kommersant.ru

„Tiraspolul pune în aceeași oală lucruri diferite”. Biroul de reintegrare respinge acuzațiile lui Ignatiev și cere retragerea trupelor ruse

Biroul politici de reintegrare reacționează la acuzațiile așa-zisului ministru de Externe al  Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, care și-a manifestat îngrijorarea față de eventuale acțiuni „distructive” din partea Chișinăului. Solicitat de NM, Biroul pentru reintegrare a respins acuzațiile lui Ignatiev și a cerut, repetat, retragerea trupelor ruse din Transnistria. Potrivit sursei, Tiraspolul „pune în aceeași oală lucruri diferite” și face tot posibilul să discrediteze funcționarea mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru, instituit prin Acordul din 21 iulie 1992.

Potrivit Biroului pentru reintegrare, Tiraspolul discreditează mecanismul de menținere a păcii pe Nistru, „prin poziția sa distructivă și acțiunile provocatoare pe care le întreprind structurile neconstituționale pe parcursul ultimilor 30 de ani”.

În context, Biroul menționează posturile instalate abuziv, blocurile de beton pe drumurile publice, prezența ilegală a așa-zișilor „grăniceri” și a altor oameni înarmați, supunerea cetățenilor unor controale ilegale la intrarea/ieșirea din regiunea transnistreană.

„Toate aceste acțiuni creează impedimente reale în calea liberei circulații a persoanelor și mărfurilor în Zona de Securitate și contravin actului care stă la baza mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru –  Acordul din 21 iulie 1992”, a declarat Biroul pentru reintegrare pentru NM.

Potrivit sursei, Tiraspolul intenționat pune în aceeași oală două componente distincte ale prezenței militare ruse în Republica Moldova. Este vorba de contingentul forțelor de menținere a păcii din partea Federației Ruse, aproximativ 400 de militari, prezenți în temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992 şi de trupele Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care se află pe teritoriul Republicii Moldova fără acceptul statului, cu încălcarea prevederilor constituționale cu privire la neutralitate și a angajamentelor internaționale existente.

„Cu referire la GOTR, poziția autorităților de la Chișinău este clară, univocă și neschimbată: aceste forțe trebuie retrase necondiționat, de aceea nu poate fi vorba de „rotația” militarilor care fac parte din GOTR”, se mai arată în răspunsul Biroului pentru NM.

De menționat că reprezentantul Tiraspolului pentru „relații externe” Vitalii Ignatiev și-a manifestat îngrijorarea față de eventuale acțiuni „distructive” din partea Chișinăului, în contextul împlinirii a 30 de ani de la debutul „misiunii de pacificare” în Transnistria. Într-un interviu pentru RIA Novosti, acesta a mai declarat că autoritățile de la Chișinău ar împiedica rotația militarilor ruși, implicați în „procesul de pacificare” și ar crea „dificultăți nejustificate” în activitatea Comisiei Unificate de Control (CUC).

***

Amintim că, potrivit Moscovei, în stânga Nistrului se află 402 militari ruși pentru menținerea păcii în regiune. Acestora li se adaugă 492 de militari regionali și 355 dislocați la inițiativa Chișinăului și 10 observatori militari ai Ucrainei. În total, în Transnistria sunt 15 puncte de control.

Anterior, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a amintit că există un acord din 1992 cu privire la misiunea forțelor de menținere a păcii dintre Rusia și Moldova. Cu toate acestea, șefa statului consideră că este timpul să schimbe formatul misiunii. „Deoarece nu există pericolul unei acțiuni militare pentru o lungă perioadă de timp, această misiune ar trebui să fie civilizată sub auspiciile OSCE. Aceasta este poziția Moldovei, pe care o subliniez ”, a precizat Sandu.

Totodată, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a făcut apeluri publice în repetate rânduri către Federația Rusă, cu scopul de a-și retrage trupele și munițiile din stânga Nistrului.

În data de 16 martie 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat amendamentul nr. 6 privind recunoașterea Transnistriei drept „zonă ocupată de Federația Rusă”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Ce crede România despre o separare a Moldovei și Ucrainei în procesul de integrare europeană? Țoiu: „Trebuie să găsim o soluție”

Ministra Afacerilor Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că România este de părere că procesul de integrare al Republicii Moldova și Ucrainei trebuie evaluat după principiul meritelor fiecărei țări în parte. Diplomata a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese „extraordinare”, iar Ucraina a făcut progrese „semnificative” și a sugerat că, până la sfârșitul acestui an, trebuie să fie identificată o soluție cu privire la continuarea procesului de aderare a celor două țări în tandem sau separat, astfel încât să poată fi deschise clustere de negocieri. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său din R. Moldova, Mihai Popșoi, din 22 iulie, la Chișinău.

Mihai Popșoi și Oana Țoiu au fost întrebați ce părere au despre o potențială decuplare a Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de integrare europeană și dacă aceasta este „necesară”.

Șeful diplomației de la Chișinău a declarat că Republica Moldova își dorește să fie țară-membră a Uniunii Europene „împreună cu Ucraina”. „Ucraina este scutul care ne ferește de mai bine de trei ani de urgia agresorului. Și noi sprijinim Ucraina nu doar prin ajutorul umanitar pe care-l oferim, prin generozitatea de care au dat dovadă cetățenii Republicii Moldova vizavi de criza refugiaților, ceea ce ne-a oferit drept răspuns din partea comunității internaționale titlurile de știri „țară mică cu inimă mare”. Da această deschidere generozitate pe care au oferit-o cetățenii noștri este apreciată atât la Kiev, cât și în capitalele europene. Și avem ferma convingere că vom continua acest parcurs european așa încât să ajungem în mare familie europeană împreună, pentru că doar așa putem asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea în întreaga regiune”, a adăugat Mihai Popșoi.

La rândul său, Oana Țoiu a spus că, din punctul de vedere al României, în procesul de integrare trebuie respectat „principiul de evaluare pe baza meritelor fiecărei țări”.

Dar când vorbim de meritele fiecărei țări, trebuie să fie foarte clar că Moldova a făcut niște progrese extraordinare, care sunt recunoscute de statele membre ale Uniunii Europene. Trebuie să fie foarte clar că Ucraina a făcut progrese semnificative. Și că, din perspectiva meritelor fiecărei țări, trebuie să găsim o soluție până la sfârșitul acestui an, astfel încât să fie deschise negocierile, și nu doar clusterul 1. Noi credem că există temei pentru deschiderea mai multor clustere pe parcursul acestui an”, a precizat ministra de Externe a României.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

În prezent, cele două țări parcurg împreună procesul de aderare la UE, aflându-se în faza de screening bilateral. Pe 26 iunie, în cadrul Summit-ului Consiliului European, liderii celor 27 de state-membre ale blocului comunitar au adoptat o declarație în care remarcă, între altele, „progresele semnificative” înregistrate de Republica Moldova în procesul său de aderare și a încurajat Consiliul UE să treacă la următoarele etape, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. De asemenea, aceștia au luat act de evaluarea Comisiei Europene, potrivit căreia grupul tematic al elementelor fundamentale este gata să fie deschis.

În cazul Ucrainei, însă, Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare.

Pe 26 iunie, aflat într-o vizită la Chișinău, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a declarat că Parlamentul European exercită presiune asupra Budapestei pentru a debloca începerea negocierilor de aderare cu Ucraina – un blocaj care ar putea afecta și Republica Moldova. El a mai spus că nu este corect ca cele două țări să depindă una de alta în procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât Moldova înregistrează progrese de două ori mai rapide decât oricare alt stat, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în modul de desfășurare a negocierilor.

Iar pe 7 iulie, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova va parcurge un traseu separat de Ucraina, în procesul de aderare, după deschiderea primului cluster de negocieri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: