentru pace”

Prețurile mondiale la petrol au depășit pragul de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din 2022. Se întâmplă pe fondul escaladării conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran și al temerilor privind blocarea strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel global, scrie DW și BBC.

Contractele futures pentru petrolul de referință în Europa, Brent, tranzacționate pe bursa de la Londra, au crescut la începutul ședinței de luni cu aproape 26%, ajungând temporar la 116,6 dolari pentru un baril, potrivit agenției Reuters.

În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI), tranzacționat pe Bursa de Mărfuri din New York, s-a scumpit cu 26,51%, până la 115 dolari pe baril. În timpul sesiunii de tranzacționare, prețul urcase anterior până la 111,24 dolari.

Este cea mai puternică creștere din februarie 2022, când, după invazia Rusiei în Ucraina, prețurile la petrol au depășit, de asemenea, pragul de 100 de dolari pe baril.

Anterior, pe 6 martie, petrolul Brent cu livrare în luna mai fusese tranzacționat pentru prima dată din aprilie 2024 la un preț de peste 90 de dolari pe baril. Înainte de începerea operațiunii militare împotriva Iranului, pe 28 februarie, prețul petrolului se situa în jurul valorii de 70 de dolari pe baril.

Cel mai important factor pe piața petrolului rămâne temerea privind blocarea de lungă durată a strâmtorii Ormuz, prin care în timp de pace este transportat zilnic aproximativ 20% din volumul mondial de petrol. Aceasta are, de asemenea, o mare importanță pentru transportul gazului natural lichefiat, de exemplu din Qatar.

Trump a numit creșterea prețurilor la petrol „un preț foarte mic”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că creșterea bruscă a prețurilor la petrol, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, se va corecta în timp și reprezintă un preț mic pentru securitatea globală.

„Creșterea pe termen scurt a prețurilor la petrol, care va dispărea rapid după eliminarea amenințării nucleare iraniene, este un preț foarte mic pentru securitatea și pacea Statelor Unite și ale întregii lumi”, a scris Donald Trump pe rețeaua socială Truth Social. „Numai proștii gândesc altfel!”, a continuat el, potrivit BBC.

Reamintim, pe 7 martie, Israelul a lovit pentru prima dată infrastructura petrolieră a Iranului – cinci obiective energetice din Teheran și din împrejurimile acestuia au fost vizate de atac. Ca răspuns, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va ataca obiective petroliere din țările Golfului Persic. „Dacă puteți suporta un preț al petrolului de peste 200 de dolari pe baril, continuați jocul”, a citat ziarul The Guardian un reprezentant al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice.

În condițiile situației tensionate de pe piața mondială a petrolului, ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a declarat pe 6 martie că Washingtonul analizează posibilitatea de a relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc care se află deja la bordul tancurilor petroliere. În aceeași zi, SUA au scutit rafinăriile indiene pentru 30 de zile de interdicția de a cumpăra petrol rusesc deja încărcat pe tancuri, pentru ca „petrolul să poată continua să ajungă pe piața mondială”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: