kommersant.ru

„Tiraspolul pune în aceeași oală lucruri diferite”. Biroul de reintegrare respinge acuzațiile lui Ignatiev și cere retragerea trupelor ruse

Biroul politici de reintegrare reacționează la acuzațiile așa-zisului ministru de Externe al  Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, care și-a manifestat îngrijorarea față de eventuale acțiuni „distructive” din partea Chișinăului. Solicitat de NM, Biroul pentru reintegrare a respins acuzațiile lui Ignatiev și a cerut, repetat, retragerea trupelor ruse din Transnistria. Potrivit sursei, Tiraspolul „pune în aceeași oală lucruri diferite” și face tot posibilul să discrediteze funcționarea mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru, instituit prin Acordul din 21 iulie 1992.

Potrivit Biroului pentru reintegrare, Tiraspolul discreditează mecanismul de menținere a păcii pe Nistru, „prin poziția sa distructivă și acțiunile provocatoare pe care le întreprind structurile neconstituționale pe parcursul ultimilor 30 de ani”.

În context, Biroul menționează posturile instalate abuziv, blocurile de beton pe drumurile publice, prezența ilegală a așa-zișilor „grăniceri” și a altor oameni înarmați, supunerea cetățenilor unor controale ilegale la intrarea/ieșirea din regiunea transnistreană.

„Toate aceste acțiuni creează impedimente reale în calea liberei circulații a persoanelor și mărfurilor în Zona de Securitate și contravin actului care stă la baza mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru –  Acordul din 21 iulie 1992”, a declarat Biroul pentru reintegrare pentru NM.

Potrivit sursei, Tiraspolul intenționat pune în aceeași oală două componente distincte ale prezenței militare ruse în Republica Moldova. Este vorba de contingentul forțelor de menținere a păcii din partea Federației Ruse, aproximativ 400 de militari, prezenți în temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992 şi de trupele Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care se află pe teritoriul Republicii Moldova fără acceptul statului, cu încălcarea prevederilor constituționale cu privire la neutralitate și a angajamentelor internaționale existente.

„Cu referire la GOTR, poziția autorităților de la Chișinău este clară, univocă și neschimbată: aceste forțe trebuie retrase necondiționat, de aceea nu poate fi vorba de „rotația” militarilor care fac parte din GOTR”, se mai arată în răspunsul Biroului pentru NM.

De menționat că reprezentantul Tiraspolului pentru „relații externe” Vitalii Ignatiev și-a manifestat îngrijorarea față de eventuale acțiuni „distructive” din partea Chișinăului, în contextul împlinirii a 30 de ani de la debutul „misiunii de pacificare” în Transnistria. Într-un interviu pentru RIA Novosti, acesta a mai declarat că autoritățile de la Chișinău ar împiedica rotația militarilor ruși, implicați în „procesul de pacificare” și ar crea „dificultăți nejustificate” în activitatea Comisiei Unificate de Control (CUC).

***

Amintim că, potrivit Moscovei, în stânga Nistrului se află 402 militari ruși pentru menținerea păcii în regiune. Acestora li se adaugă 492 de militari regionali și 355 dislocați la inițiativa Chișinăului și 10 observatori militari ai Ucrainei. În total, în Transnistria sunt 15 puncte de control.

Anterior, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a amintit că există un acord din 1992 cu privire la misiunea forțelor de menținere a păcii dintre Rusia și Moldova. Cu toate acestea, șefa statului consideră că este timpul să schimbe formatul misiunii. „Deoarece nu există pericolul unei acțiuni militare pentru o lungă perioadă de timp, această misiune ar trebui să fie civilizată sub auspiciile OSCE. Aceasta este poziția Moldovei, pe care o subliniez ”, a precizat Sandu.

Totodată, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a făcut apeluri publice în repetate rânduri către Federația Rusă, cu scopul de a-și retrage trupele și munițiile din stânga Nistrului.

În data de 16 martie 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat amendamentul nr. 6 privind recunoașterea Transnistriei drept „zonă ocupată de Federația Rusă”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: