Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, aflată într-o vizită în Republica Moldova, a ajuns pe 11 mai în Găgăuzia – regiunea cea mai eurosceptică a țării. Primarii localităților din autonomie, cu care s-a întâlnit oficiala europeană, i-au mulțumit pentru vizită. În schimb, în orașe, mulți locuitori păreau că nu au auzit nici despre vizită, nici despre funcționara UE. Despre ce probleme au discutat primarii, cum poate deveni un sat găgăuz o adevărată „oază” și despre ce „uniune” visează o parte dintre locuitori – în reportajul corespondentei NM, Ecaterina Dubasova.
„Noi trebuie să fim cu Rusia – așa a fost mereu”
Dimineața, la Comrat, este puțină lume pe străzi. În fața primăriei se adună polițiști și reprezentanți ai serviciului de pază de stat. În doar câteva minute, urmează să sosească o delegație formată din oficiali de rang înalt. Invitatul principal – comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. Misiunea ei este să ajute țările candidate la aderarea la UE să parcurgă cu succes și rapid acest drum. De data aceasta, a venit în Găgăuzia – regiunea cunoscută pentru scepticismul față de integrarea europeană. Potrivit rezultatelor referendumului din 2024 privind includerea obiectivului integrării europene în Constituție, aproape 95% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne în autonomie au votat împotrivă.
Alături de Marta Kos, la Comrat au venit ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, și vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. În așteptarea delegației, în fața primăriei se adună primarii mai multor localități din Găgăuzia. Aceștia sunt întâmpinați de primarul din Comrat, Serghei Anastasov, care îi va saluta oficial și pe oaspeți.
Primarii din Găgăuzia, spre deosebire de puterea legislativă și executivă a autonomiei, sunt considerați mai puțin politizați și mai pragmatici. Mulți aleși locali pledează pentru cooperarea cu autoritățile centrale ale țării și atragerea fondurilor europene.
Așa că, în prezent, primarii sunt principalul partener, interlocutor și speranță a Chișinăului în Găgăuzia. Cu primarii se întâlnește și delegația europeană. Programul nu prevede întâlniri cu deputații Adunării Populare în frunte cu Dmitri Konstantinov și cu membrii Comitetului Executiv al Găgăuziei, condus de Evghenia Guțul. Ambele structuri, la fel ca și bașcana, sunt controlate strâns de Ilan Șor – politician condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare și care se ascunde la Moscova. Prin urmare, nu există dialog între ei – nici cu autoritățile moldovenești, nici cu diplomații europeni.
Cât timp primarii se adună, poliția eliberează parcarea și oprește circulația pe strada din apropiere. Totuși, trafic oricum nu prea este: străzile sunt aproape goale, iar protestele organizate – cu care oaspeții din Chișinău sunt adesea întâmpinați aici – lipsesc de această dată. Se pare că foarte puțini localnici știu despre vizita comisarei europene la Comrat.
Oamenii pe care corespondenta NM i-a întâlnit în centrul Comratului au fost reticenți în a discuta. Unii au refuzat să răspundă la întrebări, iar alții au recunoscut că nu știu nimic despre comisara europeană. Un bărbat care se plimba prin parcul central a reacționat negativ la vestea vizitei: „Trebuie să fim cu Rusia, așa ne va fi mai bine, așa a fost mereu”.
Critică a fost și o femeie care vindea într-un chioșc local: „Aici nu e niciun viitor. Totul ar trebui să fie ca în (Uniunea) Sovietică. Așa trăim în sărăcie”.
Un alt bărbat a spus că nu știa despre sosirea Martei Kos și nici nu ar ști ce să-i spună dacă ar întâlni-o: „Aș saluta-o, ce altceva aș putea spune?”.
„Mulți dintre voi vorbiți în limba rusă și ne vom putea înțelege unii pe alții”
Întâlnirea cu primarii a fost deschisă de Cristina Gherasimov. Ea a vorbit în limba rusă. Oficiala a povestit că echipa din orașul găgăuz Vulcănești a obținut recent un loc premiant la concursul EuroQuiz. Acum, elevii vor merge într-o excursie educațională la Bruxelles.
Apoi a luat cuvântul Marta Kos. Ea a spus că Uniunea Europeană lucrează nu pentru parlamente, guverne și politicieni, ci în primul rând pentru oameni. „Este foarte important. Eu vin din Slovenia. Știți, când spun: „Доброе утро” (nr.red: Bună dimineața), în limba mea, slovenă, se spune „Dobro jutro”. Mulți dintre voi vorbiți limba rusă și ne vom putea înțelege unii pe alții. Eu mereu vorbesc despre o legătură specială, puternică, apropierea dintre inimile și sufletele oamenilor care vorbesc limbi slave, oameni slavi”, a spus Kos.
Și ambasadorul Jānis Mažeiks s-a adresat primarilor în limba rusă. El a vorbit despre fondurile europene și a menționat că există instrucțiuni detaliate pentru scrierea proiectelor, inclusiv în limba rusă.
A doua limbă folosită la întâlnire a fost engleza. În această limbă s-a adresat delegației, de exemplu, primarul Comratului, Serghei Anastasov. El a mulțumit pentru o vizită de un asemenea rang înalt, care a avut loc în pofida poziției politice a autonomiei.
Primarul din Ceadîr-Lunga, Anatolie Topal, a continuat tema lingvistică, atrăgând atenția asupra problemelor de studiere a limbilor găgăuză și română în autonomie. „Copiii noștri nu cunosc limba maternă. Ne pierdem cultura și dezvoltarea. Copiii noștri nu se pot integra în societatea moldovenească fără să cunoască limba română. Nu pot ocupa anumite funcții. Avem mulți copii talentați, dar, necunoscând limba, ei nu se pot simți pe deplin încrezători în țara noastră”, a spus Topal. El a menționat că se fac unele lucruri în această direcție, dar este nevoie de proiecte suplimentare.
Marta Kos a remarcat că sprijinul pentru minoritățile naționale este una dintre sarcinile principale ale Uniunii Europene. „În Slovenia există minorități italiană și maghiară. Ei pot urmări emisiuni TV în limba lor. De asemenea, există școli cu două limbi de predare”, a spus Kos.
Primarii au vorbit și despre alte probleme ale autonomiei. În principal, au atras atenția asupra infrastructurii. Principala problemă – drumurile. După cum a menționat primarul satului Cioc-Maidan, Oleg Konstandolgo, nu este vorba atât despre traseele republicane principale, cât despre drumurile interurbane și intersătești, multe dintre care se află într-o stare proastă.
S-a discutat despre necesitatea împăduririi Găgăuziei și despre lipsa de apă în regiune. Primara satului Bugeac, Natalia Terzi, a atras atenția asupra problemei gestionării deșeurilor. Ea a menționat că este necesară și educarea populației în acest domeniu.
Marta Kos a reamintit despre programul de creștere economică (pentru implementarea căruia UE a alocat Republicii Moldova 1,9 miliarde de euro pentru următorii trei ani). Potrivit ei, planul este orientat, inclusiv, spre atragerea investitorilor, ceea ce va contribui la soluționarea multor probleme de infrastructură.
„Propun să transformăm Cișmichioiul într-o oază”
Primarul satului Dezghingea, Vasile Capsamun, a dus discuția într-o zonă politică. El a vorbit despre relațiile tensionate cu autoritățile centrale și despre faptul că, în trecut, au existat multe proiecte, însă acum Găgăuzia ar fi izolată. Capsamun a afirmat că, în Republica Moldova, găgăuzii sunt tratați ca niște străini în propria lor țară: „Așa nu ar trebui să fie. Trebuie să privim problema și din această perspectivă”.
Primarul satului Chișmichioi, Piotr Madjar, nu s-a limitat la a vorbi despre probleme, ci a venit și cu o soluție. El a remarcat că mulți locuitori din Găgăuzia pleacă peste hotare, unde cultivă legume și fructe, dar este convins că această activitate poate fi dezvoltată și acasă. „Avem lac, avem apă. Eu propun să facem din Chișmichioi o adevărată oază. Am putea fora o sondă și crea condiții pentru cultivarea legumelor și fructelor, iar apoi să le exportăm în țările europene vecine cu eticheta „produs în Moldova”, „produs în Găgăuzia””, a declarat Madjar.
În replică, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a menționat că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova va avea acces la fonduri și proiecte suplimentare, inclusiv pentru dezvoltarea agriculturii.
„Aceasta e Uniunea mea Europeană”
După întâlnirea cu primarii, Marta Kos a mers în Congaz – cel mai mare sat din Europa. Oaspeții au fost întâmpinați în complexul etno-turistic Gagauz Sofrasi. Primirea a fost una tradițională: cu pâine, sare și vin găgăuz. Complexul a fost creat cu sprijinul Uniunii Europene, care a oferit un grant de aproximativ 40 de mii de euro pentru dezvoltare.
Lângă casa aflată în vecinătatea complexului Gagauz Sofrasi, câțiva bărbați discutau cu entuziasm în limba găgăuză. Despre Marta Kos sau vizita ei în Găgăuzia nu auziseră nimic.
Unul dintre bărbați a mărturisit că nu-l interesează Uniunea Europeană, pentru că, în opinia sa, „nu l-a ajutat cu nimic”: „Pe mine mă interesează casa mea, copiii mei, nepoții mei – ce treabă am eu cu Uniunea Europeană, dacă nu a venit nimeni să-mi spună: „Ține, Alexei, 25 de bani!»? Nu! De ce să mă gândesc la Europa, când trebuie să mă gândesc la familia mea?”, a spus bărbatul, îndreptându-se spre casă. S-a întors ținând de mână un băiețel: „Iată Uniunea mea Europeană. Asta mă interesează”, a adăugat el. Din casă l-a strigat o femeie și toți bărbații au plecat, împreună cu copilul.
În centrul Congazului era mult mai multă lume decât în Comrat. Cu toate acestea, nici aici nimeni nu auzise despre Marta Kos sau despre vizita ei. Un bărbat aflat într-o stație de autobuz a spus că și-a dat seama că a venit „un oficial” doar după ce a văzut o coloană de mașini trecând. El recunoaște că Uniunea Europeană sprijină Găgăuzia, dar crede că UE nu monitorizează suficient unde ajung acești bani: „Ne-au promis că aici se va construi o autogară. Una adevărată, cu toalete. Și ce vedem? Nu s-a construit nimic”, a spus el.
Spre stație se îndreptau și doi bărbați în vârstă. Unul dintre ei a presupus că a venit președinta Maia Sandu. Când a aflat că e vorba de comisara europeană Marta Kos, a fost surprins: „Ce, nu sunt restaurante în Chișinău?”. L-a întrerupt imediat prietenul său: „Spune-i să mărească pensiile și salariile, apoi mai vedem”, a spus acesta. Despre sprijinul Uniunii Europene a spus doar atât: „Toată Uniunea Europeană a rămas la Chișinău”.
Puțin mai încolo, lângă strada principală, era amenajată o piață improvizată. Femeile vindeau haine întinse pe o folie, direct pe pământ. „Ce ne trebuie nouă ajutorul lor (european)? Avem nevoie de locuri de muncă. Să deschidă o fabrică aici. Așa se va mări bugetul și drumurile ni le vom repara singuri”, a spus una dintre vânzătoare.
O altă femeie s-a bucurat totuși de vizită: „Nu locuiesc în Găgăuzia, dar vin des aici. Văd cum ajută UE Moldova. Eu sunt pentru Europa și pentru poporul găgăuz”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
